Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze
![Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/gramatica-in-context-modalitate-de-dezvoltare-a-competentelor-de-comunicare-didactica-limbii-franceze-187250.jpg "Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [1]")
![Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/gramatica-in-context-modalitate-de-dezvoltare-a-competentelor-de-comunicare-didactica-limbii-franceze-658491.jpg "Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [2]")
![Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/gramatica-in-context-modalitate-de-dezvoltare-a-competentelor-de-comunicare-didactica-limbii-franceze-187250.jpg "Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [0]")
![Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/gramatica-in-context-modalitate-de-dezvoltare-a-competentelor-de-comunicare-didactica-limbii-franceze-658491.jpg "Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Valentin Creţu
Ediția: I
Pagini: 284
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-2089-3
DOI: 10.5682/9786062820893
Cod Produs:
9786062820893
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
-
Gramatica în context. Modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare. Didactica limbii franceze
Descarcă
Lucrarea de față, Gramatica în context – modalitate de dezvoltare a competențelor de comunicare, împletește în mod fericit pasiunea pentru predarea limbii franceze cu aceea pentru cercetare, reușind să atragă atenția asupra unei problematici esențiale cu care se confruntă în prezent profesorii de limbi moderne, respectiv predarea gramaticii.
Teza are drept temă predarea gramaticii limbii franceze în context, autorul considerând că, dată fiind percepția legată de dificultatea gramaticii franceze, o abordare care să-i motiveze pe elevi ar putea contribui la obținerea unor rezultate mai bune de către aceștia, atunci când este vorba despre dezvoltarea competențelor de comunicare. Dincolo de demersul de cercetare propriu-zis, lucrarea se dovedește actuală și prin evidențierea unui aspect al procesului de învățământ care, considerat la justa sa valoare, are potențialul de a avea consecințe pozitive asupra acestuia. Atenția autorului se concentrează asupra modalității de a integra gramatica într-un context care să favorizeze nu o exersare standardizată, monotonă, ci o practică eficientă a limbii care să-i ajute pe elevi să devină utilizatori avizați ai limbii astfel încât să poată să ducă la bun sfârșit diferite tipuri de sarcini, așa cum preconizează, de altfel, și Cadrul European Comun de Referință pentru Limbile Străine. Deși abordarea pare a viza exclusiv profesorul, conținutul tezei demonstrează că autorul dovedește un interes deosebit pentru elev, urmărind motivarea acestuia și, implicit, îmbunătățirea competențelor sale. Dorim să subliniem unul dintre meritele lucrării este acela de a propune o soluție cu privire la predarea gramaticii, astfel încât această să susțină comunicarea. Considerăm totodată că teza este bine-venită cu atât mai mult cu cât cercetările cu privire la felul în care limba franceză este predată în prezent sunt necesare dat fiind contextul general care arată că interesul pentru această limbă străină este în scădere.
Din perspectiva metodologiei de cercetare la care recurge autorul, remarcăm faptul că aceasta vizează, pentru a documenta conceptele specifice didacticii limbii și literaturii franceze, lucrări recente specifice acestui câmp de analiză, dintre care menționăm numai: Claire BOURGUIGNON, Pour enseigner les langues avec le CECRL, Delagrave, Paris, 2014; Jean-Pierre CUQ, Isabelle, GRUCA, Cours de didactique du français langue étrangère- 4e édition, PUG, Paris, 2018; Béatrice, JEANNOT- FOURCAUD, Antoine DELCROIX, Marie- Paule POGGI, Contextes, effets de contextes et didactique des langues, L’Harmattan, Paris, 2014.
Ipoteza de cercetare de la care autorul pleacă este aceea că „predarea contextualizată a gramaticii franceze cu ajutorul unor activități comunicative motivante, poate duce la dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor, la această limbă.”
Într-un demers bine articulat, lucrarea include patru capitole, asigurând coerența necesară lecturii prin abordarea graduală a subiectului.
Argumentul lucrării aduce în atenția cititorului termenii-cheie ai cercetării: gramatică, metodologiile de predare a limbii franceze, conceptul de „context”, prezentând totodată pe scurt și coordonatele specifice metodologiei de cercetare, respectiv ipoteza, scopul și obiectivele lucrării, metodele preconizate a fi utilizate, abordarea propusă, structura tezei, precum și unele limitări pe care autorul le anticipează. Menționăm claritatea cu care scopul și obiectivele cercetării sunt formulate, aceasta vizând să analizeze „măsura în care, prin diferite tipuri de demersuri didactice centrate pe conceptul de context, gramatica acționează ca modalitate, mijloc în dezvoltarea competențelor de comunicare (orală și scrisă) în limba franceză, fiind liantul dintre elementele de vocabular și actele de vorbire”.
Menționăm că lucrarea are obiective clar formulate, dintre acestea remarcându-se: identificarea și analizarea stadiului actual al predării-învățării limbii franceze, studierea modului în care gramatica limbii franceze este predată plecând de la percepția pe care profesorii o au cu privire la acest subiect și pilotarea urmată de evaluarea eficienței unui set de secvențe didactice propuse pentru verificarea ipotezei de lucru.
Primul capitol denumit Premize ale cercetării fundamentează abordarea teoretică și practică a lucrării, prezentând motivația acesteia din perspectiva condițiilor sociale și politice, acestea impunând reconfigurarea modului de predare a gramaticii limbii franceze. Astfel, cercetarea pornește de la ipoteza că integrarea gramaticii într-un context comunicativ poate stimula motivația elevilor și poate facilita procesul de învățare. Gramatica nu este privită aici ca un scop, ci ca un mijloc esențial pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, atât în scris, cât și oral. În acest sens, capitolul se concentrează asupra factorilor care influențează învățarea limbii franceze, precum politicile lingvistice europene, noile competențe cerute de societatea globalizată și realitățile educaționale specifice din România.
Având în vedere faptul că limbile străine sunt studiate într-un context multicultural european, este important ca predarea limbii franceze să evolueze dincolo de metodele tradiționale, adaptându-se la cerințele actuale de comunicare funcțională și fluentă. Într-unul din subcapitole, Stadiul actual al predării limbii franceze. Predarea limbii franceze în România (date statistice), autorul recurge la diferite surse interne și internaționale, dintre acestea deosebit de importante fiind studiul Eurydice (2023), Raportul OCDE, statisticile efectuate de Institutul Național de Statistică, pentru a contura importanța pe care o are limba franceză ca limbă străină studiată în școala românească. Având în vedere datele analizate, limba franceză devine din ce în ce mai mult limbă 2, fiind înlocuită de limba engleză în calitatea sa de limbă străină 1. Acest lucru este relevant și la nivelul județului Ilfov asupra căruia se concentrează autorul și unde acesta constată că, dacă în 2007, limba franceză era limbă 1 în toate școlile, aceasta rămâne limbă 1 numai în două școli în 2021.
