Editura Universitara Burse de marfuri

-27%
25,00 Lei 18,25 Lei

ISBN: 978-606-28-0826-6

DOI: 10.5682/9786062808266

Anul publicării: 2018

Editia: I

Pagini: 118

Editura: Universitară

Autor: Oana Mionel

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062808266 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
La originea a ceea ce numim astazi burse de marfuri sau burse de valori/piete financiare stau locurile unde se schimbau in trecut produse reale si financiare. Cel mai vechi exemplu de piata organizata de titluri financiare poate fi gasit in Roma secolului II d.Hr.. Locul de tranzactionare in Roma era Forumul Roman descris de istoricul rus Mikhail Rostovtzeff (1870 – 1952) astfel: „multime de oameni care cumpara si vand actiuni si obligatiuni ale companiilor de colectare a taxelor, diverse bunuri pe bani sau pe credit, ferme agricole si imobiliare in Italia si in provincii, case si magazine in Roma, nave, depozite, sclavi si bovine”. Cu toate acestea, denumirea termenului de bursa (sec. XIII - XIV) se pare ca provine de la numele unei vechi familii de hangii van der Buerse (din Bruges - Belgia) care a infiintat un local numit Hotel des Buerse in holul caruia se negociau metale pretioase (aur, argint, platina), precum si hartii de valoare.
Royal Exchange, Londra. In secolul al XVI-lea, Londra era un important centru comercial. Comerciantii din intreaga Europa veneau la Londra pentru a-si vinde marfurile prin magazine, case, taverne si chiar pe strada. Pentru a elimina vanzarea la intamplare a marfurilor, Sir Thomas Gresham  a construit Royal Exchange (1565 – 1567) ca institutie organizata si reglementata unde negustorii si bancherii se puteau intalni si vinde produsele.
Amsterdam Stock Exchange (1602). Bursa de valori de la Amsterdam – cunoscuta in prezent ca Euronext Amsterdam – este considerata ca fiind cea mai veche bursa din Olanda si prima care a introdus tranzactionarea continua. Prima companie care a emis si tranzactionat actiuni si obligatiuni prin bursa de la Amsterdam a fost Compania Olandeza a Indiilor de Est a carei activitate se baza pe comercializarea condimentelor aduse din Asia. Cresterea capitalului social a determinat compania sa vanda actiuni publicului si sa-i accepte pe noii actionari ca parte a afacerii.
Tulipomania (1630 – 1637). Tulipomania sau nebunia lalelelor si-a avut epicentrul in Olanda (Amsterdam) sau asa cum este ea cunoscuta in prezent Tara Lalelelor. Dezvoltarea economica si culturala a Olandei inca din secolul al XVII-lea (situatie care se pastreaza si in prezent) a pus bazele crearii de instrumente financiare a caror inovare continua si astazi. Adusa din Turcia in 1593 de un cunoscut botanist european (Charles de l’Écluse) al acelor timpuri, laleaua a inceput sa devina pentru olandezi floarea favorita si emblema statutului social, determinandu-i pe cei care iubeau aceasta floare sa creeze chiar si o tulipiera in care sa fie aranjate lalelele astfel incat fiecare floare sa fie remarcata.
Trecerea timpului a determinat ca aceasta pasiune pentru lalele sa se transforme in manie pentru aceste flori. Momentul declansator a fost atunci cand, pe piata a aparut un nou soi de lalele (Viceregele sau Semper Augustus) rosu cu alb sau rosu cu galben, cauza principala a aparitiei fiind un virus al plantelor. Prin urmare, acest tip de lalele era mult mai greu de obtinut, conferindu-i astfel raritate si un pret mult mai mare. Pe piata au aparut alaturi de iubitorii de frumos si simplii investitori care doreau sa efectueze speculatii financiare cu aceasta marfa. Ipotezele care incerca sa explice prabusirea pietei lalelelor in 1637 sunt multiple: de la existenta unei bule speculative care la un moment dat trebuie sa se sparga si pana la prezentarea situatiei in care parlamentul olandez a schimbat legislatia privind contractele de vanzare – cumparare de bulbi de lalele. Pana la data schimbarii legislatiei existau contracte de vanzare – cumparare la termen, contracte care prevedeau faptul ca, cumparatorul era obligat sa cumpere marfa la termenul stabilit si la pretul stabilit indiferent de fluctuatiile de pret existente in piata. Dupa ce modificarea a avut loc, contractele la termen s-au transformat in contracte pe optiuni care prevedeau faptul ca, cumparatorul avea dreptul, dar nu si obligatia de a achizitiona marfa la pretul stabilit si in schimbul unei prime platite.
