Principalul scop al acestei lucrări îl reprezintă diseminarea teoretică și econometrică a conceptelor de presiune fiscală și guvernanță publică. Acest lucru implică identificarea factorilor determinanți și indicatorii operaționali specifici acestor concepte, precum și evaluarea clară a impactului pe care îl are nivelul de presiune fiscală asupra guvernanței publice în mai mute state din cadrul Uniunii Europene, într‑o anumită perioadă de timp.
În primele două capitole sunt prezentate la nivel teoretic noțiunile generale ale conceptului de presiune fiscală și guvernanță publică. Prezentarea teoretică a celor două concepte se face alături de prezentarea faptică a factorilor determinanți a elementelor și instrumentelor operaționale ale acestora, dar și a formelor de manifestare ulterioare.
În cadrul capitolelor al treilea și al patrulea s‑au realizat mai multe analize comparative și studii econometrice care prezintă evoluțiile indicatorilor specifici ai guvernanței publice, alături de alți indicatori ai fiscalității identificați la nivelul statelor emergente din Uniunea Europeană, începând cu anii 2000. Astfel, cu scopul de a identifica și analiza impactul pe care îl are nivelul de presiune fiscală asupra guvernanței publice, capitolul al treilea a fost structurat în trei părți econometrice.
Prima parte prezintă o analiză comparativă a evoluției indicatorilor calității guvernanței publice pentru statele emergente, membre ale Uniunii Europene, raportată la nivelul mediu înregistrat al nivelul Uniunii Europene, în perioada 2000‑2020. Această analiză evidențiază diferențele și convergențele existente între statele analizate și oferă o imagine de ansamblu asupra unor tendințe din domeniul guvernanței publice.
A doua parte cuprinde un studiu econometric realizat asupra unui grup de state emergente, membre ale Uniunii Europene. Cercetarea utilizează două modele econometrice consacrate, respectiv modelul vectorial autoregresiv (VAR) și metoda celor mai mici pătrate ordinare (Ordinary Least Squares – OLS), ambele fiind efectuate cu ajutorul aplicației EViews 12 Academic Edition. Modelele permit evaluarea relațiilor dintre calitatea guvernanței publice și principalele variabile explicative, precum nivelul presiunii fiscale, venitul pe cap de locuitor, deschiderea către comerț, nivelul democrației, fragilitatea economică și dimensiunea populației. Rezultatele cercetării prezintă că variabilele independente exercită un impact semnificativ din punct de vedere statistic asupra calității guvernanței publice, în perioada 2006‑2021.
În cea de‑a treia parte, analiza econometrică este extinsă la nivelul fiecărui stat emergent inclus în eșantion din primele două părți. Astfel, sunt prezentate paisprezece studii econometrice individuale, realizate prin regresii liniare simple utilizând metoda Ordinary Least Squares (OLS) cu scopul de a determina impactul exercitat de nivelul presiunii fiscale asupra calității guvernanței publice în fiecare stat analizat. Rezultatele relevă faptul că influența presiunii fiscale asupra calității guvernanței publice nu este uniformă și evidențiază necesitatea adaptării politicilor fiscale și de guvernanță la contextul național al fiecărui stat în parte.
În cadrul primei părți al capitolului al patrulea se regăsesc două analize comparative ale nivelului de presiune fiscală, raportat la nivelul mediu al Uniunii Europene pe categorii de state, membre ale Uniunii Europene (emergente și dezvoltate). Ulterior în cadrul părții econometrice al capitolului s‑au efectuat două studii econometrice care au avut ca scop determinarea factorilor guvernamentali de influență asupra nivelului de presiune fiscală pentru cele două categorii de state (emergente și dezvoltate), membre ale Uniunii Europene, în perioada 2006‑2021.
Astfel, s‑a constat că în cazul ambelor categorii de state emergente și dezvoltate din Uniunea Europeană, factorii guvernamentali exprimați prin variabilele independente de tip calitatea reglementărilor, controlul corupției, nivelul cheltuielilor guvernamentale, nivelul datoriei publice și rata de creștere a produsului intern brut au prezentat un impact semnificativ statistic asupra nivelului de presiune fiscală, pentru perioada cercetată.
Testările econometrice exprimate în prezenta cercetare cuprind matricea de corelație, rezultatele (ADF) cu interceptare individuală și de trend, testele de cointegrare Johansem, Pedroni si Kao, funcțiile de impuls răspuns, descompunerea variației, analiza descriptivă a variabilelor modelului, rezultatele testelor Jarquera‑bera, Wald, Lagrance și Hausman.
De asemenea, concluziile studiilor prezintă defalcat diferențele cantitative de impact econometric pentru cele două categorii de state (dezvoltate și emergente).
Rezultatele generale ale cercetări științifice subliniază importanța cunoașterii conceptelor de guvernanță publică și presiune fiscală alături de factorii lor determinanți și de instrumentele de operare aplicate în structura economică a fiecărui stat în parte. Efectele celor două concepte studiate prezintă impacte economice și guvernamentale semnificative atât la nivel teoretic cât și la nivel econometric. Rezultatele economice și econometrice evidențiază importanța cunoașterii și evaluării constante în timp a indicatorilor operaționali specifici celor două concepte studiate.
Aceste concepte sunt deosebit de importante și au capacitatea deplină de a produce efecte semnificative asupra întregii dezvoltări economice, sociale, politice și guvernamentale pentru fiecare stat în parte, indiferent de categoria de dezvoltare a acestuia.
Statele aflate în analiză sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Luxembourg, Suedia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Lithuania, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.