Cel de-al doilea capitol al cărții, Elemente de didactică a limbii franceze, include fundamentele teoretice ale părții aplicative ale acesteia, făcând referire la noțiunile pe care autorul le va utiliza pentru construirea, pilotarea și analizarea secvențelor didactice. Demersul pornește de la general către particular, oferind o imagine a instrumentelor specifice didacticii limbii franceze, dar și asupra rolului profesorului în procesul de învățare, acesta fiind esențial în special în cazul în care se dorește implementarea unor maniere diferite de predare a limbii franceze. Acesta este analizat în contextul învățării limbii franceze ca facilitator, ghid și model. Capitolul explică modul în care profesorul își poate adapta stilul de predare pentru a răspunde cerințelor elevilor, având în vedere diversitatea stilurilor de învățare și necesitatea de a stimula motivația intrinsecă. Remarcăm în mod deosebit modalitatea în care exercițiile sunt abordate prin comparație cu activitățile comunicative, prin prezentarea avantajelor și dezavantajelor fiecăreia dintre aceste categorii. Analiza extrem de minuțioasă are în vedere diferite aspecte precum timpul, managementul clasei, dezvoltarea competențelor, feed-back-ul oferit etc. și pregătește, de fapt, activitățile propuse în partea aplicativă a lucrării, destinate pilotării în cadrul secvențelor didactice.
Capitolul al treilea include sub titlul Gramatica – parte componentă a predării limbii franceze în școală o analiză a conceptului de ”gramatică” mai puțin din perspectiva teoretică oferită de lingvistică și mai mult din aceea a aplicării sale la contextul didactic. Cu toate acestea, autorul menționează cercetători de referință care au avut de-a lungul timpului contribuții esențiale la dezvoltarea teoriilor lingvistice precum Chomsky. Ceea ce interesează în mod deosebit din perspectiva prezentei lucrări este abordarea diferitelor tipuri de gramatică și a elementelor specifice acestora, dar, mai ales, a modului în care un anumit tip de gramatică poate fi utilizat mai mult sau mai puțin din perspectiva predării unei limbi străine. Subcapitolul este interesant prin faptul că aduce în atenție beneficiile pe care un profesor de limbă străine le are ca urmare a utilizării unui anumit tip de gramatică, într-un anumit moment al demersului didactic. De la gramatica prescriptivă la cea comparativă, autorul oferă o sinteză a tipurilor de gramatică, menționând gramatica de predare, de învățare, de referință, pedagogică/didactică. Astfel, se ajunge la ideea că ”o categorie aparte de gramatici care deservesc scopuri didactice” s-a desprins ca urmare a modificării perspectivei de-a lungul timpului, precum și a înclinării balanței, atunci când se are în vedere procesul educativ, către o abordare de tip pedagogic și pragmatic. Referințele la care apelează autorul sunt unele reprezentative (Grammaire méthodique du français, Nouvelle Grammaire du Français, Le Bon Usage, Grevisse de l’enseignant), iar concluzia la care se ajunge este una clară care arată că din perspectivă didactică ”este extrem de important ca partea științifică să fie adecvat prezentată și să ajungă să fie înțeleasă și utilizată de fiecare dintre elevii cărora le este adresată”. Subliniem dorința autorului de a evidenția un aspect fundamental pentru predarea și învățarea unei limbi străine, respectiv acela că un concept teoretic necesar trebuie transpus, transformat, prelucrat astfel încât să ajungă la elevi; autorul merge însă dincolo de o apreciere generică, accentuând ideea că acest concept trebuie să fie însușit și aplicat de către toți elevii, transmițându-se opinia conform căreia abordarea unui anume concept trebuie făcută în mod diferențiat, adaptat fiecărui elev și strategiilor de învățare pe care acesta le utilizează.
Autorul își continuă analiza propunând o abordare critică a locului ocupat de gramatică în metodologiile de predare a limbilor străine, de la metoda ”Gramatică-Traducere” și până la abordarea acțională preconizată prin Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. În urma acestei analize, se realizează o sinteză a aspectelor gramaticale vizate și a tipurilor de exerciții preferate. Aceasta este ocazia perfectă pentru autor de a sublinia elementele fundamentale ale abordării acționale, respectiv competențele, tipurile de competențe, nivelurile de competență, dar și de a identifica modul în care CECRL se raportează la gramatică în diferitele părți ale sale. Considerăm demnă de menționat abordarea teoretico-pratică pe care autorul o propune în legătură cu unele paradigme ale învățării (modelul behaviorist, modelul constructivist, modelul cognitivist). Se realizează, mai întâi o prezentare comparativă a acestora, în funcție de anumite criterii, pentru ca ulterior, autorul să arate, oferind și exemple concrete aplicate la predarea limbii franceze, ce elemente și sub ce forme se pot folosi pentru predarea gramaticii. În același scop, se acordă atenție și învățării prin acțiune și interacțiune, întrucât autorul consideră că aceasta presupune ” activarea unui cumul de elemente care să conducă la contextualizare, la trecerea peste barierele mediului înconjurător, la cele mai bune strategii și la cele mai bune abilități dobândite sau gândite, pentru a putea oferi soluții problemei supuse atenției și care asigură progresul elevului.”
Pentru o ancorare clară în contextul educațional românesc, se analizează și modalitatea în care gramatica este integrată în programele școlare în vigoare, cu atât mai mult cu cât, așa cum arată și autorul, acestea au suferit diferite tipuri de schimbări de-a lungul timpului. Remarcăm aici, ceea ce ne și bucură din perspectiva utilității tezei pe scară largă, o sinteză critică a evoluției programelor școlare pe o perioadă de 10 ani, din 2004 și până în 2014, când au fost aprobate ultimele programe:” elementele de gramatică sunt descrise amănunțit, fără a se realiza o conexiune explicită între funcțiile comunicative și elementele de gramatică pe care le-ar putea implica”. Analiza acestor documente (obligatorii pentru sistemul de educație) furnizează autorului și argumentele necesare pentru dezvoltarea abordării contextualizate pe care o susține și o propune, întrucât el constată clar că programele au evoluat exact spre o integrare a gramaticii în comunicare, aceasta însă fiind susținută doar la nivel legislativ, întrucât nu există instrumente pe care profesorii să le aibă la îndemână pentru a o preda ”în context”, dat fiind faptul că manualele încă utilizate nu recurg la aceasta. Remarcăm în lucrare, așa cum era și de așteptat, o secțiune consistentă dedicată conceptului de ”context” pe care autorul îl abordează din diferite perspective. Termenul își regăsește aplicabilitatea la modul general, în diferite activități, fiind de diferite tipuri, trimițând la diferite realități. Ceea ce interesează însă, din perspectiva prezentei cărți, este modalitatea în care contextul poate fi valorificat din perspectiva predării gramaticii, astfel încât competențele de comunicare ale elevilor să poată fi îmbunătățite. Prin urmare, dincolo de documentarea pe care teza o propune cu privire la acest concept, se face legătura (și considerăm această abordare extrem de utilă) între contextul de predare și demersul didactic propriu-zis, autorul fiind conștient de faptul că pentru a ”construi un context adecvat elevilor şi sferei lor de interes, însuşi demersul nostru didactic trebuie „să sufere” modificări” . Această abordare (pe care ne-o dorim extinsă la nivelul sistemului românesc de educație) este una care demonstrează nu numai conștientizarea unor nevoi, dar și dorința de îmbunătățire. Învățarea prin proiecte, posibilă de altfel și pentru elementele de gramatică, este una care trebuie integrată în predare, în corelație cu anumite noțiuni (a se vedea teoria lui Howard Gardner) legate de specificul inteligenței elevilor, rezultatul fiind un demers coerent din perspectivă tematică, gradat, din perspectivă pedagogică și motivant din perspectivă psihologică.