La sfarsitul anului 1636, cand investitorii in tranzactiile cu bulbi de lalea au aflat despre schimbarile legislative care urmau sa aiba loc, se considera ca acest lucru a dat un impuls tranzactiilor (oamenii s-au grabit sa faca afaceri cu lalele cat mai puteau, determinand astfel o crestere a preturilor). Modificarea reglementarilor a facut ca astfel de investitii sa devina riscante pe viitor; prin urmare, in februarie 1637, cei care aveau bulbi de vanzare n-au mai gasit cumparatori dispusi sa plateasca preturile mari cerute si, in acel moment, piata s-a prabusit, preturile scazand vertiginos.
Istoria Wall Street (1653) si New York Stock Exchange (1789). Cand auzim cuvintele Wall Street gandul ne duce imediat la BURSA si la artera pe care s-au concentrat de-a lungul timpului marile companii bursiere si institutii financiare ale lumii. Pe locul unde acum exista Statele Unite ale Americii, in secolul XVII existau noua colonii engleze si una olandeza care purta numele de New Netherland. Acesta cuprindea o insula Manhattan pe care se afla o micuta asezare New Amsterdam ce cuprindea aproximativ 300 de locuitori a caror principala indeletnicire era cresterea vitelor (cu timpul, New Amsterdam s-a dezvoltat si a devenit o mega-metropola). In 1644, o mare companie comerciala olandeza cu sediul in New Amsterdam a dorit stoparea circulatiei nestingherite a vitelor prin insula si a solicitat ridicarea unui gard intr-un perimetru bine stabilit in care locuitorii sa ]si tina vitele. Cativa ani mai tarziu, in 1653 New Amsterdam a fost ocupat de englezi. Odata ocupat, englezii au dorit sa ii schimbe denumirea, oferindu-i un nume de localitate care sa aiba legatura cu vechea patrie, Anglia si cu cuvantul nou. In final, cineva care provenea din tinutul Yorkshire a zis „York” plus cuvantul „nou” a rezultat New York. A doua schimbare dorita de englezi a fost aceea de a darma gardul. Darmarea gardului fiind mult prea complicata, necesitand foarte multa forta de munca, s-a convenit sa i se dea foc. Totul a ars in jurul lui cu exceptia unei singure ulite care il inconjura si care purta numele de „Strada Peretelui” sau denumirea in limba engleza de „Wall Street”.
New York Stock Exchange (NYSE) s-a nascut in 1789, moment in care Congresul a preluat datoriile noilor colonii si ale guvernului prin emiterea asa-numitelor „note de guvern”, creand astfel un nou tip de instrumente de investitii a caror denumire va fi de valori mobiliare (actiuni – parti din proprietatea unei companii si obligatiuni sau bonduri – intelegere privind datoriile). Tot in aceasta perioada au aparut si noi comercianti care vindeau si cumparau aceste valori mobiliare; acestia au fost denumiti brokeri sau curtieri sau agenti bursieri, iar compania in care vor lucra se va numi companie de brokeraj sau agentie de curtaj mobiliar. Tranzactiile aveau loc in fiecare zi sub sicomorul de la numarul 68-70 de pe Wall Street (loc considerat acum stramosul ringului din bursa), pentru ca in 1792, 24 de brokeri au semnat un acord al brokerilor prin care creau la acea data prima bursa organizata din New York. In 1870, NYSE s-a mutat intr-un sediu nou (tot pe Wall Street) in care isi desfasoara activitatea si astazi. Inceputul si sfarsitul unei zile de tranzactionare erau marcate de un gong – traditie care se mai pastreaza si astazi – adoptat mai apoi de toate pietele de valori mobiliare. Daca atunci cand existau doar cateva titluri tranzactionate, brokerii puteau sa retina „preturile la inchidere” si sa inceapa ziua cu „preturile la deschidere”, in timp, numarul titlurilor tranzactionate a crescut, precum si cel al clientilor si al brokerilor, devenind din ce in ce mai dificil de retinut preturile pentru toate titlurile. Astfel, s-a convenit ca pentru fiecare titlu trebuie sa se retina urmatoarele date:
