Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Contributia politicii veniturilor la dezvoltarea economico-sociala si susţinerea integrarii in zona euro - Elena Pelinescu

ISBN: 978-606-591-485-8

DOI: 10.5682/9786065914858

Anul publicării: 2012

Editia: I

Pagini: 133

Editura: Editura Universitara

Autor: Elena Pelinescu

Cod Produs: 9786065914858 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
  • Download (1)
  • Cuvant inainte
  • Cuprins
  • Autori
  • Review-uri (0)
  • Contribuţia politicii veniturilor la dezvoltarea economico-socială şi susţinerea integrării în zona euro

    Descarca

Politica veniturilor şi rolul acesteia în asigurarea creşterii economice şi stabilirea preţurilor constituie o problematică extrem de importantă în contextul actual al crizei economico-financiare, adâncită de criza datoriilor suverane a unor state din zona euro şi nu numai. Pentru România, care aspiră la statutul de membră a zonei euro şi care a aderat la Pactul Euro Plus, conturarea unei politici salariale corecte care să asigure creşterea economică pe termen lung la nivelul economiei în condiţii de menţinere a stabilităţii preţurilor şi a competitivităţii constituie un obiectiv prioritar. Mecanismul de formare a salariilor este extrem de diferit atât în interiorul zonei euro cât şi în ţările care aspiră la intrarea în zona euro şi are impact asupra inflaţiei pe termen mediu. În acest context înţelegerea acestuia este extrem de importantă din punctul de vedere al politicii monetare. Unele date empirice arată că după formarea Uniunii Monetare salariile s-au menţinut sub control sau chiar au înregistrat o tendinţă de scădere - diferit de ceea ce alţi economişti estimaseră - şi că instituţiile pieţei muncii şi dimensiunea ţării sunt factori care influenţează efectele politicii monetare unice asupra nivelului salariilor în ţările membre ale Uniunii Economice Monetare. (Marzinotto, 2007).

Actuala criză economico-financiară a pus presiuni considerabile de ajustare a veniturilor salariale, tot mai multe voci susţinând ideea unei coordonări a politicilor economice, inclusiv a celor salariale, atât în ţările Zonei Euro, cât şi în ţările Uniunii Europene în scopul prevenirii dezechili­brelor macroeconomice. În ce măsură acest deziderat este posibil, rămâne încă în studiul specialiştilor, cu atât mai mult cu cât studiile realizate până în prezent au pus în evidenţă divergenţe considerabile în ceea ce priveşte costurile salariale atât în ţările Zonei Euro cât şi în ţările non-euro din Uniunea Europeană ca rezultat al nivelurilor diferite de dezvoltare, a decalajelor de productivitate şi a diferenţelor generate de negocierile salariale la nivel naţional. Nu este lipsit de importanţă a menţiona că sub presiunea uniunilor sindicale, încă de la sfârşitul anilor 1990 majorările salariale în ţările Uniunii Europene au fost legate atât de creşterea productivităţii cât şi de nivelul ratei inflaţiei (Toral Pusch, 2011).

Eforturile de creştere a gradului de ocupare şi de asigurare a unor retribuţii corespunzătoare pentru munca prestată sunt de competenţa guvernelor naţionale şi a partenerilor sociali. Modelul solidarităţii în domeniul politicilor salariale “a fost conturat pentru o economie naţională în condiţiile în care guvernele naţionale luau deciziile finale privind fixarea politicilor de redistribuire” (Meidner, 1998 a).

Totuşi, încă din 1950 sindicatele militau pentru salarii şi politici de negocieri colective care să depăşească cadrul naţional nu numai ca reflectare a obiectivului de egalitate socială ci şi ca o reflectare a mărimii salariilor în cadrul unei competiţii transfrontaliere în Europa (Schulten, 2001, p.16).

Statele membre sunt încă reticente în cedarea chiar şi a unor competenţe limitate către Uniunea Europeană în ceea ce priveşte politica socială şi relaţiile industriale (Streeck, 1995). Explicaţia acestei reticenţe derivă pe de-o parte din faptul că “statul social este sursa majoră a legitimităţii guvernelor naţionale şi a complexelor sisteme a sindicatelor şi altor reprezentanţi ai muncitorilor la nivel de firmă iar participarea acestora în luarea deciziilor la nivel naţional constituie o parte importantă a culturii europene” (Trubek şi Mosher, 2001, p.4). Cu toate acestea, criza a accelerat procesul coordonării politicilor fiscale, mai ales în zona euro, şi nu numai, pregătind trecerea spre integrarea tot mai accentuată şi a politicilor salariale, având în vedere prevederile din Strategia Europa 2020. Una din întrebările la care se caută răspuns este în ce măsură modelul social european, descris în Cartea albă a politicii sociale de către Comisia Europeană în anul 1994, bazat pe respectarea drepturilor individuale, libertatea contractelor colective, economie de piaţă, oportunităţi egale pentru toţi, protecţie socială şi solidaritate, mai este viabil în actualele condiţii economico-sociale. Preşedintele Traian Băsescu afirma că nu mai poate fi o Europă socială pe datorie, ci atenţia trebuie îndreptată spre asigurarea competitivităţii. Convinşi că progresul economic şi social sunt componente inseparabile în construcţia viitoare a Europei, ce depinde de nivelul de competitivitate şi solidaritate, Comisia Europeană a recomandat ţărilor să asigure drepturi egale tuturor participanţilor la piaţa muncii indiferent de vârstă, sex, religie, naţionalitate sau handicap, ceea ce se traduce prin oportunităţi egale pe piaţa muncii mai degrabă decât prin salarii echitabile, aşa cum se dorea prin politica de coeziune a salariilor (solidaristic wage policy). Nu este de neglijat însă faptul că tendinţele salariilor afectează direct competitivitatea individuală a ţărilor şi regiunilor din cadrul EMU şi că fără nici o frână a politicii monetare, nevoia unei politici restrictive de concurenţă în domeniul salariilor în scopul evitării reducerii competiţiei şi a scăderii salariilor, a devenit tot mai importantă (Schulten 1999).

