Editura Universitara Globalizarea, guvernanta si mediul in deceniul urmator

-27%
28,00 Lei 20,44 Lei

ISBN: 978-606-28-1054-2

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062810542

Anul publicării: 2020

Editia: I

Pagini: 176

Editura: Universitară

Autor: Florina Bran, Carmen Valentina Radulescu, Sorin Burlacu, Dumitru Alexandru Bodislav

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062810542 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Supravietuirea in casa vietii este determinata nu numai de factorii naturali, ci si de cei antropici, de oameni. Omule, lasa natura sa traiasca.., prin ea vei trai si tu! Dimensioneaza-ti mintea, sufletul in primul rand, prin politica pe care o duci, pentru conservarea biodiversitatii, a resurselor naturale, dar si acelor create de tine, nu numai astazi, dar si  maine ... 

Autorii 
  • Globalizarea, guvernanta si mediul in deceniul urmator

    Descarca
FLORINA BRAN - Coordonator
CARMEN VALENTINA RADULESCU
DUMITRU ALEXANDRU BODISLAV
SORIN BURLACU

INTRODUCERE / 9

1. SPATIUL ECOLOGIC GLOBAL  / 16
1.1  Terra – complexitatea sistemica a vietii  / 16
1.2 Functionalitatea mediului – sistemele ecologice / 20

2.    FUNDAMENTE TEORETICE ALE GLOBALIZARII / 28
2.1 Dimensiunea istorica a globalizarii  / 28
2.2 Evolutii in conceptualizarea globalizarii  / 37
2.3 Dimensiunile globalizarii  / 39
2.4 Globalizarea – pro si contra / 41

3.    POPULATIA, CRESTEREA ECONOMICA SI PRESIUNEA ASUPRA SISTEMELOR NATURALE / 55
3.1 Cresterea presiunii asupra sistemelor naturale  / 55
3.1.1 Fortele conducatoare ale schimbarii / 56
3.1.2 Procese demografice / 57
3.1.3 Cresterea economica / 62

4.    GLOBALIZAREA SI EFECTELE ECOLOGICE / 65
4.1 Perspective asupra relatiei globalizare – mediu / 65
4.2  Comertul international si mediul / 68
4.2.1 Efectele reglementarilor de mediu asupra comertului  / 68
4.2.2 Efectele ecologice ale liberalizarii comertului / 71
4.3  Investitiile straine directe si mediul /81
4.4 Riscurile de mediu in contextul globalizarii / 86
4.5 Comportamentul de mediu al companiilor multinationale  / 99
 
5.    PARGHII ECONOMICE ASUPRA CRESTERII ECONOMICE / 108
5.1 Economia globala sau procesul de catching-up / 108
5.2 Globalizarea si influentele macroeconomice actuale / 112
5.3 Crearea unei  legaturi intre bunastare sociala - profit si stat – corporatie / 121
5.3.1 Relatia directa dintre export – slujbe / 121
5.3.2  Investitiile si balanta comerciala / 123
5.3.3 Business versus Economie / 124
5.3.4 Intreprinderea inovativa si guvernanta corporativa / 125
5.3.5 Componenta financiara a guvernantei corporative / 127
5.3.6 Internationalizarea si schimbarea schemelor de guvernanta statala / 129
5.4  Modele de selectie in parteneriatele public-privat / 130
5.5 Natiuni si organizatii – Sinergie sau singularism? / 138
5.5.1 Guvernanta  corporativa si presiunea multiculturala / 140

6.    GUVERNARE ELECTRONICA SUSTENABILA / 144
6.1 Explicarea conceptelor: societatea informationala /  societatea   digitala,   e-democratie,   e-participare, date deschise / 146
6.2 Servicii publice si servicii publice electronice (e-Servicii) / 149
6.3 Trasaturile serviciilor publice electronice: principii, beneficiari/participanti, clasificari / 152

CONCLUZII / 162

BIBLIOGRAFIE / 165

 