• Numele intreg al titlului tranzactionat;
• Numele prescurtat al titlului tranzactionat (numit simbol sau ticker);
• Numarul de tranzactii facute (volumul);
• Cel mai mare pret de peste zi al titlului (high);
• Cel mai mic pret de peste zi (low);
• “Pretul la inchidere” (close);
• “Pretul la deschidere” (pretul cu care s-a inceput tranzactia - open);
• Pretul ultimei tranzactii de peste zi (logic ar trebui sa fie egal cu pretul la inchidere, insa el poate fi diferit daca bursa accepta efectuarea de tranzactii si dupa inchidere, aceasta activitate fiind numita after hours trading);
• Cu cat a scazut sau a crescut procentual pretul unui titlu (%);
• Cu cat a scazut sau a crescut algebric pretul unui titlu (change).
Toate aceste informatii erau notate pe tablite de ardezie considerate mici, usoare si foarte simplu de sters, astfel incat ceea ce nu era interesant sa dispara si sa ramana doar informatiile
„pretioase”.
Chicago Board of Trade (CBOT - 1848). CBOT este prima bursa din lume unde au fost tranzactionate contracte standardizate pe cereale la termen, fiind denumite contracte future. Aceste contracte standardizau: calitatea cerealelor, cantitatea cerealelor, timpul si locul pentru livrarea cerealelor. Pretul in contractele futures era deschis negocierilor in ringul bursei. Aceste contracte futures pentru cereale au reprezentat baza pentru contractele futures financiare si de marfuri care se folosesc astazi.
Tokyo Stock Exchange (1878). Bursa din Tokyo a fost creata in anul 1878 moment in care a fost stabilit un sistem al titlurilor financiare si a inceput prima negociere publica a obligatiunilor. Mai tarziu, intre 10 august 1945 si 1 aprilie 1949 tranzactionarea oficiala a fost stopata din cauza razboiului. Dupa mai multi ani de reorganizari necesare in cadrul bursei dupa perioada razboiului, Tokyo Stock Exchange a devenit cea mai importanta bursa de valori din grupul celor cinci burse japoneze: Sapporo Securities Exchange, Osaka Securities Exchange, Nagoya Stock Exchange, Fukuoka Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange. In 1969, TSE a introdus TOPIX (Tokyo Stock Price Index) care este un indice compozit al tuturor actiunilor comune listate la bursa. TOPIX este considerat cel mai bun indicator al conditiilor financiare de pe piata bursiera japoneza8.
New York Mercantile Exchange (1872). Initial, bursa a avut ambitii foarte modeste, ilustrand ambitiile a saizeci si doi de comercianti din New York care cautau un loc de comercializare a produselor lactate. Numele original al NYMEX a fost "Bursa de Unt si Branza". In timp, la meniu s-au adaugat si oualele, iar in 1880 numele s-a schimbat in "Bursa de Oua, Unt si Branza". In anul 1882 a urmat o noua schimbare de nume, iar bursa a devenit "Bursa de Marfuri din New York". In 1992 au fost introduse cotatiile la oua care erau tranzactionate chiar alaturi de oua. In timp, au fost introduse la bursa si alte produse precum cartoful de Maine, soiuri de ceapa, mere (McIntosh si Golden), cartofi Idaho, pluta si platina. Insa la 30 martie 1983 a avut loc cea mai importanta inovatie, bursa a introdus tranzactiile la termen pentru titei.
OANA MIONEL
Doctor in economie, titlu acordat de Academia de Studii Economice si, totodata, conferentiar universitar la Facultatea de Relatii Economice Internationale din cadrul Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir".
Autoarea acestei lucrari preda la facultatea amintita materiile: Tehnica platilor și finantarii internationale si Burse internationale de valori.

