Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Etica si integritate academica. Provocari pentru organizatiile secolului XXI

-15%
27,00 Lei 22,95 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Vadim Dumitrascu

ISBN: 978-606-28-1246-1

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062812461

Anul publicării: 2021

Editia: I

Pagini: 146

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062812461 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Obiectivul central al eticii se refera la formularea criteriilor pe baza carora este posibila incadrarea certa a actelor umane in una din cele trei categorii susmentionate. Cu alte cuvinte, etica se intereseaza in primul rand de modurile in care putem deosebi ceea ce este moral de ceea ce nu este sau, mai exact, cum putem face diferenta intre ceea ce este moralmente corect si ceea ce este incorect. Asadar, etica incearca sa formuleze raspunsuri la intrebari fundamentale, cum ar fi „Ce actiuni sunt bune in sine?”,
„Cum arata un om virtuos?”, „Ce datorii morale avem?” etc. Domeniul eticii este mult mai extins ca cel al religiei sau legalitatii, multe dintre regulile morale nefiind prinse in preceptele religioase sau codurile juridice.
Un principiu etic reprezinta o afirmatie formulata in termeni oarecum generali care releva o anumita cerinta esentiala privind conduita morala. Valorile morale reprezinta standarde ale binelui pe care le acceptam individual sau colectiv. In timp ce valorile ne arata ce trebuie considerat important sau prioritar in diferite situatii sau contexte, principiile precizeaza cerintele de respectat prin asumarea unei valori. Asadar, principiul ne precizeaza cum trebuie tratata sau abordata valoarea. Insa atat principiile etice, cat si valorile morale sunt enunturi din care nu intotdeauna pot fi dedusi in mod direct algoritmi de conduita, adica reguli sau norme care sa stipuleze exact ce trebuie facut sau ce nu trebuie facut pentru a respecta moralitatea. In acest sens, normele sau regulile morale reprezinta particularizari cu valente clar aplicative ale principiilor si valorilor, aratand cum trebuie sa se procedeze exact in diferite situatii care reclama o pozitionare morala.
Totusi, caracterul explicit si mai precis al regulilor nu garanteaza aplicarea si respectarea lor automata. In acest scop, este nevoie adesea de atentie si discernamant moral pentru a stabili daca ne aflam intr-o situatie care impune aplicarea unei reguli. De asemenea, in confruntare cu probleme complexe sau situatii dificile, mai este necesara precizarea faptului daca o regula determinata este sau nu justificata. Or, intuitiile pe care le avem in legatura cu moralitatea unei optiuni sau act se pot dovedi foarte inselatoare. Iata de ce justificarea aplicarii unei reguli se fundamenteaza, de cele mai multe ori, pe trimiterea la un principiu etic si / sau la o valoare morala ce beneficiaza de o semnificativa aderenta a publicului.
  • Etica si integritate academica. Provocari pentru organizatiile secolului XXI

    Descarca
VADIM DUMITRASCU

CAPITOLUL 1
ETICA    SI    INTEGRITATE    –    O    CONCISA INTRODUCERE
 / 9
1.1. Domeniul eticii si integritatii / 9
1.2.    Principii, valori, norme morale / 11
1.3.    Autonomie si responsabilitate morala / 13
1.4.    Importanta argumentelor morale / 14
1.5.    Principalele arii morale / 15
1.6.    Conflictele morale / 17

CAPITOLUL 2
ETICA SI INTEGRITATEA IN ORGANIZATIILE ACADEMICE
/ 19
2.1.    Ce inseamna o organizatie academica etica / 19
2.2.    Virtutile morale ale organizatiilor academice / 21
2.3.    Valori si reguli morale in organizatiile academice / 23
2.4.    Continutul managementului eticii organizationale / 25
2.5.    Codurile de etica / 27
2.6.    Etica pentru un mediu organizational constructiv / 29

CAPITOLUL 3
INDIVIDUL,  ORGANIZATIA SI SOCIETATEA: NECESITATEA ETICII APLICATE
/ 31
3.1.    „Morala traita” ca punct de plecare / 31
3.2.    Etica privita ca dimensiunea intrinseca a realitatii socio-umane / 34
3.3.    Obiectivele organizatiilor academice si dimensiunea lor etica / 36
3.4.    Caracterul social al activitatii organizatiei / 39
3.5.    Responsabilitatea sociala a organizatiei / 41
3.6.    Obligatiile organizatiei fata de stakeholderi / 45
3.7.    Organizatia ca sistem social: nihil sine ethica / 51
3.8.    Se justifica oare etica organizationala? / 55

CAPITOLUL 4
DE LA ETICA ORGANIZATIEI LA  ETICA MANAGERIALA
/ 59
4.1.    Functiile guvernantei corporative si responsabilitatile Etice / 59
4.2.    Temeiurile eticii manageriale / 63
4.3.    Implicatiile etice ale activitatii manageriale / 69
4.4.    Principii si practici manageriale etice / 72
4.5.    Conditii pentru promovarea unui management etic si responsabil / 77

CAPITOLUL 5
NU EXISTA ORGANIZATII FARA OPTIUNI ETICE
/ 83
5.1.    Intr-o organizatie totul inseamna etica / 83
5.2.    Profilul organizatiei moderne / 86
5.3.    Noi cerinte sociale si culturale fata de organizatii / 91
5.4.    Cultura organizationala, etica si responsabilitatea / 95
5.5.    Puterea organizatiilor si evolutia lor etica / 102