Globalizarea este un termen din ce in ce mai utilizat, avand perceptii si sensuri diferite, acesta fiind cuvantul cheie in cadrul economiei contemporane.
Globalizarea este un termen folosit pentru a identifica un fenomen mondial nou, de contopire a pietelor de consum, a factorilor de productie, a muncii, a tehnologiei, a capitalului si, de asemenea, a capitalului natural.
Efectele globalizarii si, in special, cele determinate de actiunile Organizatiei Mondiale a Comertului, au determinat o puternica rezistenta la proces din partea oamenilor si a organizatiilor neguvernamentale din lume. Aceste nemultumiri s-au manifestat pregnant la Seattle in 1999, cand peste cincizeci de mii de manifestanti si-au exprimat dezacordul cu globalizarea si au incercat sa atraga atentia asupra efectelor pe care acest proces le implica.
Unul dintre principiile propuse de Organizatia Mondiala a Comertului este liberalizarea comertului, in sensul ca statele trebuie sa reduca barierele comerciale, precum taxele vamale si sa permita fluidizarea comertului, dar masura in care aceste bariere vor fi reduse este un lucru care intra in competenta guvernelor sa negocieze intre ele.
Tarile industrializate sunt mari consumatoare de minerale, detinand peste 90% din importurile de bauxita, 100% din importurile de nichel, peste 80% din importurile de zinc si aproximativ 70% din cele de cupru, fier, mangan si plumb. Tarile in curs de dezvoltare sunt sursa unei mari parti din productia minerala mondiala si suporta problemele ecologice asociate.
Pentru alti capitalisti, noile activitati aducatoare de profit includeau plasarea banilor mai mult in investitii financiare si mai putin in cele industriale. Motivul evident era acela al obtinerii unor profituri mai mari intr-un timp mai scurt si, in plus, nu trebuiau sa-si faca griji fata de cresterea pretului la petrol, carbune, otel etc.
Capitalul financiar nu produce nimic util si, practic, se rezuma la miscarea banilor in cadrul economiei mondiale, speculand fluctuatiile in cadrul cursurilor valutare, pretul pamantului si al dobanzilor. Decat sa construiasca sau sa produca ceva, capitalul financiar presupune obtinerea profitului din vanzarea si cumpararea bunurilor – inclusiv a banilor – si realizarea unui castig mai mare intr-o perioada de timp mai scurta.
Procesul de globalizare este caracterizat prin slabirea controlului statului intr-o serie de sectoare ale vietii economice si sociale: finante, informatica, transportul bunurilor, serviciile ecologice si miscarile populatiei. In al doilea rand, parghiile globalizarii au dus la fragmentarea statelor si a societatilor, cresterea gradului de violenta si conflicte civile, marginalizarea unor grupuri intregi in cadrul unor societati speciale si chiar a unor state in cadrul economiei globale.
Globalizarea poate fi si benefica, daca privim la puterea pe care o ofera tehnologiile moderne de comunicare si informatie, la retelele de calculatoare; astfel oricine are acces la un calculator poate accesa cu usurinta si biblioteci, baze de date, stiri de ultima ora. Nu exista o singura sursa pentru aceste informatii si, practic nu exista un mod de a controla acest fenomen. Daca informatia si cunostintele, in general, reprezinta putere, atunci accesul la putere este mai echitabil si unui numar mai mare de oameni decat oricand in istoria umanitatii.
Pe masura ce intram in noul mileniu, economia mondiala si lumea naturala sunt in situatii precare, ambele generand teama fata de aparitia la orizont a unei ere de instabilitate globala. Economia mondiala a explodat la limita planetei, in cursul secolului al XX-lea. Acum a venit timpul sa se construiasca structurile de guvernare internationala necesare pentru a se asigura ca economia mondiala a secolului al XXI-lea sa satisfaca aspiratiile oamenilor spre un viitor mai bun, fara a se distruge tesatura naturala care sta la baza vietii insasi.
Forta antidemocratica este reprezentata de capacitatea pietelor financiare mondiale de a limita optiunile unui guvern. Politica social-democrata este privita ca o politica nefavorabila pentru climatul investitional. Efectele pe care le poate provoca piata financiara mondiala asupra cursului de schimb a dobanzilor pot duce la inrautatirea situatiei economice a unei tari. Astfel apostolii noii economii globale lauda abilitatea capitalului de a penaliza anumite politici „nepotrivite”.