1. BURSELE INTERNATIONALE / 7
Istoria burselor internationale / 7
Specificul burselor internationale / 14
Produsele derivate / 19

2. ROLUL BURSELOR DE MARFURI IN AFACERILE INTERNATIONALE / 22
Piata in care se intalnesc cererea si oferta de marfuri / 22
Functiile burselor internationale de marfuri / 23
Caracteristicile marfurilor tranzactionate la bursa / 26
Bursele de marfuri versus licitatiile internationale / 27
 
3. MARFURILE LA BURSELE DE MARFURI / 35
Cerealele si miscarile de pret / 37
Cerealele pe piata la disponibil din Romania / 41
AgroGo platforma de tranzactionare online a cerealelor / 47
Graul si factorii care influenteaza pretul / 50
Porumbul si piata porumbului / 54
Carnea si animalele vii / 56
Carnea de porc / 57
Carnea de vita / 66
Produsele tropicale - Cafeaua / 70
Produsele tropicale - Cacaoa / 74

4. REPARTITIA BURSELOR DE MARFURI / 78
Grupul Chicago Mercantile Exchange / 78
Intercontinental Exchange / 82
Antwerp World Diamond Centre / 84
London Metal Exchange / 85
Tokyo Commodity Exchange / 86

5. MECANISMUL TRANZACTIILOR BURSIERE / 88
Principalele etape in tranzactiile bursiere cu marfuri / 88
Derularea unui contract GRAU Panificatie UE Futures / 91

6. BURSELE DE MARFURI DIN ROMANIA / 100
Istoria burselor de comert in Romania / 100
Bursa Romana de Marfuri. Piata la disponibil din Romania / 101
Accesul la piata la disponibil / 103
Emiterea ordinelor de tranzactionare / 107
Programarea, desfasurarea si incheierea sedintei de tranzactionare / 109
Achizitionarea marfurilor fungibile pe piata la disponibil / 111