Capitolul al IV-lea reprezintă și partea aplicativă a tezei, contribuția exclusivă a autorului, demersul propus fiind sintetizat de titlul Predarea gramaticii în context - studiu de caz - limba franceză. Se prezintă derularea cercetării, pornindu-se de la ipotezele formulate. Remarcăm claritatea studiului și punerea corectă în practică a metodologiei de cercetare alese: fiecare etapă a cercetării are asociate obiective, metode, eșantionul și, acolo unde este cazul, intervenția și rezultatele așteptate. Concluziile la care ajunge autorul le confirmă pe cele care reies din analiza programelor, respectiv faptul că, în ciuda existenței la nivel de sistem, a unor direcții clare cu privire la abordarea gramaticii, practica demonstrează altceva; un punct important evidențiat de studiu este legat de predarea predominant deductivă a gramaticii.
Colectarea unor informații legate de cealaltă categorie de actori implicați în procesul didactic, a implicat instrumentarea unui studiu (derulat hibrid, pe perioada pandemiei Covid 19) care a inclus două clase a X-a, filieră umanistă din cadrul unui liceu din județul Ilfov. Prima parte a studiului a constat în aplicarea unei evaluări inițiale care a inclus și verificarea unor noțiuni de gramatică; analiza acesteia a dus la propunerea unor măsuri ameliorative, pe de o parte, dar și la alegerea clasei la care urma să se verifice predarea gramaticii în manieră contextualizată. Ulterior, într-o a doua etapă, măsurile respective au fost puse în practică diferit, pentru a se putea analiza progresul realizat; s-a realizat o planificare a unităților de învățare, urmând ca acestea să fie proiectate sub două forme: una clasică (aplicată la clasa care a obținut rezultatele cele mai bune la test), cealaltă concentrică (la clasa cu rezultate mai puțin bune). Remarcăm că proiectarea vizând demersul clasic (prezentat prin rezultatele profesorilor chestionați ca fiind cel utilizat pe scară largă) a inclus exerciții structurale (care se regăsesc și în majoritatea manualelor în vigoare), în timp ce proiectarea vizând predarea contextualizată a gramaticii s-a realizat prin raportare la contexte motivaționale și la activități de tip proiect. Autorul alege să utilizeze o terminologie diferită pentru a ilustra cele două modalități de proiectare didactică, folosind termenul de ”proiect didactic” pentru predarea ”tradițională” și pe cel de ”secvență de învățare” pentru abordarea gramaticii prin context. Proiectelor didactice li se asociază un scenariu didactic și o fișă a elevului și includ mai degrabă exerciții comparabile cu cele propuse de manuale, toate elaborate de doctorand. Secvențele didactice propuse se raportează la aceleași conținuturi ca și proiectele didactice și includ trei componente: partea de proiectare, detalierea demersului didactic și fișa elevului. Fiecare dintre cele trei unități de învățare alese pentru ilustrarea abordării contextualizate a gramaticii are un ”stop-cadru” gramatical (o prezentare succintă a elementului de conținut gramatical exersat) și propune mai degrabă activități comunicative decât exerciții, scopul final fiind acela ca elevul să-și însușească gramatica într-o manieră agreabilă, gradată, motivantă, făcându-se apel la elemente minimale de teorie, aceasta fiind treptat descoperită prin activitățile propuse, activități care converg spre tema propusă. Pentru validarea ipotezelor de cercetare, după etapa de pilotare a unităților de învățare propuse, s-a realizat și măsurarea progresului, aceasta fiind realizată din două perspective, cea a profesorului (prin grile de observare sistematică propuse, grile pe care le regăsim completate în anexele tezei) și cea a elevilor (prin testul de evaluare final administrat și care a avut ca scop verificarea ameliorării anumitor elemente identificate inițial ca fiind la un nivel mai scăzut decât era necesar). Compararea rezultatelor testului inițial cu cele ale testului final au demonstrat (în cea mai mare parte) o îmbunătățirea rezultatelor, în special la clasa la care predarea gramaticii a fost abordată din perspectiva contextualizării. Rezultatele studiului au arătat că metoda inductivă și contextualizată a fost superioară în dezvoltarea competențelor de comunicare. Elevii din clasa unde a fost utilizată această metodă au arătat o înțelegere mai profundă a structurilor gramaticale și o abilitate îmbunătățită de a aplica aceste structuri în contexte reale de comunicare. În plus, aceștia au manifestat o motivație mai mare și o implicare crescută în activitățile de învățare. Capitolul subliniază necesitatea creării unor contexte de învățare care să simuleze viața reală și să ofere elevilor oportunități autentice de a utiliza gramatica în mod funcțional. Rezultatele confirmă ipoteza cercetării, arătând că o predare contextualizată îmbunătățește performanța elevilor și facilitează învățarea de lungă durată. Evident, dincolo de atingerea obiectivelor tezei, demersul trebuie continuat și extins pentru ca datele obținute prin intermediul său să fie extinse și validate pe scară mai largă și raportat la perioade mai lungi de timp.
Concluziile lucrării sintetizează aspectele esențiale ale acesteia, evidențiind pe lângă demersul teoretico-aplicativ propus de teză și câteva posibile aplicații ale acesteia. Considerăm că acesta este și unul dintre punctele forte ale cercetării, întrucât la nivelul sistemului de educație românesc se simte nevoia unor schimbări care să aibă la bază cercetări teoretice serioase, pilotarea unor propuneri, precum și sinteza unor concluzii care să fie pertinente din perspectiva actorilor principali, respectiv elevii și profesorii. Prin urmare, reținem acele elemente pe care autorul le menționează ca având capacitatea, în opinia domniei sale, de a influența semnificativ dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor la limba franceză: analiza impactului pe care anumite metode îl pot avea și adaptarea acestora în consecință, ținându-se cont și de contextul specific; nevoia de formare continuă a profesorilor, inclusiv a celor cu vechime în sistemul de educație (evidențiată și de chestionarul aplica în teză), adaptarea evaluării.
Finalul cercetării accentuează ideea că abordarea didactică modernă în predarea limbii franceze trebuie să includă un echilibru între metodele tradiționale și cele interactive, adaptate contextului cultural și social al elevilor. Se subliniază necesitatea inovării continue și a cercetării aplicate pentru a îmbunătăți permanent metodele de predare și pentru a răspunde cerințelor dinamice ale educației moderne.