CAPITOLUL 6
CAPCANELE ETOSULUI MANAGERIAL REAL
/ 111
6.1.    Camera horror / 111
6.2.    Puscaria ca ideal al organizarii / 113
6.3.    Cainii lui Pavlov si construirea ordinii organizationale / 115
6.4.    Etica manageriala moderna –   intre   deziderate   si realitate / 118
6.5.    Rationalitatea organizationala tradata de sine insasi / 121

CAPITOLUL 7
VALORILE MORALE SI ALTE VALORI ALE SOCIETATII
/ 126
7.1.    Valorile ca baza a culturii unei societati / 126
7.2.    Modelele de management sunt expresia valorilor societatii / 129
7.3.    „Softwer-ul mintii” / 133
7.4.    Sistemele de valori / 136

BIBLIOGRAFIE GENERALA / 143

 

De multe ori suntem martorii unor situatii cand oameni obisnuiti, deseori apropiati sau cunostinte de-ale noastre (sau poate chiar noi insine), fara a fi neaparat persoane corupte moral, savarsesc fapte imorale. In asemenea situatii, in mod firesc apare intrebarea „Cum se poate ca o persoana, care in esenta este de treaba a putut sa nu respecte o norma sau o cerinta morala?” Raspunsul la aceasta intrebare este frecvent unul cat se poate de simplu – acele persoane nu au stiut ca prin actiunile lor incalca anumite precepte morale. In asemenea situatii readucerea conduitelor pe un fagas etic se face prin informare sau educare corespunzatoare.
Insa mult mai frecvente sunt acele situatii cand incalcarea cerintelor morale este determinata de absenta motivatiei de a promova conduite morale. Asa se intampla ca, uneori, oamenii se preteaza la actiuni indoielnice din punct de vedere etic pentru ca nu gasesc in forul lor interior suficiente resurse pentru a face fata anumitor ispite. Acest deficit de „tarie caracteriala” este completat de inclinatia de a rationaliza (a justifica cu ajutorul unor argumente rationale) asemenea tentatii si conduitele ce rezulta din ele.
Organizatiile, inclusiv cele academice, nu sunt protejate in totalitate de comportamentele oportuniste, hazardate sau de-a dreptul imorale ale membrilor lor. Ideea de etica si integritate academica face trimitere simultan la doua aspecte strans conexate, dar suficient de distincte pentru a le considera separat:
1)    O arie de cercetare stiintifica caracterizata printr-o serie de elemente asociate, cum ar fi revistele de specialitate, manifestarile stiintifice, proiecte de cercetare etc.
2)    O miscare in interiorul lumii academice ce urmareste cresterea nivelului de constientizare fata de problemele etice si integrarea cerintelor de etica in activitatea academica.
Ori de cate ori clasificam conduitele oamenilor in morale sau imorale facem acest lucru cu referire la actiuni, la intentiile care au determinat acele actiuni sau la consecintele produse de ele. Din punct de vedere moral, toate actiunile noastre pot fi impartite in urmatoarele tipuri:
    Actiuni care incalca normele morale („actiuni imorale”)Actiuni care respecta normele morale („actiuni morale”)
    Actiuni indiferente moral („actiuni neutre moral”).
Obiectivul central al eticii se refera la formularea criteriilor pe baza carora este posibila incadrarea certa a actelor umane in una din cele trei categorii susmentionate. Cu alte cuvinte, etica se intereseaza in primul rand de modurile in care putem deosebi ceea ce este moral de ceea ce nu este sau, mai exact, cum putem face diferenta intre ceea ce este moralmente corect si ceea ce este incorect. Asadar, etica incearca sa formuleze raspunsuri la intrebari fundamentale, cum ar fi „Ce actiuni sunt bune in sine?”,
„Cum arata un om virtuos?”, „Ce datorii morale avem?” etc. Domeniul eticii este mult mai extins ca cel al religiei sau legalitatii, multe dintre regulile morale nefiind prinse in preceptele religioase sau codurile juridice.
Un principiu etic reprezinta o afirmatie formulata in termeni oarecum generali care releva o anumita cerinta esentiala privind conduita morala. Valorile morale reprezinta standarde ale binelui pe care le acceptam individual sau colectiv. In timp ce valorile ne arata ce trebuie considerat important sau prioritar in diferite situatii sau contexte, principiile precizeaza cerintele de respectat prin asumarea unei valori. Asadar, principiul ne precizeaza cum trebuie tratata sau abordata valoarea. Insa atat principiile etice, cat si valorile morale sunt enunturi din care nu intotdeauna pot fi dedusi in mod direct algoritmi de conduita, adica reguli sau norme care sa stipuleze exact ce trebuie facut sau ce nu trebuie facut pentru a respecta moralitatea. In acest sens, normele sau regulile morale reprezinta particularizari cu valente clar aplicative ale principiilor si valorilor, aratand cum trebuie sa se procedeze exact in diferite situatii care reclama o pozitionare morala.
Totusi, caracterul explicit si mai precis al regulilor nu garanteaza aplicarea si respectarea lor automata. In acest scop, este nevoie adesea de atentie si discernamant moral pentru a stabili daca ne aflam intr-o situatie care impune aplicarea unei reguli. De asemenea, in confruntare cu probleme complexe sau situatii dificile, mai este necesara precizarea faptului daca o regula determinata este sau nu justificata. Or, intuitiile pe care le avem in legatura cu moralitatea unei optiuni sau act se pot dovedi foarte inselatoare. Iata de ce justificarea aplicarii unei reguli se fundamenteaza, de cele mai multe ori, pe trimiterea la un principiu etic si / sau la o valoare morala ce beneficiaza de o semnificativa aderenta a publicului.

 

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!