BIBLIOGRAFIE / 113

La originea a ceea ce numim astazi burse de marfuri sau burse de valori/piete financiare stau locurile unde se schimbau in trecut produse reale si financiare. Cel mai vechi exemplu de piata organizata de titluri financiare poate fi gasit in Roma secolului II d.Hr.. Locul de tranzactionare in Roma era Forumul Roman descris de istoricul rus Mikhail Rostovtzeff (1870 – 1952) astfel: „multime de oameni care cumpara si vand actiuni si obligatiuni ale companiilor de colectare a taxelor, diverse bunuri pe bani sau pe credit, ferme agricole si imobiliare in Italia si in provincii, case si magazine in Roma, nave, depozite, sclavi si bovine”. Cu toate acestea, denumirea termenului de bursa (sec. XIII - XIV) se pare ca provine de la numele unei vechi familii de hangii van der Buerse (din Bruges - Belgia) care a infiintat un local numit Hotel des Buerse in holul caruia se negociau metale pretioase (aur, argint, platina), precum si hartii de valoare.
Royal Exchange, Londra. In secolul al XVI-lea, Londra era un important centru comercial. Comerciantii din intreaga Europa veneau la Londra pentru a-si vinde marfurile prin magazine, case, taverne si chiar pe strada. Pentru a elimina vanzarea la intamplare a marfurilor, Sir Thomas Gresham  a construit Royal Exchange (1565 – 1567) ca institutie organizata si reglementata unde negustorii si bancherii se puteau intalni si vinde produsele.
Amsterdam Stock Exchange (1602). Bursa de valori de la Amsterdam – cunoscuta in prezent ca Euronext Amsterdam – este considerata ca fiind cea mai veche bursa din Olanda si prima care a introdus tranzactionarea continua. Prima companie care a emis si tranzactionat actiuni si obligatiuni prin bursa de la Amsterdam a fost Compania Olandeza a Indiilor de Est a carei activitate se baza pe comercializarea condimentelor aduse din Asia. Cresterea capitalului social a determinat compania sa vanda actiuni publicului si sa-i accepte pe noii actionari ca parte a afacerii.
Tulipomania (1630 – 1637). Tulipomania sau nebunia lalelelor si-a avut epicentrul in Olanda (Amsterdam) sau asa cum este ea cunoscuta in prezent Tara Lalelelor. Dezvoltarea economica si culturala a Olandei inca din secolul al XVII-lea (situatie care se pastreaza si in prezent) a pus bazele crearii de instrumente financiare a caror inovare continua si astazi. Adusa din Turcia in 1593 de un cunoscut botanist european (Charles de l’Écluse) al acelor timpuri, laleaua a inceput sa devina pentru olandezi floarea favorita si emblema statutului social, determinandu-i pe cei care iubeau aceasta floare sa creeze chiar si o tulipiera in care sa fie aranjate lalelele astfel incat fiecare floare sa fie remarcata.
Trecerea timpului a determinat ca aceasta pasiune pentru lalele sa se transforme in manie pentru aceste flori. Momentul declansator a fost atunci cand, pe piata a aparut un nou soi de lalele (Viceregele sau Semper Augustus) rosu cu alb sau rosu cu galben, cauza principala a aparitiei fiind un virus al plantelor. Prin urmare, acest tip de lalele era mult mai greu de obtinut, conferindu-i astfel raritate si un pret mult mai mare. Pe piata au aparut alaturi de iubitorii de frumos si simplii investitori care doreau sa efectueze speculatii financiare cu aceasta marfa. Ipotezele care incerca sa explice prabusirea pietei lalelelor in 1637 sunt multiple: de la existenta unei bule speculative care la un moment dat trebuie sa se sparga si pana la prezentarea situatiei in care parlamentul olandez a schimbat legislatia privind contractele de vanzare – cumparare de bulbi de lalele. Pana la data schimbarii legislatiei existau contracte de vanzare – cumparare la termen, contracte care prevedeau faptul ca, cumparatorul era obligat sa cumpere marfa la termenul stabilit si la pretul stabilit indiferent de fluctuatiile de pret existente in piata. Dupa ce modificarea a avut loc, contractele la termen s-au transformat in contracte pe optiuni care prevedeau faptul ca, cumparatorul avea dreptul, dar nu si obligatia de a achizitiona marfa la pretul stabilit si in schimbul unei prime platite.
La sfarsitul anului 1636, cand investitorii in tranzactiile cu bulbi de lalea au aflat despre schimbarile legislative care urmau sa aiba loc, se considera ca acest lucru a dat un impuls tranzactiilor (oamenii s-au grabit sa faca afaceri cu lalele cat mai puteau, determinand astfel o crestere a preturilor). Modificarea reglementarilor a facut ca astfel de investitii sa devina riscante pe viitor; prin urmare, in februarie 1637, cei care aveau bulbi de vanzare n-au mai gasit cumparatori dispusi sa plateasca preturile mari cerute si, in acel moment, piata s-a prabusit, preturile scazand vertiginos.
Istoria Wall Street (1653) si New York Stock Exchange (1789). Cand auzim cuvintele Wall Street gandul ne duce imediat la BURSA si la artera pe care s-au concentrat de-a lungul timpului marile companii bursiere si institutii financiare ale lumii. Pe locul unde acum exista Statele Unite ale Americii, in secolul XVII existau noua colonii engleze si una olandeza care purta numele de New Netherland. Acesta cuprindea o insula Manhattan pe care se afla o micuta asezare New Amsterdam ce cuprindea aproximativ 300 de locuitori a caror principala indeletnicire era cresterea vitelor (cu timpul, New Amsterdam s-a dezvoltat si a devenit o mega-metropola). In 1644, o mare companie comerciala olandeza cu sediul in New Amsterdam a dorit stoparea circulatiei nestingherite a vitelor prin insula si a solicitat ridicarea unui gard intr-un perimetru bine stabilit in care locuitorii sa ]si tina vitele. Cativa ani mai tarziu, in 1653 New Amsterdam a fost ocupat de englezi. Odata ocupat, englezii au dorit sa ii schimbe denumirea, oferindu-i un nume de localitate care sa aiba legatura cu vechea patrie, Anglia si cu cuvantul nou. In final, cineva care provenea din tinutul Yorkshire a zis „York” plus cuvantul „nou” a rezultat New York. A doua schimbare dorita de englezi a fost aceea de a darma gardul. Darmarea gardului fiind mult prea complicata, necesitand foarte multa forta de munca, s-a convenit sa i se dea foc. Totul a ars in jurul lui cu exceptia unei singure ulite care il inconjura si care purta numele de „Strada Peretelui” sau denumirea in limba engleza de „Wall Street”.
