Disciplina Managementul riscurilor in asigurari si reasigurari corespunde unui important domeniu teoretico-aplicativ responsabil de investigarea conditiilor necesare pentru asigurarea eficientei maxime a functiei de identificare, control si gestiune a riscurilor din variate domenii social – economice. Aceasta disciplina face parte din familia stiintelor ce studiaza fenomenele si procesele financiare, abordandu-le, totusi, dintr-un unghi specific si anume cel al modalitatilor de evaluare, prevenire si acoperire, pe baza unor resurse financiare constituite anticipat si in moduri adecvate, a diferitelor situatii potential – provocatoare de pierderi materiale si/sau de alta natura. Din aceasta perspectiva, unul dintre obiectivele primordiale ale asigurarilor si reasigurarilor ca domeniu teoretic, dar si ca practica economica este determinarea si analiza corecta a probabilitatilor si posibilitatilor de aparitie a situatiilor de acest gen. Trebuie mentionat ca, pe masura ce creste gradul de complexitate si sofisticare a sistemelor micro si macroeconomice moderne, se amplifica si expunerea lor fata de riscuri, crize si diverse fluctuatii atipice. Aceasta crestere a sensibilitatii si vulnerabilitatii in aria de actiune economica si sociala accentueaza importanta asigurarilor si reasigurarilor.
Intrucat activitatea de asigurare si reasigurare urmareste sa ofere mecanisme de protectie financiara impotriva unei vaste game de pericole potentiale, demersul de identificare, analiza, cuantificare si evaluare a riscurilor reprezinta o componenta esentiala a acestui domeniu de afaceri. Studiul riscurilor furnizeaza suportul analitic si informational pentru proiectarea produselor de asigurare si a politicilor promovate de societatile de asigurare. Oferta si strategiile companiilor din domeniul asigurarilor rezulta direct din studiul temeinic, riguros si sistematic al intregii palete de riscuri posibile ce pot afecta activitatea si integritatea diferitor segmente de clienti. In felul acesta, managementul riscurilor constituie nucleul conceptual si metodologic pe care se fundamenteaza operatiunile derulate in sectorul asigurarilor.
ROXANA ARABELA DUMITRASCU
Studii:
Facultatea de Economie a Universitatii „Petre Andrei“ din Iasi, specializarea Finante-contabilitate (2001);
Scoala de Studii Post-universitare FIBAS din cadrul Universitatii „Al.I.Cuza“ Iasi, master, specializarea Economie si gestiune financiar-bancara (2005);
Academia de Studii Economice din Bucuresti (2010), Doctor in Finante;
Academia Romana, SPODE, Studii post-doctorale in economie.
Activitate:
2001-2011 cadru didactic la Facultatea de Economie a Universitatii „Petre Andrei“ din Iasi;
2012 lector doctor la Facultatea de Finante, Banci si Contabilitate, a Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir“ din Bucuresti, titular al cursurilor de Gestiune financiara a intreprinderii, Asigurari si reasigurari si Managementul riscurilor in asigurari si reasigurari.
Publicatii:
Unic autor: Gestiunea financiara a intreprinderii. Manual de studiu individual (2012), Asigurari si reasigurari. Manual de studiu individual (2012), Preturi si concurenta. Manual de studiu individual (2012), Managementul valorii prin goodwill (2008).
Coautor: Gestiunea capitalului intangibil al firmei (2009), Deriva managementului (2005), Management versus postmodernitate (2005), Sfidarea complexitatii (2004), Elemente de evaluarea firmelor (2002).
Peste 70 de articole si studii publicate in reviste de specialitate.
