Limbajul stiintelor. Stiintele limbajului - Alina Buzatu, Cristina Valentina Dafinoiu, Lacramioara Berechet

COORDONATORI:

LACRAMIOARA BERECHET 
ALINA BUZATU 
CRISTINA VALENTINA DAFINOIU 
 

Volumul colectiv Limbajul stiintelor si stiintele limbajelor propune un repertoar tematic asociat unei problematici inca deschise in campul cercetarii actuale si anume relatia dintre limbaj, literatura, stiinte. Cea mai mare parte a studiilor indosariate intre copertele tomului exprima cercetarea stiintifica a cadrelor universitare ale Departamentului de Filologie romana, limbi clasice si balcanice din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii „Ovidius” din Constanta, constituindu-se ca rezultat stiintific  al  celor  doua centre de cercetare ale departamentului: Metacognitie si transdisciplinaritate (M&T) si Studiile romanesti in context international (STUR) precum si al unor colaborari cu prestigioase universitati din tara.
Liniile interogatiei stiintifice cartografiaza un spatiu de interes amplu, plecand de la observatia neopozitivistilor (K. R. Popper, 1934) conform carora orice propozitie este influentata de teoriile unei epoci istorice care isi construieste limbajul in functie de experientele acumulate, pana la interesul asupra limbajului  pornind dinspre gandirea matematica  (G. Frege, 1893; B. Russel, 1948) ori dinspre algoritmii logicii (C. S. Peirce, 1966) sau de la operatorii stiintelor tari (R. Carnap, 1950; L. Wittgenstein, 1955), asadar de la sistematica limbajelor formale, denotative, codate, situate in afara oricarei expresivitati creative furnizoare de echivoc semantic, pana la comunicarea in cadrele textului literar, in care informatiile introduse sunt de natura subiectiva, polisematice, ambigue, extrase din inconstientul individual sau colectiv, obscure sau hermetice, dar modeland secundar realul (I.M. Lotman) si deopotriva rescriind conventional simbolic inconstientul individual sau colectiv (J. Lacan, 1966), pana la interpretarea limbajului in ordinea hermeneuticii instaurative, metoda revelatoare a unei dimensiuni ontologice inefabile ori mistice (P. Ricoeur, 1974; H. G. Gadammer, 1960; M Eliade,1975).
Limbajul stiintei, ca limbaj logic, ideal, operational, capabil sa transmita fara rest rezultatele experientelor observabile stiintific se remarca de asemenea, drept domeniu de interes in volumul colectiv Limbajul stiintelor si stiintele limbajelor. Pe de alta parte, relativizarea limbajului prin ecuatia variabila sens-referinta, sens-denotatie, transferul obiectului si al metodei de cercetare in cadrele transdisciplinaritatii, pozitionarea limbajului ca o conditie de posibilitate, un dialog intre granitele disciplinelor si intr-un infraspatiu, angajand premisele unei rostiri unificatoare, dar vegheata disciplinat, precum si o ajustare a limbajului metafizic prin disciplina filozofiei lingvistice, toate aceste situari interdisciplinare deschid problematizari, propun solutii, ancoreaza perspective de interogare.
Perspectiva cognitiva transferata din aria de referinta a psihologiei in planul semanticii, in aria de referinta a pragmaticii si a didacticii, dar si a receptarii oricarui tip de discurs deschide contexte de reflectie in studiile prezente in volum. Volumul propune scenarii de interogatie teoretica si critica in ordinea disciplinelor integrate cognitivismului si a necesitatii de formare a unei minti disciplinate, creatoare, obisnuita sa inoveze, sa interogheze textul literar in structurile sale indicibile de adancime, sa reformeze scenariile narative, sa rescrie simbolic, sa probeze prototipicitatea