Considerăm că, în peisajul lucrărilor românești (dar nu numai), cartea oferă soluții practice (propune modele de planificare, proiectare didactică, fișe de lucru, inclusiv propunerea unei fișe a profesorului în care tot demersul didactic este explicat), dar oferă, totodată, și o sinteză critică asupra unor elemente bine cunoscute din perspectivă teoretică (de exemplu programele școlare, metodologiile de predare a limbii franceze etc), dar peste care cei care trebuie să le aplice le trec, uneori, mai superficial. Evident, se evidențiază și unele puncte slabe ale predării limbii franceze din țara noastră, în special pe linia predării gramaticii; este vorba aici de o tendință a profesorilor de a aborda gramatica din perspectiva deductivă, dar teza are meritul de a le prezenta obiectiv, fără a formula critici, ci doar atrăgând atenție asupra unor probleme ca urmare a demersului de cercetare întreprins. Autorul are meritul de a-și asuma în mod curajos un demers care era necesar de mult timp, argumentând în favoarea sa nu numai din perspectiva unor lucrări teoretice sau a unor documente oficiale, ci oferind un model pe care îl și pilotează în situații reale de învățare.
Bibliografia la care se face referință este bogată, bine structurată și include lucrări de actualitate, fără a lăsa de o parte titlurile-reper ale domeniului abordat, titluri care dovedesc aplecarea autorului și către domeniile înrudite, respectiv pedagogia sau didactica altor limbi moderne.
Date fiind considerațiile anterioare, considerăm că lucrarea tratează un subiect cu un impact semnificativ asupra predării și învățării limbii franceze, în România, cu atât mai mult cu cât nu numai că atrage atenția asupra unor dificultăți, dar propune și anumite soluții. Coerent redactată, bine documentată, respectând normele specifice cercetării filologice, lucrarea devine un instrument absolut necesar atât acelor profesori care își doresc să inoveze la clasă, să îi ajute pe elevi să își dezvolte, prin diferite mijloace, competența de comunicare, cât și celor care, dincolo de clasă, se documentează cu tot ceea ce presupune cercetarea didactică.
Dincolo de obiectivitatea necesară analizei, sintezei și interpretării unor date, descoperim cu plăcere și bucurie că autorul devine o sinteză a ipostazelor dascălului, cercetătorului și omului a cărui menire este să formeze caractere și destine.
Teza are drept temă predarea gramaticii limbii franceze în context, autorul considerând că, dată fiind percepția legată de dificultatea gramaticii franceze, o abordare care să-i motiveze pe elevi ar putea contribui la obținerea unor rezultate mai bune de către aceștia, atunci când este vorba despre dezvoltarea competențelor de comunicare. Dincolo de demersul de cercetare propriu-zis, lucrarea se dovedește actuală și prin evidențierea unui aspect al procesului de învățământ care, considerat la justa sa valoare, are potențialul de a avea consecințe pozitive asupra acestuia. Atenția autorului se concentrează asupra modalității de a integra gramatica într-un context care să favorizeze nu o exersare standardizată, monotonă, ci o practică eficientă a limbii care să-i ajute pe elevi să devină utilizatori avizați ai limbii astfel încât să poată să ducă la bun sfârșit diferite tipuri de sarcini, așa cum preconizează, de altfel, și Cadrul European Comun de Referință pentru Limbile Străine. Deși abordarea pare a viza exclusiv profesorul, conținutul tezei demonstrează că autorul dovedește un interes deosebit pentru elev, urmărind motivarea acestuia și, implicit, îmbunătățirea competențelor sale. Dorim să subliniem unul dintre meritele lucrării este acela de a propune o soluție cu privire la predarea gramaticii, astfel încât această să susțină comunicarea. Considerăm totodată că teza este bine-venită cu atât mai mult cu cât cercetările cu privire la felul în care limba franceză este predată în prezent sunt necesare dat fiind contextul general care arată că interesul pentru această limbă străină este în scădere.
Din perspectiva metodologiei de cercetare la care recurge autorul, remarcăm faptul că aceasta vizează, pentru a documenta conceptele specifice didacticii limbii și literaturii franceze, lucrări recente specifice acestui câmp de analiză, dintre care menționăm numai: Claire BOURGUIGNON, Pour enseigner les langues avec le CECRL, Delagrave, Paris, 2014; Jean-Pierre CUQ, Isabelle, GRUCA, Cours de didactique du français langue étrangère- 4e édition, PUG, Paris, 2018; Béatrice, JEANNOT- FOURCAUD, Antoine DELCROIX, Marie- Paule POGGI, Contextes, effets de contextes et didactique des langues, L’Harmattan, Paris, 2014.
Ipoteza de cercetare de la care autorul pleacă este aceea că „predarea contextualizată a gramaticii franceze cu ajutorul unor activități comunicative motivante, poate duce la dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor, la această limbă.”
Într-un demers bine articulat, lucrarea include patru capitole, asigurând coerența necesară lecturii prin abordarea graduală a subiectului.
Argumentul lucrării aduce în atenția cititorului termenii-cheie ai cercetării: gramatică, metodologiile de predare a limbii franceze, conceptul de „context”, prezentând totodată pe scurt și coordonatele specifice metodologiei de cercetare, respectiv ipoteza, scopul și obiectivele lucrării, metodele preconizate a fi utilizate, abordarea propusă, structura tezei, precum și unele limitări pe care autorul le anticipează. Menționăm claritatea cu care scopul și obiectivele cercetării sunt formulate, aceasta vizând să analizeze „măsura în care, prin diferite tipuri de demersuri didactice centrate pe conceptul de context, gramatica acționează ca modalitate, mijloc în dezvoltarea competențelor de comunicare (orală și scrisă) în limba franceză, fiind liantul dintre elementele de vocabular și actele de vorbire”.
Menționăm că lucrarea are obiective clar formulate, dintre acestea remarcându-se: identificarea și analizarea stadiului actual al predării-învățării limbii franceze, studierea modului în care gramatica limbii franceze este predată plecând de la percepția pe care profesorii o au cu privire la acest subiect și pilotarea urmată de evaluarea eficienței unui set de secvențe didactice propuse pentru verificarea ipotezei de lucru.
Primul capitol denumit Premize ale cercetării fundamentează abordarea teoretică și practică a lucrării, prezentând motivația acesteia din perspectiva condițiilor sociale și politice, acestea impunând reconfigurarea modului de predare a gramaticii limbii franceze. Astfel, cercetarea pornește de la ipoteza că integrarea gramaticii într-un context comunicativ poate stimula motivația elevilor și poate facilita procesul de învățare. Gramatica nu este privită aici ca un scop, ci ca un mijloc esențial pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, atât în scris, cât și oral. În acest sens, capitolul se concentrează asupra factorilor care influențează învățarea limbii franceze, precum politicile lingvistice europene, noile competențe cerute de societatea globalizată și realitățile educaționale specifice din România.