Lucrarea este structurată astfel: primul capitol este dedicat prezentării evoluţiei pieţei muncii în România şi ţările Uniunii Europene (EU), cu accent pe aspectele specifice induse de criza economico-financiară care a început la jumătatea anului 2008. A doua parte este dedicată analizei rigidităţilor pieţei muncii în ţările UE, cu accent pe particularităţile rigidităţilor pieţei muncii în România. Capitolul al treilea se concentrează pe politica salarială în România, prezentându-se o amplă analiză a evoluţiei salariilor în perioada 1990-2011 ca rezultantă a politicii salariale practicate măsurile de politică salarială întreprinse de guvern şi impactul măsurilor luate de guvern în sensul flexibilizării pieţei muncii. Un spaţiu special este dedicat în capitolul patru impactului veniturilor migranţilor asupra ţării de origine, având în vedere amploarea acestui fenomen în România mai ales după anul 2000 şi faptul că, în mare măsură, a avut ca motivaţie lipsa oportunităţilor pe piaţa muncii din România şi veniturile salariale superioare obţinute pe piaţa muncii din unele ţări ale UE, în special Italia, Spania, Germania. În final este prezentat un model care pune în evidenţă reacţia pieţei muncii la diferite şocuri, evidenţiindu-se capacitatea salariului şi a altor indicatori ai pieţei muncii de a absorbi şocurile din economie.

Introducere /7

Capitolul 1. Evoluţia pieţei muncii în contextul crizei economico-financiare globale   / 10
Elena Pelinescu, Andreea Claudia Şerban

1.1.   Instalarea crizei pe piaţa muncii în Uniunea Europeană / 12
1.2.   Situaţia pieţei muncii în România înainte şi în timpul crizei economice /18
1.3.   Evoluţii privind eficienţa utilizării forţei de muncă pe activităţi ale economiei naţionale /22
1.4.   Concluzii /27

Capitolul 2. Rigidităţile pieţei muncii în România şi ţările membre UE / 29
Elena Pelinescu

2.1.   Rigiditatea în jos a salariilor reflectată în literatură /30
2.2.   Aspecte privind rigidităţile pieţei muncii în România şi ţările UE /42

Capitolul 3. Politicile salariale în România  / 57
Elena Pelinescu, Marioara Iordan, Brânduşa Radu

3.1.   Caracteristicile politicii salariale din România reflectate de literatură  / 58
Elena Pelinescu
3.2.   Evoluţia salariilor în România / 61
Marioara Iordan, Brânduşa Radu
         3.2.1.  Evoluţia salariului pe ramurile CAEN /63
         3.2.2.  Salariile pe decile şi disparităţile pe veniturile gospodăriilor populaţiei / 70
         3.2.3. Evoluţia salariilor pe  macroregiuni şi judeţe / 72
         3.2.4. Evoluţia salariului real în România /76
3.3.   Măsurile întreprinse de guvern pentru flexibilizarea pieţei muncii şi impactul asupra unor variabile macroeconomice / 78
Elena Pelinescu

Capitolul 4. Analiza impactului veniturilor migranţilor asupra ţării de origine   / 86
Carmen Uzlău
4.1.   Efectele crizei economice asupra fluxurilor migratorii / 87
4.2.   Evoluţia remitenţelor în timpul crizei economice / 89
4.3.   Impactul migraţiei asupra salarizării / 91
4.4.   Influenţa crizei economice asupra pieţei muncii din România / 91
4.4.   Concluzii /95

Capitolul 5. Modelarea pieţei muncii pentru a evidenţia reacţia acesteia la şocuri  / 98
Elena Pelinescu
5.1.  Impactul politicilor salariale asupra creşterii economice / 98
5.2.   Prezentarea modelului VAR şi a rezultatelor / 100
5.3.   Funcţia de răspuns la şocuri / 103
5.4.   Concluzii /105

Bibliografie  / 106

Anexe / 115

Elena Pelinescu

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!