si atipicitatea regimurilor de reprezentare (Alina Buzatu, Lacramioara Berechet, Achim Filiz). Rolul traducerilor in formarea limbajului si a metalimbajului teatral in veacul al XIX-lea (Marina Cap-Bun), dialogul integrator dintre limbajul matematic, metafizic, liturgic si limbajul filosofic pentru a imagina si explica spatiul sacru (Adriana Cateia, Vasile Cacioianu), literatura ca discurs organizator al tuturor limbajelor (Daniela Craciun), istoria limbii din perspectiva conceptului de „transdisciplinaritate” (Cosmin Caprioara) descriu spatiul de interes stiintific al volumului.
In acelasi timp, acest prim volum, sperand dintr-o serie mai ampla, deschide explorarea textului literar si in ordinea istoriei mentalitatilor si a ideilor, prin subtile si nuantate reflectii asupra limbajului ratarii si a
„stiintei” ratarii, modelate de codurile culturii si civilizatiei bizantine in spatiul literaturii romanesti (Angelo Mitchievici), decodarea limbajului oniric prin schemele cogitale ale poeticii acvaticului (Madalina Stoica) precum si reperspectivari indraznete ale functionalismului jakobsonian, ale generativismului lingvistic si ale cognitivismului in contextul actual al infrastructurilor comunicationale digitale (Florentina Rusu).
Modalitatea in care limbajul literaturii, gratie unui demers didactic transdisciplinar, asociat cu dialogul hermeneutic in sens gadamerian, poate construi o identitate integrativa (Nicoleta Terteleac), surprinderea unor scenarii de perspectiva didactica, referitoare la decodarea exprimarilor metaforice in microsecvente didactice (Atena Roata) contureaza linii de interes interogativ stiintific.
Studiul limbii propune in volum problematica stiintelor despre limbaj, decupand nuantat, teoretic si aplicativ, cu metode de investigare integrative, teme precum jonctiunea intrapropozitionala (Mihaela Miron), abordari privind circumstantele temporale latinesti (Florentina Nicolae), problematica predarii limbi engleze in Romania (Costin-Valentin Oancea), dar si limba romana ca limba straina. O serie de propuneri de larg interes pentru domeniul amintit se regasesc in ramele volumului: rolul inputului in achizitia limbii a doua (L2) si pregatirea acestuia pentru exercitiile de receptare a textelor audio si scrise in romana ca limba straina (Elena Platon), dezvoltarea competentei lingvistice in relatia de comunicare medic-pacient (Silvia Nastasiu, Ludmila Braniste), structuri spatiale si temporale in limba romana ca limba straina si procesele de adaptare lingvistica la structurile comunicarii culturale (Veronica Nedelcu, Laura Pascale), predarea limbajelor specializate si rolul acestora in procesul de achizitie a limbii romane de catre studentii straini din anul pregatitor (Cristina-Valentina Dafinoiu), invatarea prin cooperare si metode de predare in romana ca limba straina (Cristina Ilea Rogojina).
Perspectivele actuale ale cercetarii didactice sunt reprezentate in volum prin studii de anvergura stiintifica, privind rolul invatarii academice si sociale in dezvoltarea competentelor profesionale ale studentilor (Rodica Gabriela Enache) si abordarea creativa a curriculumului educational prin intermediul transpozitiei didactice (Virgil Frunza).
Aducem multumiri editorilor acestui volum (Alina Buzatu si Cristina Dafinoiu) precum si tuturor colaboratorilor, exprimandu-ne totodata speranta aprofundarii acestor linii de cercetare deschise de autori, eventual intr-o serie de volume ale caror contributii teoretice si aplicative sa raspunda temei pe care volumul de fata o propune: stiintele limbajelor si limbajul stiintelor.