VADIM DUMITRASCU
Introducere / 9
Capitolul 1
Fundamente conceptuale ale asigurarilor
1.1. Conceptul de asigurare / 12
1.2. Functiile si rolul asigurarilor / 16
1.3. Tipologia asigurarilor / 18
1.4. Societatile de asigurare si brokerii / 26
Capitolul 2
Elemente tehnice ale asigurarilor
2.1. Subiectii si obiectul asigurarii / 29
2.2. Riscul in asigurari si interesul asigurat / 31
2.3. Suma asigurata si prima de asigurare / 35
2.4. Paguba, dauna, avaria si despagubirea de asigurare / 38
2.5. Perioada de asigurare si teritoriul acoperit / 39
Capitolul 3
Principii de acoperire a pagubei
3.1. Principiul raspunderii proportionale / 40
3.2. Principiul primului risc / 41
3.3. Principiul raspunderii limitate (clauza cu fransiza) / 42
3.4. Constatarea si evaluarea pagubelor. Stabilirea despagubirilor 42
Capitolul 4
Particularitati ale contractului de asigurare
4.1. Definire si caracteristici ale contractului de asigurare / 49
4.2. Principii care stau la baza incheierii si derularii contractelor de asigurare / 51
4.3. Etape in procesul de incheiere a contractului de asigurare / 53
4.4. Incetarea contractului de asigurare / 56
4.5. Evenimente asigurate / 57
4.6. Drepturi si obligatii prevazute in contractul de asigurare. / 60
Capitolul 5
Notiuni generale privind reasigurarile
5.1. Elemente bazice ale reasigurarilor / 65
5.2. Caracteristici ale reasigurarilor facultative si contractuale / 68
5.3. Tipuri de reasigurari obligatorii proportionale / 72
5.4. Tipuri de reasigurari obligatorii neproportionale / 76
Capitolul 6
Stabilitatea financiara si solvabilitatea societatii de asigurare
6.1. Notiunea de stabilitate financiara a societatii de asigurare / 80
6.2. Rezervele tehnice – factor de stabilitate si solvabilitate a societatii de asigurare / 82
6.3. Marja de solvabilitate a societatii de asigurare / 85
Capitolul 7
Eficienta economico-sociala a asigurarilor
7.1. Notiunea de eficienta economico-sociala a activitatii de asigurare / 91
7.2. Indicatorii utilizati pentru masurarea eficientei economico- sociale a asigurarilor / 92
Capitolul 8
Notiuni generale privind managementul riscurilor in domeniul asigurarilor si reasigurarilor
8.1. Relatia dintre risc si asigurare / 100
8.2. Notiunea de management de risc / 105
8.3. Metode de transfer al riscurilor prin asigurare / 106
8.4. Etica in asigurari / 107
Capitolul 9
Etape ale managementului riscului in asigurari si reasigurari
9.1. Structura procesului managementului riscului / 110
9.2. Identificarea riscurilor si incertitudinilor. / 112
9.3. Evaluarea sau cuantificarea riscului / 118
9.4. Controlul riscului / 120
Capitolul 10
Situatii de risc la nivel de organizatie
10.1. Factorii de multiplicare a riscurilor organizationale / 129
10.2. Semnificatii si implicatii ale riscului la nivel de organizatie / 131
10.3. Evolutia ciclica a situatiilor de risc / 136
10.4. Reactii organizationale la situatiile de risc / 139
10.5. Implementarea sistemelor de management al riscurilor / 143
Capitolul 11
Decizii organizationale in conditii de risc
11.1. Strategii decizionale generice de abordare a riscului si incertitudinii / 150
11.2. Alegerea strategiei decizionale / 156
Capitolul 12
Adaptarea strategiilor organizationale la conditii de risc, incertitudine si turbulenta
12.1. Relaxarea strategiei sub presiunea turbulentei / 160
12.2. Impactul nelinearitatii asupra misiunii managementului / 166
Capitolul 13
Crizele ca acutizari ale riscurilor specifice organizatiilor
13.1. Comportamente autoorganizative ca strategii in conditii de risc, incertitudine si criza / 170
13.2. Evolutiile ciclice si crizele sistemelor economice / 179
13.3. Dinamica dezordine-autoorganizare in sistemele economice 181
13.4. Instalarea crizelor in sistemele economice / 185
13.5. Riscurile si oportunitatile specifice sistemelor haotizante / 194
Capitolul 14
Strategii de abordare a crizelor la nivel de firma
14.1. Semnificatiile crizelor organizationale / 197
14.2. Criza de comunicare ca substrat al crizei organizationale / 199
14.3. Abordarea sistemica a managementului crizelor / 202
14.4. Managementul riscurilor in proiectele de investitie / 207
14.5. Considerarea dimensiunii riscului in stabilirea ratei de actualizare / 214
Bibliografie generala / 218
Disciplina Managementul riscurilor in asigurari si reasigurari corespunde unui important domeniu teoretico-aplicativ responsabil de investigarea conditiilor necesare pentru asigurarea eficientei maxime a functiei de identificare, control si gestiune a riscurilor din variate domenii social – economice. Aceasta disciplina face parte din familia stiintelor ce studiaza fenomenele si procesele financiare, abordandu-le, totusi, dintr-un unghi specific si anume cel al modalitatilor de evaluare, prevenire si acoperire, pe baza unor resurse financiare constituite anticipat si in moduri adecvate, a diferitelor situatii potential – provocatoare de pierderi materiale si/sau de alta natura. Din aceasta perspectiva, unul dintre obiectivele primordiale ale asigurarilor si reasigurarilor ca domeniu teoretic, dar si ca practica economica este determinarea si analiza corecta a probabilitatilor si posibilitatilor de aparitie a situatiilor de acest gen. Trebuie mentionat ca, pe masura ce creste gradul de complexitate si sofisticare a sistemelor micro si macroeconomice moderne, se amplifica si expunerea lor fata de riscuri, crize si diverse fluctuatii atipice. Aceasta crestere a sensibilitatii si vulnerabilitatii in aria de actiune economica si sociala accentueaza importanta asigurarilor si reasigurarilor.