Având în vedere faptul că limbile străine sunt studiate într-un context multicultural european, este important ca predarea limbii franceze să evolueze dincolo de metodele tradiționale, adaptându-se la cerințele actuale de comunicare funcțională și fluentă. Într-unul din subcapitole, Stadiul actual al predării limbii franceze. Predarea limbii franceze în România (date statistice), autorul recurge la diferite surse interne și internaționale, dintre acestea deosebit de importante fiind studiul Eurydice (2023), Raportul OCDE, statisticile efectuate de Institutul Național de Statistică, pentru a contura importanța pe care o are limba franceză ca limbă străină studiată în școala românească. Având în vedere datele analizate, limba franceză devine din ce în ce mai mult limbă 2, fiind înlocuită de limba engleză în calitatea sa de limbă străină 1. Acest lucru este relevant și la nivelul județului Ilfov asupra căruia se concentrează autorul și unde acesta constată că, dacă în 2007, limba franceză era limbă 1 în toate școlile, aceasta rămâne limbă 1 numai în două școli în 2021.
Cel de-al doilea capitol al cărții, Elemente de didactică a limbii franceze, include fundamentele teoretice ale părții aplicative ale acesteia, făcând referire la noțiunile pe care autorul le va utiliza pentru construirea, pilotarea și analizarea secvențelor didactice. Demersul pornește de la general către particular, oferind o imagine a instrumentelor specifice didacticii limbii franceze, dar și asupra rolului profesorului în procesul de învățare, acesta fiind esențial în special în cazul în care se dorește implementarea unor maniere diferite de predare a limbii franceze. Acesta este analizat în contextul învățării limbii franceze ca facilitator, ghid și model. Capitolul explică modul în care profesorul își poate adapta stilul de predare pentru a răspunde cerințelor elevilor, având în vedere diversitatea stilurilor de învățare și necesitatea de a stimula motivația intrinsecă. Remarcăm în mod deosebit modalitatea în care exercițiile sunt abordate prin comparație cu activitățile comunicative, prin prezentarea avantajelor și dezavantajelor fiecăreia dintre aceste categorii. Analiza extrem de minuțioasă are în vedere diferite aspecte precum timpul, managementul clasei, dezvoltarea competențelor, feed-back-ul oferit etc. și pregătește, de fapt, activitățile propuse în partea aplicativă a lucrării, destinate pilotării în cadrul secvențelor didactice.
Capitolul al treilea include sub titlul Gramatica – parte componentă a predării limbii franceze în școală o analiză a conceptului de ”gramatică” mai puțin din perspectiva teoretică oferită de lingvistică și mai mult din aceea a aplicării sale la contextul didactic. Cu toate acestea, autorul menționează cercetători de referință care au avut de-a lungul timpului contribuții esențiale la dezvoltarea teoriilor lingvistice precum Chomsky. Ceea ce interesează în mod deosebit din perspectiva prezentei lucrări este abordarea diferitelor tipuri de gramatică și a elementelor specifice acestora, dar, mai ales, a modului în care un anumit tip de gramatică poate fi utilizat mai mult sau mai puțin din perspectiva predării unei limbi străine. Subcapitolul este interesant prin faptul că aduce în atenție beneficiile pe care un profesor de limbă străine le are ca urmare a utilizării unui anumit tip de gramatică, într-un anumit moment al demersului didactic. De la gramatica prescriptivă la cea comparativă, autorul oferă o sinteză a tipurilor de gramatică, menționând gramatica de predare, de învățare, de referință, pedagogică/didactică. Astfel, se ajunge la ideea că ”o categorie aparte de gramatici care deservesc scopuri didactice” s-a desprins ca urmare a modificării perspectivei de-a lungul timpului, precum și a înclinării balanței, atunci când se are în vedere procesul educativ, către o abordare de tip pedagogic și pragmatic. Referințele la care apelează autorul sunt unele reprezentative (Grammaire méthodique du français, Nouvelle Grammaire du Français, Le Bon Usage, Grevisse de l’enseignant), iar concluzia la care se ajunge este una clară care arată că din perspectivă didactică ”este extrem de important ca partea științifică să fie adecvat prezentată și să ajungă să fie înțeleasă și utilizată de fiecare dintre elevii cărora le este adresată”. Subliniem dorința autorului de a evidenția un aspect fundamental pentru predarea și învățarea unei limbi străine, respectiv acela că un concept teoretic necesar trebuie transpus, transformat, prelucrat astfel încât să ajungă la elevi; autorul merge însă dincolo de o apreciere generică, accentuând ideea că acest concept trebuie să fie însușit și aplicat de către toți elevii, transmițându-se opinia conform căreia abordarea unui anume concept trebuie făcută în mod diferențiat, adaptat fiecărui elev și strategiilor de învățare pe care acesta le utilizează.
Autorul își continuă analiza propunând o abordare critică a locului ocupat de gramatică în metodologiile de predare a limbilor străine, de la metoda ”Gramatică-Traducere” și până la abordarea acțională preconizată prin Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. În urma acestei analize, se realizează o sinteză a aspectelor gramaticale vizate și a tipurilor de exerciții preferate. Aceasta este ocazia perfectă pentru autor de a sublinia elementele fundamentale ale abordării acționale, respectiv competențele, tipurile de competențe, nivelurile de competență, dar și de a identifica modul în care CECRL se raportează la gramatică în diferitele părți ale sale. Considerăm demnă de menționat abordarea teoretico-pratică pe care autorul o propune în legătură cu unele paradigme ale învățării (modelul behaviorist, modelul constructivist, modelul cognitivist). Se realizează, mai întâi o prezentare comparativă a acestora, în funcție de anumite criterii, pentru ca ulterior, autorul să arate, oferind și exemple concrete aplicate la predarea limbii franceze, ce elemente și sub ce forme se pot folosi pentru predarea gramaticii. În același scop, se acordă atenție și învățării prin acțiune și interacțiune, întrucât autorul consideră că aceasta presupune ” activarea unui cumul de elemente care să conducă la contextualizare, la trecerea peste barierele mediului înconjurător, la cele mai bune strategii și la cele mai bune abilități dobândite sau gândite, pentru a putea oferi soluții problemei supuse atenției și care asigură progresul elevului.”
