Guvernanta globala de mediu se afla in dilema si se confrunta cu adoptarea unor decizii dificile in conditii de incertitudine si de risc in ceea ce priveste alegerea surselor de energie pentru viitor care sa permita cresterea economica si sa evite impactul major asupra mediului.
Nu trebuie sa alegem surse de energie regenerabile fara o privire de ansamblu a efectelor pozitive, dar si negative asupra societatii in general.
CARMEN GEORGIANA BADEA
INTRODUCERE / 7
CAPITOLUL I SUSTENABILITATEA IN AFACERI – CERINTA ESENTIALA A SECTORULULUI ENERGETIC / 9
1.1 Rolul guvernantei de mediu globale in crearea unui sector energetic sustenabil / 9
1.2 Optiuni strategice eco-eficiente la nivel microeconomic / 12
1.3 Optiuni strategice eco-economice pentru sectorul energie / 15
1.4 Practici sustenabile in afaceri. Exemple de bune practici / 17
CAPITOLUL II ANALIZA TENDINTELOR ȘI DIAGNOSTICUL SECTORULUI ENERGETIC LA NIVEL MONDIAL / 19
2.1 Evolutii In sectorul energetic conventional la nivel mondial / 19
Consumul energetic in Romania / 25
2.2 Analiza SWOT a sectorului energetic conventional / 48
2.3 Evolutia energiei regenerabile la nivel mondial / 49
2.4 Analiza SWOT a sectorului energetic regenerabil / 51
CAPITOLUL III OPORTUNITATI DE AFACERI IN ECONOMIA VERDE - ENERGIA REGENERABILA. STUDIU DE: CAZ ENERGIA SOLARA / 54
3.1 Oportunitati de finantare a afacerilor in domeniul energiei solare / 54
3.2 Inovatie tehnologica pentru energie regenerabila / 59
3.3 Evolutia energiei solare la nivel mondial / 62
3.4 Exemple de bune practici – parcuri solare / 68
CAPITOLUL IV ANALIZA SI EVALUAREA CALITATIVA A PERCEPTIEI ROMANILOR ASUPRA ENERGIEI REGENERABILE, ANALIZA DETALIATA ASUPRA SUSTENABILITATII ENERGIEI SOLARE SI INFLUENTELE ASUPRA MEDIULUI / 70
4.1 Metodologia construirii chestionarului / 70
4.2 Rezultatele si interpretarea raspunsurilor din cadrul chestionarului / 71
4.3 Energia electrica obtinuta prin resurse alternative si distributia mix-ului energiei regenerabile / 109
CAPITOLUL V IDENTIFICAREA DIRECTIILOR STRATEGICE DE ACTIUNE TINAND CONT DE IMPLICATIILE POLITICE ALE ECONOMIEI SI MANAGEMENTULUI DE MEDIU PENTRU ENERGIA SOLARA / 115
5.1 Analiza SWOT a energiei solare / 115
5.2 Optiuni strategice de dezvoltare a industriei solare / 116
CONCLUZII SI PROPUNERI / 121
BIBLIOGRAFIE / 125
Webografie / 141
Relatia dintre energia regenerabila i durabilitate poate fi privita ca o ierarhie a obiectivelor si a constrangerilor care implica atat consideratii globale, cat si regionale sau locale.
Punctul de plecare al temei abordate a fost acela ca atenuarea schimbarilor climatice antropice periculoase va fi o forta motrice puternica in spatele utilizarii crescute a tehnologiilor energiei regenerabile in intreaga lume. In masura in care nivelurile de stabilizare a schimbarilor climatice (de exemplu, un maxim de concentratie atmosferica a gazelor cu efect de sera de 550 ppm CO2eq sau o crestere maxima a temperaturii cu 2°C fata de media globala preindustriala) sunt acceptate, exista o recunoastere implicita a principiului sustenabilitatii.
Se preconizeaza ca energiile regenerabile vor juca un rol central in majoritatea strategiilor de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de sera, care trebuie sa fie fezabile din punct de vedere tehnic si eficiente din punct de vedere economic, astfel incat orice povara a costurilor sa fie redusa la minimum si acceptarea acestor tehnologii sa fie majoritara.
Cunostiintele despre capacitatile tehnologice si modelele pentru caile optime de atenuare sunt, prin urmare, importante. Totusi, tehnologiile energetice, costurile, beneficiile economice si politicile energetice, depind de societatile si mediul natural in care sunt integrate.
Variatiile spatiale si culturale sunt, prin urmare, un alt factor important in abordarea coerenta a strategiei durabilitatii. Provocarile si solutiile pentru durabilitate depind in mod esential de stabilirea geografica (de exemplu, radiatia solara), conditiile socio-economice (de exemplu, inducerea cererii de energie), inegalitatile in cadrul si intre societati, institutiile fragmentate si infrastructura existenta (de exemplu, retelele electrice), dar si de o intelegere variata a conotatiei durabilitatii (Lele si Norgaard, 1996).
Aceste aspecte subliniaza necesitatea de a evalua atat impactul social si de mediu al tehnologiilor resurselor regenerabile, pentru a se asigura ca implementarea acestora se mentine in concordanta cu obiectivele generale ale durabilitatii.
In ultimele doua decenii, s-au inregistrat de asemenea progrese in directia elaborarii unui set uniform de indicatori energetici pentru dezvoltare durabila, care sa se refere la temele generale ale economiei, societatii si mediului (Vera si Langlois, 2007). Pentru tehnologiile energiei regenerabile, indicatorii cantitativi includ pretul energiei electrice generate, emisiile de GES (gaze cu efect de sera) in timpul ciclului complet de viata al tehnologiei, disponibilitatea resurselor regenerabile, eficienta conversiei energiei, cerintele de teren si consumul de apa (Evans et al., 2009).
Analiza dezvoltata in cadrul aceste cercetari aduce in lumina perceptia asupra fenomenului utilizarii la scara larga a energiei regenerabile, in special a energiei solare, punand emfaza asupra gradului de cunoastere al fenomenului, nu doar a conceptelor si politicilor economice create la nivel european sau national.
www.editurauniversitara.ro