New York Stock Exchange (NYSE) s-a nascut in 1789, moment in care Congresul a preluat datoriile noilor colonii si ale guvernului prin emiterea asa-numitelor „note de guvern”, creand astfel un nou tip de instrumente de investitii a caror denumire va fi de valori mobiliare (actiuni – parti din proprietatea unei companii si obligatiuni sau bonduri – intelegere privind datoriile). Tot in aceasta perioada au aparut si noi comercianti care vindeau si cumparau aceste valori mobiliare; acestia au fost denumiti brokeri sau curtieri sau agenti bursieri, iar compania in care vor lucra se va numi companie de brokeraj sau agentie de curtaj mobiliar. Tranzactiile aveau loc in fiecare zi sub sicomorul de la numarul 68-70 de pe Wall Street (loc considerat acum stramosul ringului din bursa), pentru ca in 1792, 24 de brokeri au semnat un acord al brokerilor prin care creau la acea data prima bursa organizata din New York. In 1870, NYSE s-a mutat intr-un sediu nou (tot pe Wall Street) in care isi desfasoara activitatea si astazi. Inceputul si sfarsitul unei zile de tranzactionare erau marcate de un gong – traditie care se mai pastreaza si astazi – adoptat mai apoi de toate pietele de valori mobiliare. Daca atunci cand existau doar cateva titluri tranzactionate, brokerii puteau sa retina „preturile la inchidere” si sa inceapa ziua cu „preturile la deschidere”, in timp, numarul titlurilor tranzactionate a crescut, precum si cel al clientilor si al brokerilor, devenind din ce in ce mai dificil de retinut preturile pentru toate titlurile. Astfel, s-a convenit ca pentru fiecare titlu trebuie sa se retina urmatoarele date:
• Numele intreg al titlului tranzactionat;
• Numele prescurtat al titlului tranzactionat (numit simbol sau ticker);
• Numarul de tranzactii facute (volumul);
• Cel mai mare pret de peste zi al titlului (high);
• Cel mai mic pret de peste zi (low);
• “Pretul la inchidere” (close);
• “Pretul la deschidere” (pretul cu care s-a inceput tranzactia - open);
• Pretul ultimei tranzactii de peste zi (logic ar trebui sa fie egal cu pretul la inchidere, insa el poate fi diferit daca bursa accepta efectuarea de tranzactii si dupa inchidere, aceasta activitate fiind numita after hours trading);
• Cu cat a scazut sau a crescut procentual pretul unui titlu (%);
• Cu cat a scazut sau a crescut algebric pretul unui titlu (change).
Toate aceste informatii erau notate pe tablite de ardezie considerate mici, usoare si foarte simplu de sters, astfel incat ceea ce nu era interesant sa dispara si sa ramana doar informatiile
„pretioase”.
Chicago Board of Trade (CBOT - 1848). CBOT este prima bursa din lume unde au fost tranzactionate contracte standardizate pe cereale la termen, fiind denumite contracte future. Aceste contracte standardizau: calitatea cerealelor, cantitatea cerealelor, timpul si locul pentru livrarea cerealelor. Pretul in contractele futures era deschis negocierilor in ringul bursei. Aceste contracte futures pentru cereale au reprezentat baza pentru contractele futures financiare si de marfuri care se folosesc astazi.
Tokyo Stock Exchange (1878). Bursa din Tokyo a fost creata in anul 1878 moment in care a fost stabilit un sistem al titlurilor financiare si a inceput prima negociere publica a obligatiunilor. Mai tarziu, intre 10 august 1945 si 1 aprilie 1949 tranzactionarea oficiala a fost stopata din cauza razboiului. Dupa mai multi ani de reorganizari necesare in cadrul bursei dupa perioada razboiului, Tokyo Stock Exchange a devenit cea mai importanta bursa de valori din grupul celor cinci burse japoneze: Sapporo Securities Exchange, Osaka Securities Exchange, Nagoya Stock Exchange, Fukuoka Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange. In 1969, TSE a introdus TOPIX (Tokyo Stock Price Index) care este un indice compozit al tuturor actiunilor comune listate la bursa. TOPIX este considerat cel mai bun indicator al conditiilor financiare de pe piata bursiera japoneza8.
New York Mercantile Exchange (1872). Initial, bursa a avut ambitii foarte modeste, ilustrand ambitiile a saizeci si doi de comercianti din New York care cautau un loc de comercializare a produselor lactate. Numele original al NYMEX a fost "Bursa de Unt si Branza". In timp, la meniu s-au adaugat si oualele, iar in 1880 numele s-a schimbat in "Bursa de Oua, Unt si Branza". In anul 1882 a urmat o noua schimbare de nume, iar bursa a devenit "Bursa de Marfuri din New York". In 1992 au fost introduse cotatiile la oua care erau tranzactionate chiar alaturi de oua. In timp, au fost introduse la bursa si alte produse precum cartoful de Maine, soiuri de ceapa, mere (McIntosh si Golden), cartofi Idaho, pluta si platina. Insa la 30 martie 1983 a avut loc cea mai importanta inovatie, bursa a introdus tranzactiile la termen pentru titei.

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!