Pentru o ancorare clară în contextul educațional românesc, se analizează și modalitatea în care gramatica este integrată în programele școlare în vigoare, cu atât mai mult cu cât, așa cum arată și autorul, acestea au suferit diferite tipuri de schimbări de-a lungul timpului. Remarcăm aici, ceea ce ne și bucură din perspectiva utilității tezei pe scară largă, o sinteză critică a evoluției programelor școlare pe o perioadă de 10 ani, din 2004 și până în 2014, când au fost aprobate ultimele programe:” elementele de gramatică sunt descrise amănunțit, fără a se realiza o conexiune explicită între funcțiile comunicative și elementele de gramatică pe care le-ar putea implica”. Analiza acestor documente (obligatorii pentru sistemul de educație) furnizează autorului și argumentele necesare pentru dezvoltarea abordării contextualizate pe care o susține și o propune, întrucât el constată clar că programele au evoluat exact spre o integrare a gramaticii în comunicare, aceasta însă fiind susținută doar la nivel legislativ, întrucât nu există instrumente pe care profesorii să le aibă la îndemână pentru a o preda ”în context”, dat fiind faptul că manualele încă utilizate nu recurg la aceasta. Remarcăm în lucrare, așa cum era și de așteptat, o secțiune consistentă dedicată conceptului de ”context” pe care autorul îl abordează din diferite perspective. Termenul își regăsește aplicabilitatea la modul general, în diferite activități, fiind de diferite tipuri, trimițând la diferite realități. Ceea ce interesează însă, din perspectiva prezentei cărți, este modalitatea în care contextul poate fi valorificat din perspectiva predării gramaticii, astfel încât competențele de comunicare ale elevilor să poată fi îmbunătățite. Prin urmare, dincolo de documentarea pe care teza o propune cu privire la acest concept, se face legătura (și considerăm această abordare extrem de utilă) între contextul de predare și demersul didactic propriu-zis, autorul fiind conștient de faptul că pentru a ”construi un context adecvat elevilor şi sferei lor de interes, însuşi demersul nostru didactic trebuie „să sufere” modificări” . Această abordare (pe care ne-o dorim extinsă la nivelul sistemului românesc de educație) este una care demonstrează nu numai conștientizarea unor nevoi, dar și dorința de îmbunătățire. Învățarea prin proiecte, posibilă de altfel și pentru elementele de gramatică, este una care trebuie integrată în predare, în corelație cu anumite noțiuni (a se vedea teoria lui Howard Gardner) legate de specificul inteligenței elevilor, rezultatul fiind un demers coerent din perspectivă tematică, gradat, din perspectivă pedagogică și motivant din perspectivă psihologică.
Capitolul al IV-lea reprezintă și partea aplicativă a tezei, contribuția exclusivă a autorului, demersul propus fiind sintetizat de titlul Predarea gramaticii în context - studiu de caz - limba franceză. Se prezintă derularea cercetării, pornindu-se de la ipotezele formulate. Remarcăm claritatea studiului și punerea corectă în practică a metodologiei de cercetare alese: fiecare etapă a cercetării are asociate obiective, metode, eșantionul și, acolo unde este cazul, intervenția și rezultatele așteptate. Concluziile la care ajunge autorul le confirmă pe cele care reies din analiza programelor, respectiv faptul că, în ciuda existenței la nivel de sistem, a unor direcții clare cu privire la abordarea gramaticii, practica demonstrează altceva; un punct important evidențiat de studiu este legat de predarea predominant deductivă a gramaticii.
Colectarea unor informații legate de cealaltă categorie de actori implicați în procesul didactic, a implicat instrumentarea unui studiu (derulat hibrid, pe perioada pandemiei Covid 19) care a inclus două clase a X-a, filieră umanistă din cadrul unui liceu din județul Ilfov. Prima parte a studiului a constat în aplicarea unei evaluări inițiale care a inclus și verificarea unor noțiuni de gramatică; analiza acesteia a dus la propunerea unor măsuri ameliorative, pe de o parte, dar și la alegerea clasei la care urma să se verifice predarea gramaticii în manieră contextualizată. Ulterior, într-o a doua etapă, măsurile respective au fost puse în practică diferit, pentru a se putea analiza progresul realizat; s-a realizat o planificare a unităților de învățare, urmând ca acestea să fie proiectate sub două forme: una clasică (aplicată la clasa care a obținut rezultatele cele mai bune la test), cealaltă concentrică (la clasa cu rezultate mai puțin bune). Remarcăm că proiectarea vizând demersul clasic (prezentat prin rezultatele profesorilor chestionați ca fiind cel utilizat pe scară largă) a inclus exerciții structurale (care se regăsesc și în majoritatea manualelor în vigoare), în timp ce proiectarea vizând predarea contextualizată a gramaticii s-a realizat prin raportare la contexte motivaționale și la activități de tip proiect. Autorul alege să utilizeze o terminologie diferită pentru a ilustra cele două modalități de proiectare didactică, folosind termenul de ”proiect didactic” pentru predarea ”tradițională” și pe cel de ”secvență de învățare” pentru abordarea gramaticii prin context. Proiectelor didactice li se asociază un scenariu didactic și o fișă a elevului și includ mai degrabă exerciții comparabile cu cele propuse de manuale, toate elaborate de doctorand. Secvențele didactice propuse se raportează la aceleași conținuturi ca și proiectele didactice și includ trei componente: partea de proiectare, detalierea demersului didactic și fișa elevului. Fiecare dintre cele trei unități de învățare alese pentru ilustrarea abordării contextualizate a gramaticii are un ”stop-cadru” gramatical (o prezentare succintă a elementului de conținut gramatical exersat) și propune mai degrabă activități comunicative decât exerciții, scopul final fiind acela ca elevul să-și însușească gramatica într-o manieră agreabilă, gradată, motivantă, făcându-se apel la elemente minimale de teorie, aceasta fiind treptat descoperită prin activitățile propuse, activități care converg spre tema propusă. Pentru validarea ipotezelor de cercetare, după etapa de pilotare a unităților de învățare propuse, s-a realizat și măsurarea progresului, aceasta fiind realizată din două perspective, cea a profesorului (prin grile de observare sistematică propuse, grile pe care le regăsim completate în anexele tezei) și cea a elevilor (prin testul de evaluare final administrat și care a avut ca scop verificarea ameliorării anumitor elemente identificate inițial ca fiind la un nivel mai scăzut decât era necesar). Compararea rezultatelor testului inițial cu cele ale testului final au demonstrat (în cea mai mare parte) o îmbunătățirea rezultatelor, în special la clasa la care predarea gramaticii a fost abordată din perspectiva contextualizării. Rezultatele studiului au arătat că metoda inductivă și contextualizată a fost superioară în dezvoltarea competențelor de comunicare. Elevii din clasa unde a fost utilizată această metodă au arătat o înțelegere mai profundă a structurilor gramaticale și o abilitate îmbunătățită de a aplica aceste structuri în contexte reale de comunicare. În plus, aceștia au manifestat o motivație mai mare și o implicare crescută în activitățile de învățare. Capitolul subliniază necesitatea creării unor contexte de învățare care să simuleze viața reală și să ofere elevilor oportunități autentice de a utiliza gramatica în mod funcțional. Rezultatele confirmă ipoteza cercetării, arătând că o predare contextualizată îmbunătățește performanța elevilor și facilitează învățarea de lungă durată. Evident, dincolo de atingerea obiectivelor tezei, demersul trebuie continuat și extins pentru ca datele obținute prin intermediul său să fie extinse și validate pe scară mai largă și raportat la perioade mai lungi de timp.
Concluziile lucrării sintetizează aspectele esențiale ale acesteia, evidențiind pe lângă demersul teoretico-aplicativ propus de teză și câteva posibile aplicații ale acesteia. Considerăm că acesta este și unul dintre punctele forte ale cercetării, întrucât la nivelul sistemului de educație românesc se simte nevoia unor schimbări care să aibă la bază cercetări teoretice serioase, pilotarea unor propuneri, precum și sinteza unor concluzii care să fie pertinente din perspectiva actorilor principali, respectiv elevii și profesorii. Prin urmare, reținem acele elemente pe care autorul le menționează ca având capacitatea, în opinia domniei sale, de a influența semnificativ dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor la limba franceză: analiza impactului pe care anumite metode îl pot avea și adaptarea acestora în consecință, ținându-se cont și de contextul specific; nevoia de formare continuă a profesorilor, inclusiv a celor cu vechime în sistemul de educație (evidențiată și de chestionarul aplica în teză), adaptarea evaluării.
