Etica in noua economie - Jianu-Daniel Muresan, Alina-Cristina Graniceru

Nicio institutie creata de om nu poate functiona fara un consens asupra a ceea ce este drept, respectiv incorect. Activitatea comuna a oamenilor nu poate fi disociata de conceptul de moralitate. Morala istorica si nu dreptul, a fost prima forma de reglare a relatiilor dintre oameni. O importanta deosebita capata aceasta forma a reglarii relatiilor umane in societatea democratica, in care lipseste controlul strict al statului fata de gospodarire sau alta activitate umana.

Ramura filosofiei care are drept obiect de studiu morala este etica. In literatura, de regula, se considera ca aspectele etice (termen grecesc) sunt oglindite in relatiile sociale, iar cele morale (termen latin) – in evaluarea interna (launtrica) a personalitatii. Dar in ambele cazuri este vorba despre bine si rau, corect si incorect, adevarat si fals.

Problematica eticii in afaceri are o istorie tot atât de veche precum cea a antreprenoriatului. De la Codul lui Hammurabi si pâna astazi antreprenori, manageri, intreprinzatori de tot felul isi pun mereu aceleasi intrebari:

-          Ce este „corect”, „just”, „responsabil”?

-          Este morala compatibila cu afacerile?

-          Etica este doar un moft, un element de cost, sau e generatoare de profit?

Intrebarile pot continua. In conditiile in care unitatile economice controleaza importante riscuri umane, materiale si informationale, aceste intrebari devin din ce in ce mai presante. Raspunsurile cât mai clare sunt extrem de necesare, in conditiile in care deciziile luate la diferite niveluri manageriale pot avea consecinte nedorite, imprevizibile, uneori necontrolabile asupra unor oameni, grupuri etc.

Accentul pus, in ultimii ani, pe etica in afaceri se datoreaza schimbarilor rapide in domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii, internationalizarea afacerilor, impactul diferitilor factori economico-sociali si politici atât asupra sectorului privat, cât si asupra celui public. Etica in afaceri a devenit o tema despre care tin sa se informeze multe companii pentru a obtine increderea opiniei publice. Drepturile salariatilor, practicile de coruptie, protectia mediului sunt doar câteva aspecte care preocupa managerii ce urmaresc sa ocupe o buna pozitie pe piata si sa obtina profituri pe termen lung, respectând in acelasi timp, regulile comunitatii in care isi desfasoara afacerile. In activitatea de zi cu zi, ei se confrunta cu numeroase probleme de ordin moral. Situatiile complexe care obliga managerii sa ia o decizie pentru a asigura comportamentul etic atât in interiorul organizatiei, cât si in relatiile acesteia cu mediul extern ii pun deseori in dilema. In astfel de situatii, ei nu isi pot da seama foarte clar cum trebuie sa actioneze corect. Miscarea pentru includerea studiului eticii ca pe o parte esentiala a instruirii de management a inceput in anii ’70, s-a dezvoltat semnificativ in anii ’80 si se asteapta sa-si continue dezvoltarea si in noul secol. Desi initial negata si considerata incompatibila cu performantele economice, etica afacerilor s-a impus ca o conditie a dezvoltarii, a succesului. Cu toate acestea studiile arata ca opt din zece manageri considera ca businessmanii incalca normele etice in practica de afaceri, iar aproximativ unul din patru considera ca respectarea normelor etice impiedica o cariera de succes.

Domeniile la care se refera responsabilitatile etice ale firmei si aspectele implicate pot fi sintetizate astfel:

 • clienti (calitatea produselor si serviciilor; informatii asupra continutului produselor; pretul; responsabilitati si servicii dupa vânzare; rezolvarea reclamatiilor);

 • salariati (tratarea echitabila in probleme de angajare, promovare, concediere, salarii, premii, sanctiuni);

 • proprietari (profituri, riscuri, promovarea intereselor acestora; informarea lor corecta privind situatia existenta);

 • furnizori (conditiile de achitare, schimb de informatii, calitatea produselor);

 • concurenti (metode de competitie, stima reciproca);

 • comunitate (protejarea mediului, sprijin banesc si material pentru servicii de sanatate, educatie, invatamânt, cultura).

A stabili insa ce este si ce nu este etic in afaceri este adesea foarte dificil. Aceasta deoarece standardele morale difera de la un individ la altul, de la o comunitate la alta, in functie de sistemele etice de viata, de valorile sau de prioritatile pe care se fundamenteaza.

Lucrarea de fata (ce nu are pretentia de a acoperi intreaga problematica a conceptului studiat) este structurata pe sapte capitole in care se doreste a raspunde cerintelor unei analize moderne a eticii afacerilor, precum si dezvoltarea unor subiecte menite sa intregeasca aspecte legate de evolutia acestui concept in România ultimilor ani.

Introducere /7

Cap. 1 – Etica afacerilor, concept interdisciplinar /9

         1.1.  Sociologia si Economia – o filiatie istorica /9

             1.1.1.  Sociologia – radacina a stiintelor umaniste/9

             1.1.2. Fundamente sociologice ale Economiei /11

         1.2.   Elemente de sociologie a afacerilor  /16

             1.2.1. Sociologia organizationala si eficienta economica /16

             1.2.2. Dimensiuni praxiologice ale sociologiei manageriale /23

             1.2.3. Relevanta tehnicilor sociologiei manageriale/33

Cap. 2  –  Dimensiuni istorice si contemporane ale conceptului de   etica  /35

         2.1. Etica, definitii si sfera ei de cuprindere /35

         2.2. Teoria si practica eticii in diferite tari /40

         2.3. Logica „trinomului E”: Etica-Eficienta-Echitate /43

Cap. 3 – Etica si Non-etica in era globalizarii  /51

         3.1.  Problematica eticii in economia contemporana /51

             3.1.1.  Etica responsabilitatii in afaceri /51

             3.1.2.  Modele de comportament antreprenorial in relatie cu  etica /55

         3.2. Globalizarea: glocalizare vs. grobalizare /60

         3.3. Piata globala si consumerismul etic /64

         3.4. Derive non-etice in afacerile internationale /70

                3.4.1.Coruptia: cauze si sindroame specifice /70

                3.4.2.Frauda corporatista: mecanismul de functionare si modalitati de combatere /74

       3.5. Etica in contextul imperativului dezvoltarii durabile/77

       3.6. Etica in criza /80

Cap. 4 – Etica comunicarii: element esential al logisticii in afaceri /86

         4.1. Dimensiuni ale comunicarii in era afacerilor globale /86

             4.1.1. Comunicarea: elemente si cerinte generale /86

             4.1.2. Elemente de comunicare organizational/90

             4.1.3. Comunicarea interculturala /93

         4.2. Etica comunicarii manageriale /98

         4.3. Etica in marketing si publicitate /103

         4.4. Etica in raport cu mijloacele si canalele moderne de . comunicare in afaceri /106

 Cap. 5 – Manipularea ca dimensiune non-etica a comunicarii  in afaceri  /113

         5.1. Tipologia manipularii. Metode si tehnici de rezistenta la manipulare  /113

         5.2.  Etica negocierii in afaceri /118

Cap. 6  – Studiu privind etica manageriala in România  /125

         6.1. Coordonatele studiului si metoda utilizata  /125

         6.2. Analiza si interpretarea rezultatelor  /132

Concluzii  /153

Anexa  /157

Bibliografie selectiva  /161