Intrucat activitatea de asigurare si reasigurare urmareste sa ofere mecanisme de protectie financiara impotriva unei vaste game de pericole potentiale, demersul de identificare, analiza, cuantificare si evaluare a riscurilor reprezinta o componenta esentiala a acestui domeniu de afaceri. Studiul riscurilor furnizeaza suportul analitic si informational pentru proiectarea produselor de asigurare si a politicilor promovate de societatile de asigurare. Oferta si strategiile companiilor din domeniul asigurarilor rezulta direct din studiul temeinic, riguros si sistematic al intregii palete de riscuri posibile ce pot afecta activitatea si integritatea diferitor segmente de clienti. In felul acesta, managementul riscurilor constituie nucleul conceptual si metodologic pe care se fundamenteaza operatiunile derulate in sectorul asigurarilor.
Afacerile de asigurare si reasigurare reprezenta sectorul economic caruia, printre altele, ii revine dificila functie de preluare si absorbtie a riscurilor din celelalte zone ale economicului. O alta functie de maxima importanta asumata de asigurari si reasigurari se refera la atenuarea discrepantelor si incongruentelor prea accentuate ce apar periodic intre ciclurile economice reale si ciclurile financiare. In cadrul acestui sector se exteriorizeaza tendintele „subterane“, ascunse observarii superficiale sau formale, de conturare a principalelor riscuri economice, financiare sau de alta natura. Rezulta ca asigurarile, in calitate de „captator al riscurilor“, formeaza un mecanism-suport absolut indispensabil pentru functionarea normala a economiei de piata. Eficienta asigurarilor si reasigurarilor este expresia directa a nivelului de incertitudine ce caracterizeaza economia, manifestand un grad ridicat de sensibilitate la variatiile fenomenelor aleatorii si imprevizibile.
Profundele schimbari structurale survenite in economia mondiala, precum si in cea nationala – globalizarea, dematerializarea, dereglementarea, reasezarile sectoriale, aprofundarea crizei, etc – ne indeamna sa privim critic nu numai practicile decizionale de pe diferite nivele organizatorice ale economicului, ci si esafodajul teoretic care le-a inspirat. Aceste mutatii exercita efecte deosebit de presante in sensul reexaminarii conceptelor si modelelor teoretice din majoritatea stiintelor financiare. Asigurarile si reasigurarile nu numai ca nu reprezinta o exceptie, ci, dimpotriva, se situeaza in avangarda acestei innoiri conceptuale, intrucat este domeniul care si-a asumat misiunea de a raspunde la cateva intrebari fundamentale:
Ce reprezinta in prezent riscul si, in consecinta, fezabilitatea unei constructii economice, sociale sau personale?
Care sunt principalii factori (inductori) ai riscurilor in societatea moderna?
Care sunt mijloacele de protejare impotriva tendintei de multiplicare a riscurilor?
Desigur, problematica asigurarilor si reasigurarilor este mult mai complexa, insa trebuie sa recunoastem ca celelalte preocupari sunt, in mod direct sau indirect, doar niste derivate subordonate acestor trei aspecte cruciale, iar acuitatea crizei economice ne obliga sa revizuim, uneori chiar radical, opticile traditionale asupra lor.
Intentionam ca lucrarea pe care am elaborat-o sa se constituie fie si numai intr-o modesta contributie la explorarea acestei problematici pe cat de bogata, pe atat de importanta pentru competitivitatea si consistenta economica a unei tari.
Conf. univ. dr. Roxana Arabela Dumitrascu
Conf. univ. dr. Vadim Dumitrascu
www.editurauniversitara.ro
Scrie un review