Lacramioara Berechet

A. Textul literar si stiintele interpretarii. Didactica disciplinelor / 11

BERECHET  Lacramioara,  PERSPECTIVE ALE DIDACTICII COGNITIVE IN ABORDAREA TEXTULUI DESCRIPTIV  / 13

BUZATU Alina, FORME TEXTUALE HIBRIDE: REPERE DE INTERPRETARE / 27

CAP-BUN Marina, INCEPUTURILE TEATRULUI ROMANESC SI FORMAREA LIMBAJULUI SI METALIMBAJULUI SPECIFIC / 35

CITEIA Adriana, CACIOIANU Vasile, STRUCTURI ARHETIPALE SI MODELE MATEMATICE IN ANTROPOLOGIA SPATIULUI SACRU / 53

CRACIUN Daniela, LITERATURA SI STIINTA IN ITALO CALVINO –LE COSMICOMICHE /  68

MITCHIEVICI Angelo, LIMBAJUL RATARII : CATEVA REFLECTII CU PRIVIRE LA „STIINTA” RATARII / 77

B. Lingvistica, istoria limbii. Solutii didactice / 95

CAPRIOARA  Cosmin, ISTORIA LIMBII SI TRANS- DISCIPLINARITATEA / 97

MIRON-FULEA Mihaela, JONCTIUNEA INTERPROPOZITIONALA. REPERE TEORETICE SI APLICATIVE / 104

NICOLAE  Florentina,    ABORDARI  TEORETICE PRIVIND CIRCUMSTANTELE TEMPORALE LATINESTI / 113

OANCEA   Costin,  LINGUISTIC IMPERIALISM. TEACHING ENGLISH IN ROMANIA  /  119

C. Stiinta si limbaj. Limba romana ca limba  straina.  Exercitii didactice / 129

DAFINOIU Cristina-Valentina,  LIMBAJELE  SPECIALIZATE  SI ROLUL  LOR  IN  PREDAREA  RLS  STUDENTILOR  STRAINI  DIN ANUL PREGATITOR  / 131

PLATON Elena, PREGATIREA INPUTULUI PENTRU EXERCITIILE DE RECEPTARE IN RLS – FISA TEXTULUI / 140

NEDELCU Veronica, PASCALE Laura, STRUCTURI SPATIALE SI TEMPORALE IN LIMBA ROMANA CA LIMBA STRAINA / 153

NASTASIU Silvia,  BRANISTE Ludmila, COMPETENTA LINGVISTICA VERSUS  COMPETENTA DE COMUNICARE INTERPERSONALA MEDIC-PACIENT  / 161

D. Stiintele educatiei. Perspective tematice / 171

ENACHE Rodica Gabriela, ROLUL INVATARII ACADEMICE  SI SOCIALE IN DEZVOLTAREA  COMPETENTELOR  PROFESIONALE ALE STUDENTILOR / 173

FRUNZA Virgil, ABORDAREA CREATIVA A CURRICULUMULUI EDUCATIONAL PRIN INTERMEDIUL TRANSPOZITIEI DIDACTICE / 188

E. Lectura textului. Contributiile didactice ale doctoranzilor si ale cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar  / 199

ACHIM Filiz, STRATEGII COGNITIVE IN ANALIZA TEXTULUI DESCRIPTIV / 201

ILEA (ROGOJINA) Cristina, INVATAREA PRIN COOPERARE SI METODE DE PREDARE IN ROMANA CA LIMBA STRAINA / 214

MIHAI (RUSU) Florentina-Gabriela, PERSPECTIVE DIDACTICE COGNITIVE: COMUNICAREA VERBALA IN ERA DIGITALA / 222

ROATA Atena, DECODAREA EXPRIMARILOR METAFORICE IN MICROSECVENTE DIDACTICE / 236

ROTARU-TERTELEAC Nicoleta, DIALOGUL HERMENEUTIC – MODALITATE DE CUNOASTERE TRANSDISCIPLINARA / 245

STOICA Madalina, ONIRICUL LICHID. ELEMENTE DE TEORIE LITERARA IN POETICA SUPRAREALISTA A LUI PAUL PAUN / 263