Finalul cercetării accentuează ideea că abordarea didactică modernă în predarea limbii franceze trebuie să includă un echilibru între metodele tradiționale și cele interactive, adaptate contextului cultural și social al elevilor. Se subliniază necesitatea inovării continue și a cercetării aplicate pentru a îmbunătăți permanent metodele de predare și pentru a răspunde cerințelor dinamice ale educației moderne.
Considerăm că, în peisajul lucrărilor românești (dar nu numai), cartea oferă soluții practice (propune modele de planificare, proiectare didactică, fișe de lucru, inclusiv propunerea unei fișe a profesorului în care tot demersul didactic este explicat), dar oferă, totodată, și o sinteză critică asupra unor elemente bine cunoscute din perspectivă teoretică (de exemplu programele școlare, metodologiile de predare a limbii franceze etc), dar peste care cei care trebuie să le aplice le trec, uneori, mai superficial. Evident, se evidențiază și unele puncte slabe ale predării limbii franceze din țara noastră, în special pe linia predării gramaticii; este vorba aici de o tendință a profesorilor de a aborda gramatica din perspectiva deductivă, dar teza are meritul de a le prezenta obiectiv, fără a formula critici, ci doar atrăgând atenție asupra unor probleme ca urmare a demersului de cercetare întreprins. Autorul are meritul de a-și asuma în mod curajos un demers care era necesar de mult timp, argumentând în favoarea sa nu numai din perspectiva unor lucrări teoretice sau a unor documente oficiale, ci oferind un model pe care îl și pilotează în situații reale de învățare.
Bibliografia la care se face referință este bogată, bine structurată și include lucrări de actualitate, fără a lăsa de o parte titlurile-reper ale domeniului abordat, titluri care dovedesc aplecarea autorului și către domeniile înrudite, respectiv pedagogia sau didactica altor limbi moderne.
Date fiind considerațiile anterioare, considerăm că lucrarea tratează un subiect cu un impact semnificativ asupra predării și învățării limbii franceze, în România, cu atât mai mult cu cât nu numai că atrage atenția asupra unor dificultăți, dar propune și anumite soluții. Coerent redactată, bine documentată, respectând normele specifice cercetării filologice, lucrarea devine un instrument absolut necesar atât acelor profesori care își doresc să inoveze la clasă, să îi ajute pe elevi să își dezvolte, prin diferite mijloace, competența de comunicare, cât și celor care, dincolo de clasă, se documentează cu tot ceea ce presupune cercetarea didactică.
Dincolo de obiectivitatea necesară analizei, sintezei și interpretării unor date, descoperim cu plăcere și bucurie că autorul devine o sinteză a ipostazelor dascălului, cercetătorului și omului a cărui menire este să formeze caractere și destine.
Prof. univ. dr. habil. Corina-Amelia Georgescu
MULȚUMIRI/5
PREFAȚĂ/11
ARGUMENT/17
CAPITOLUL I/24
PREMIZE ALE CERCETĂRII/24
1.1. Delimitarea problematicii: ipoteze, obiective, instrumente de cercetare /24
1.2. Stadiul actual al predării limbii franceze. Predarea limbii franceze în România (date statistice)/27
1.3. Impactul politicilor lingvistice europene și românești asupra predării limbilor moderne/33
CAPITOLUL 2/37
ELEMENTE DE DIDACTICĂ A LIMBII FRANCEZE /37
2.1. Didactica generală/ didactica specialității/37
2.1. Rolul profesorului în procesul de învățare /39
2.2. Metodologia didactică/40
2.3. Strategii didactice/43
2.4. Activități și exerciții didactice pentru ora de limba franceză/49
2.4.1. Tipologii de activități și exerciții specifice achiziției elementelor gramaticale/52
2.5. Evaluarea în cadrul procesului didactic/55
2.5.1. Tipuri de evaluare/56
2.5.2. Instrumente de evaluare/58
CAPITOLUL 3/61
GRAMATICA PARTE COMPONENTĂ A PREDĂRII LIMBII FRANCEZE ÎN ȘCOALĂ/61
3.1. Conceptul de „gramatică”/61
3.2. Tipuri de gramatică/63
3.3. Gramatica în metodologiile de predare a limbilor străine (abordare diacronică: de la gramatică traducere la Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi)/68
3.3.1. Metoda gramatică traducere/69
3.3.2. Metoda directă/69
3.3.3. Metoda audio orală/70
3.3.4. Metoda structuralo globală audio vizuală SGAV/70
3.3.5. Abordarea comunicativă/71
3.3.6. Abordarea acțională (acțiune, sarcină, strategie, utilizare, domeniu)/72
3.4. Cadrul European Comun De Referință Pentru Limbi și Volumul Complementar al CECRL concepte fundamentale/75
3.4.1. Importanța Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi/76
3.4.2. Termenul de „competență” în Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi /78
3.4.3. Niveluri de competență în Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi/80
3.5. Gramatică în CECRL/83
3.6. Paradigme ale învățării în predarea limbii franceze/85
3.6.1. Behaviorismul cadru conceptual/88
3.6.2. Constructivismul cadru conceptual/92
3.6.3. Învățarea prin acțiune și interacțiune/97
3.7. Gramatica în programele școlare românești/101
3.7.1. Obiectivele - cadru / competențele generale prevăzute de programele școlare pentru limba franceză din 2004 până în prezent/102
3.7.2. Evaluarea competenței gramaticale în ora de Limba franceză/117
3.8. Conceptul de context /118
3.8.1. Definirea conceptului de „context” /119
3.8.2. Contextul situațional /119
3.8.3. Conceptul de „context” în didactica limbilor străine/120
CAPITOLUL 4/129
PREDAREA GRAMATICII ÎN CONTEXT. STUDIU DE CAZ. LIMBA FRANCEZĂ/129
4.1. Derularea cercetării /129
4.2. Percepția profesorilor cu privire la integrarea gramaticii în ora de limba franceză/131
4.2.1. Chestionarul formă a cercetării aplicate/132
4.2.2. Etape ale cercetării bazate pe chestionar/133
4.2.3. Analiza percepției profesorilor legate de integrarea gramaticii în ora de limba franceză/134
