Aniversarea a 145 de ani de la înființarea Școlii de Aplicație pentru Artilerie și Rachete „Ioan Vodă” oferă prilejul nu doar al unui bilanț istoric, ci și al unei reflecții asupra sensului profund al tradiției militare și al rolului pe care această instituție l-a jucat, neîntrerupt, în formarea ofițerilor artileriști ai Armatei Române.
În spiritul motto-ului care deschide acest volum - „Tradiția nu este păstrarea cenușii, ci transmiterea focului” - istoria Școlii de Aplicație se dezvăluie ca un proces viu de continuitate profesională. Focul artileriei nu înseamnă doar puterea armei, ci și focul cunoașterii, al disciplinei intelectuale și al stăpânirii științei care guvernează traiectoria, calculul și responsabilitatea comenzii. Acesta este focul care se transmite din generație în generație, prin instrucție, exercițiu și exemplu.
Încă de la începuturile sale, Școala de Aplicație pentru Artilerie a fost concepută ca o instituție de elită a învățământului militar românesc, menită să asigure o pregătire temeinică, adaptată cerințelor câmpului de luptă și evoluției continue a tehnicii militare. Parcursul său instituțional reflectă fidel transformările armatei și ale doctrinei militare, de la afirmarea statului român modern până la exigențele contemporane ale apărării integrate.
De-a lungul acestor 145 de ani, generații succesive de ofițeri s-au format sub semnul rigorii, al profesionalismului și al responsabilității față de misiunea încredințată. Nu întâmplător artileria a fost percepută, încă din epoca modernizării armatei române, ca o armă a științei și a preciziei. Regele Carol I, el însuși ofițer de artilerie, exprima la aniversarea Războiului de Independență dorința ca artileria să rămână „podoaba armatei” - o formulă care sintetizează idealul de excelență profesională și prestigiu instituțional pe care Școala de Aplicație l-a servit constant.
Volumul de față își propune să ofere o sinteză riguroasă a evoluției Școlii de Aplicație pentru Artilerie și Rachete „Ioan Vodă” într-o ediție revizuită și completată, urmărind atât dimensiunea sa istorică și instituțională, cât și contribuția sa formativă în cadrul Armatei Române. Sunt puse în lumină tradițiile, personalitățile și experiențele care au consolidat identitatea acestei instituții și au asigurat continuitatea profesională a armei artileriei.
După anul 2000, an în care am publicat cea dintâi carte dedicată istoriei Școlii de aplicație, însoțită de informații inedite privind înființarea artileriei române moderne la 1843, au fost editate o serie de lucrări, majoritatea scrise sau coordonate de către Generalul dr. Adrian Stroea, dintre care amintim: „165 ani de existenţă a artileriei române moderne” (colectiv de autori) Bucureşti, 2008; „Enciclopedia artileriei române” (coordonator: col. prof.univ. dr. Adrian Stroea colectivul de autori:); Col. prof. univ. dr. Adrian Stroea Col. (r) Marin G., „180 de ani de la înfiinţarea artileriei române moderne” (General de brigadă (r) prof. univ. Dr. Adrian Stroea, în „Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XXVII, nr. 3 (105), 2024), Col. Adrian Stroea, col.(r) Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei, București, 2012, etc.
Pentru această a doua ediție a fost nevoie și de unele corecturi, deoarece anterior am preluat informații care ulterior s-au dovedit a nu fi fost susținute de izvoarele istorice, de pildă scrisoarea lui Nicolae Bălcescu către Ghica din 1843, în care ar fi solicitat să meargă la Paris pentru a se instrui în arma artileriei.
Această lucrare aniversară se adresează cadrelor militare, cercetătorilor în domeniul istoriei militare și tuturor celor interesați de valorile și tradițiile Armatei Române. Ea este, totodată, un omagiu adus celor care, prin vocație, competență și devotament, au transmis mai departe focul profesiei artileristului. Mulțumirile mele se adresează celor care au răspuns solicitărilor pentru actualizarea datelor, domnului muzeograf Nicolae Adrian Alexe din Brașov și, în primul rând, colonelului în rezervă Florian Ciocan, care s-a dovedit a fi un excelent colaborator și un fin cercetător al izvoarelor istoriei artileriei.
Sibiu, 2026