Dezvoltarea tehnologiei in ultimele doua decenii, in special in domeniul calculatoarelor, a insemnat ca informatiile, comunicatiile si transporturile au devenit mult mai rapide si implica mai multe tari de pe Glob. Aceasta noua tehnologie a fost folosita de catre corporatii pentru a–si mari investitiile si activitatile peste granitele statelor in care se afla si, bineinteles, pentru a-si mari profiturile. Din aceasta cauza unii au definit globalizarea ca un „capitalism in era electronicii”. Dar, bineinteles ca fenomenul in sine reprezinta mult mai mult. In ultimii cincizeci de ani, investitiile corporatiilor din Europa, America de Nord si Asia de Sud-Est au crescut cu mult fata de perioada precedenta. De fapt, aceste investitii au fost facute, in mare parte, de catre societati din Marea Britanie, Franta, Germania, SUA, Canada si Japonia. Aceste corporatii au devenit mai puternice si au jucat un rol mai mare in economia mondiala, in timp ce produsele lor au ajuns sa domine piete din intreaga lume. Aceste societati, cunoscute sub numele de societati transnationale sau multinationale s-au marit si si-au crescut substantial puterea in ultima perioada.
Principalii „functionari publici internationali” pentru acest fenomen sunt socotiti a fi Banca Mondiala si Fondul Monetar International, ca si institutii financiare si Organizatia Mondiala a Comertului.
Banca Mondiala este cea mai mare sursa de finantare pentru dezvoltare, oferind anual peste 16 miliarde de dolari statelor cliente. Banca isi foloseste resursele financiare, personalul calificat si cunostintele acumulate pentru a ajuta tarile in dezvoltare in realizarea unei cresteri sanatoase, stabile si de durata, acestea contribuind la lupta pe care o Banca o duce impotriva saraciei pe planeta.
Odata cu cresterea interdependentelor intre statele lumii, o mai mare competitivitate se va afirma, prin simplul fapt ca vor exista mai multi participanti la joc, asa cum cere si teoria sistemului de piata. Dar, daca avem in vedere si considerentul istoric, conform caruia au existat discrepante mari intre nivelurile de dezvoltare a tarilor si a puterii lor economice se poate obiecta ca „noul” proces de globalizare este o noua forma de colonialism, deoarece la ora actuala in lume sunt doar cateva state care, in trecut, au beneficiat de aportul coloniilor si se poate spune ca au mentalitatea deja formata, iar acum sunt cele mai dezvoltate tari. Din interiorul acestor tari provin cele mai multe societati transnationale care pot sa-si vanda produsele in toata lumea marindu-si astfel si mai mult profiturile.
In faza actuala a globalizarii rolul guvernelor este de a se asigura ca economia proprie sa nu devina aservita. Se pune accentul pe competitivitatea firmelor nationale, pe piete externe si aceasta nu doar in cazul in care se urmareste exportul si chiar pe pietele interne, unde patrund produse din import mai ieftine si mai bune din punct de vedere calitativ. Nesiguranta pietelor de capital si totodata stransa legatura care exista intre acestea la nivel global este o alta provocare de rezolvat pentru artizanii globalizarii. Resursele pe care le ofera planeta se afla in continua scadere, iar omenirea se dezvolta atat ca numar, cat si ca nevoi. O societate de consum globala este dorita de toata lumea, dar se intrezareste un sfarsit pentru exploatarea nerationala a resurselor.
Cercetarile in domeniul hranei si, in special, organismele modificate genetic (OMG), sunt tehnologii periculoase, care nu si-au dovedit compatibilitatea cu mediul si cu diversitatea existenta, dar care sunt folosite in scopuri comerciale. Folosirea pe scara globala a pesticidelor si a altor substante
„greu digerabile” de mediu conduc doar la un rezultat pe termen scurt, cu efecte negative in viitorul nu asa de indepartat pe cat il credeam.
Uniunea Europeana si SUA se confrunta, deocamdata, cu probleme comerciale deosebite, cum ar fi: interzicerea de catre UE a comercializarii carnii de vita produsa cu hormoni de crestere. Aceasta lege cade insa sub incidenta acordurilor din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, unde este considerata bariera netarifara in calea comertului liber. Inspirata de preocuparea publica legata de efectele organismelor modificate genetic asupra sanatatii si a mediului, legislatia adoptata de UE solicita etichetarea adecvata a tuturor produselor alimentare care contin soia sau porumb modificate genetic. Alte tari, ca Australia, Brazilia, Japonia si Coreea de Sud procedeaza si ele la fel in prezent. O gama larga de produse alimentare realizate de companii americane – printre care paine, uleiuri de salate si inghetate – contin organisme modificate genetic. In schimb, multi producatori europeni nu utilizeaza OMG-uri. Companiile americane se plang ca cerintele de etichetare reprezinta bariere comerciale, iar guvernele SUA si Canada sustin acelasi punct de vedere la nivelul Organizatiei Mondiale a Comertului si a altor foruri internationale. Asa cum am mai precizat, se observa o oarecare regionalizare a zonelor economice. Probabil ca este o etapa a procesului de globalizare.