4.3. Măsurarea progresului înregistrat prin predarea contextualizată a gramaticii la ora de limba franceză/147
4.3.1. Contextul școlar al cercetării (liceu, clase implicate, perioadă)/147
4.3.2. Analiza evaluării inițiale aplicate elevilor/150
4.3.2.1. Structura testului inițial/150
4.3.2.2. Analiza rezultatelor testului inițial/150
4.3.2.3. Măsuri ameliorative/152
4.3.4. Pilotarea unităților de învățare proiectate /154
4.3.4.1. Planificarea unităților de învățare/154
4.3.4.2. Proiectarea unităților de învățare selectate/158
4.3.4.3. Proiectarea secvențelor didactice/164
4.3.4.4. Grile de observare pentru măsurarea progresului școlar/230
4.3.4.5. Analiza evaluării finale aplicate elevilor/232
4.3.4.6. Analiza pilotării secvențelor didactice/236
4.4. Concluzii ale cercetării/237
CAPITOLUL 5/238
CONCLUZII /238
INDEX DE TERMENI/245
BIBLIOGRAFIE/246
ANEXA NR. 1 PERCEPȚIA PROFESORILOR CU PRIVIRE LA INTEGRAREA ELEMENTELOR DE GRAMATICĂ ÎN ORA DE LIMBA FRANCEZĂ/254
ANEXA NR. 2 TEST INIȚIAL - SUBIECTE/258
ANEXA NR. 3 TEST INIȚIAL - BAREM DE EVALUARE/260
ANEXA NR. 4 TEST FINAL - SUBIECTE/261
ANEXA NR.5 TEST FINAL - BAREM DE EVALUARE/263
ANEXA NR. 6 MODELE DE TESTE ȘI BAREME DE EVALUARE /264
ANEXA NR. 7 CAPTURĂ BLOC: GRILE DE OBSERVARE SISTEMATICĂ, LUCRĂRI ALE ELEVILOR, CAPTURI BLOG /272
PREFAȚĂ/11
ARGUMENT/17
CAPITOLUL I/24
PREMIZE ALE CERCETĂRII/24
1.1. Delimitarea problematicii: ipoteze, obiective, instrumente de cercetare /24
1.2. Stadiul actual al predării limbii franceze. Predarea limbii franceze în România (date statistice)/27
1.3. Impactul politicilor lingvistice europene și românești asupra predării limbilor moderne/33
CAPITOLUL 2/37
ELEMENTE DE DIDACTICĂ A LIMBII FRANCEZE /37
2.1. Didactica generală/ didactica specialității/37
2.1. Rolul profesorului în procesul de învățare /39
2.2. Metodologia didactică/40
2.3. Strategii didactice/43
2.4. Activități și exerciții didactice pentru ora de limba franceză/49
2.4.1. Tipologii de activități și exerciții specifice achiziției elementelor gramaticale/52
2.5. Evaluarea în cadrul procesului didactic/55
2.5.1. Tipuri de evaluare/56
2.5.2. Instrumente de evaluare/58
CAPITOLUL 3/61
GRAMATICA PARTE COMPONENTĂ A PREDĂRII LIMBII FRANCEZE ÎN ȘCOALĂ/61
3.1. Conceptul de „gramatică”/61
3.2. Tipuri de gramatică/63
3.3. Gramatica în metodologiile de predare a limbilor străine (abordare diacronică: de la gramatică traducere la Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi)/68
3.3.1. Metoda gramatică traducere/69
3.3.2. Metoda directă/69
3.3.3. Metoda audio orală/70
3.3.4. Metoda structuralo globală audio vizuală SGAV/70
3.3.5. Abordarea comunicativă/71
3.3.6. Abordarea acțională (acțiune, sarcină, strategie, utilizare, domeniu)/72
3.4. Cadrul European Comun De Referință Pentru Limbi și Volumul Complementar al CECRL concepte fundamentale/75
3.4.1. Importanța Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi/76
3.4.2. Termenul de „competență” în Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi /78
3.4.3. Niveluri de competență în Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi/80
3.5. Gramatică în CECRL/83
3.6. Paradigme ale învățării în predarea limbii franceze/85
3.6.1. Behaviorismul cadru conceptual/88
3.6.2. Constructivismul cadru conceptual/92
3.6.3. Învățarea prin acțiune și interacțiune/97
3.7. Gramatica în programele școlare românești/101
3.7.1. Obiectivele - cadru / competențele generale prevăzute de programele școlare pentru limba franceză din 2004 până în prezent/102
3.7.2. Evaluarea competenței gramaticale în ora de Limba franceză/117
3.8. Conceptul de context /118
3.8.1. Definirea conceptului de „context” /119
3.8.2. Contextul situațional /119
3.8.3. Conceptul de „context” în didactica limbilor străine/120
CAPITOLUL 4/129
PREDAREA GRAMATICII ÎN CONTEXT. STUDIU DE CAZ. LIMBA FRANCEZĂ/129
4.1. Derularea cercetării /129
4.2. Percepția profesorilor cu privire la integrarea gramaticii în ora de limba franceză/131
4.2.1. Chestionarul formă a cercetării aplicate/132
4.2.2. Etape ale cercetării bazate pe chestionar/133
4.2.3. Analiza percepției profesorilor legate de integrarea gramaticii în ora de limba franceză/134
4.3. Măsurarea progresului înregistrat prin predarea contextualizată a gramaticii la ora de limba franceză/147
4.3.1. Contextul școlar al cercetării (liceu, clase implicate, perioadă)/147
4.3.2. Analiza evaluării inițiale aplicate elevilor/150
4.3.2.1. Structura testului inițial/150
4.3.2.2. Analiza rezultatelor testului inițial/150
4.3.2.3. Măsuri ameliorative/152
4.3.4. Pilotarea unităților de învățare proiectate /154
4.3.4.1. Planificarea unităților de învățare/154
4.3.4.2. Proiectarea unităților de învățare selectate/158
4.3.4.3. Proiectarea secvențelor didactice/164
4.3.4.4. Grile de observare pentru măsurarea progresului școlar/230
4.3.4.5. Analiza evaluării finale aplicate elevilor/232
4.3.4.6. Analiza pilotării secvențelor didactice/236
4.4. Concluzii ale cercetării/237
CAPITOLUL 5/238
CONCLUZII /238
INDEX DE TERMENI/245
BIBLIOGRAFIE/246
ANEXA NR. 1 PERCEPȚIA PROFESORILOR CU PRIVIRE LA INTEGRAREA ELEMENTELOR DE GRAMATICĂ ÎN ORA DE LIMBA FRANCEZĂ/254
ANEXA NR. 2 TEST INIȚIAL - SUBIECTE/258
ANEXA NR. 3 TEST INIȚIAL - BAREM DE EVALUARE/260
ANEXA NR. 4 TEST FINAL - SUBIECTE/261
ANEXA NR.5 TEST FINAL - BAREM DE EVALUARE/263
ANEXA NR. 6 MODELE DE TESTE ȘI BAREME DE EVALUARE /264
ANEXA NR. 7 CAPTURĂ BLOC: GRILE DE OBSERVARE SISTEMATICĂ, LUCRĂRI ALE ELEVILOR, CAPTURI BLOG /272
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Limba romana pentru studentii straini. Teste si exercitii
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
English for Tourism and Hospitality Industry
Ghid de termeni medicali turc-roman/Türkçe-romence tıp terimleri kılavuzu
Limba italiana. Curs intensiv, editia a III-a - Otilia Doroteea Borcia