Un alt tip de globalizare este rezultatul actiunilor umane si a catastrofelor naturale care ameninta supravietuirea speciilor existente si chiar baza dezvoltarii viitoare a umanitatii. Exista o problema globala a degradarii mediului, defrisarilor, a poluarii atmosferei si a oceanelor, raspandirea epidemiilor si a pericolelor politice si sociale ridicate de miscari neprevazute ale populatiei pe glob. Asemenea probleme nu pot cadea in sarcina unui singur stat. Ele nu pot fi rezolvate de un singur stat. Aceste probleme globale ale umanitatii necesita atentia si efortul intregii umanitati in vederea rezolvarii lor, elaborarea unor norme, standarde cum ar fi acorduri globale privind masurile de control a poluarii si alte acorduri care sa implice statele lumii.
Globalizarea a devenit un cuvant comun, dar are semnificatii foarte diferite pentru fiecare. Pentru unii, este sinonim cu cresterea corporatiilor internationale, ale caror operatii ample transced granitele si interesele nationale. Pentru altii, termenul este strans legat de revolutia informatica, de mobilitatea banilor, ideilor si de locurile de munca pe care au putut sa le ofere calculatoarele si alte tehnologii noi. Globalizarea semnifica un proces complex de transformari ale structurii societatii in care numeroase forte intretesute fac ca granitele nationale sa fie mai permeabile decat inainte, in cresterea comertului a investitiilor, a calatoriilor si a retelelor de calculatoare.
Un rol din ce in ce mai mare il joaca asociatiile pentru protectia mediului si organizatiile neguvernamentale. Printre multele realizari ale acestora din urma, educarea milioanelor de oameni, in ceea ce priveste problemele de mediu si utilizarea eficienta a puterii unor cetateni informati, conduce la strapungerea valului de secretomanie care acopera mult prea des negocierile internationale si luarea deciziilor in cadrul corporatiilor. Succesele recente ale acestor organizatii includ expunerea deficientelor de mediu ale unui Acord Multilateral asupra Investitiilor si blocarea sa ca si incetinirea introducerii organismelor modificate genetic in lumea intreaga, pana in momentul in care vor fi mai bine intelese efectele acestora asupra sanatatii umane si a mediului.
Acum cincizeci de ani, fotografiile Pamantului, realizate din spatiu de catre expeditiile Apollo, au produs o impresie de nesters asupra tuturor celor care au observat ca desi este impartita de granite politice, planeta noastra este unita prin sistemele ecologice.
A venit timpul sa se declanseze o adevarata avalansa a suportului fata de reformele internationale necesare pentru a proteja sanatatea planetei in noul mileniu si in acest mod sa ne asigure si existenta ca civilizatie, daca nu ca si mozaic cultural.
In faza actuala a globalizarii, rolul guvernului este de a se asigura ca economia proprie sa nu devina aservita. Trebuie sa se puna accent pe competitivitatea firmelor nationale, in special pe pietele interne dar si externe. Nesiguranta pietelor de capital si totodata stransa legatura care exista intre acestea la nivel global este o alta provocare ce trebuie rezolvata de catre artizanii globalizarii. Buna guvernare trebuie sa ia in calcul, in primul rand, protejarea mediului, defrisarile masive ale padurilor, poluarea aerului, apei, aparitia unor epidemii dar si a pericolelor politice si sociale ridicate de miscari neprevazute ale populatiei pe glob. Asistam la o serie de fapte inserate negativ unde globalizarea ca fenomen scade, rolul familiei in educatia copiilor si in structura invatamantului
Separarea adultilor de copii, nepoti, datorita mobilitatii fortei de munca, reducerea sporului natural, prezenta unui excedent negativ duce la scaderea numarului de locuitori. Efectele negative ale unor institutii internationale (FMI, Banca Mondiala), presiunea marilor companii transnationale asupra unor guverne sunt o serie de aspecte care sa ne determine sa nu ne rezumam doar la rezolvarea unor probleme ci si la implicare in numirea unor decidenti capabili sa gestioneze treburile natiunii si de a actiona in acelasi timp in campul negentropiei sociale.

Autorii

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!