Editura Universitara Sac cu pene

nou
17,00 Lei

ISBN: 978-606-28-1352-9

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062813529

Anul publicării: 2021

Editia: I

Pagini: 154

Editura: Editura Universitara

Autor: Raluca Maria Ganciu

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062813529 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Raluca Maria Ganciu este la a doua carte publicata. Prima este o carte de proza scurta, aparuta anul acesta la Editura Bifrost, intitulata Nepovestiri.
De la cele ce nu sunt cu putinta de povestit pana la cele ce pot fi povestite doar in fata oglinzii, este un drum, un traseu de pasare migratoare, de pasare calatoare. Pentru Raluca Maria Ganciu, acesta este un drum al cocorilor.
Exista o legenda japoneza, mai mult un fluid real decat o poveste, unde se spune ca pasarile migratoare, cand pleaca spre tarile calde, iau cu ele o scandurica de lemn, si o tin in cioc. Atunci cand sunt deasupra oceanelor, si sunt obosite de-atata zbor, dau drumul acestei scandurici de lemn in apa, se aseaza pe ea, odihnindu-se, si in acelasi timp, plutind mai departe.   
Raluca Maria Ganciu este o melancolica incurabila, si nu vad de ce ar fi altfel.
Este starea ei nativa ca om si poet. Este prima ei sursa de identitate sau in termeni de literatura digitala, aceasta melancolie face parte din datele prin care poate fi identificata.
In poezia Zbor o spune clar, cu un sentiment neutru si benefic de detasare: 

Pe malul unui lac, strabatut de vreme, 
Langa un plop incatusat de corbi,
Pe o piatra rece, ce ma strange in brate,
Sunt eu, Raluca.
 
Si referinta pentru zbor, sau ce ramane din el, face parte din arsenalul portretelor de identificare. Si nu este un portret robot, sau un avatar, ci unul foarte personal, viu, impingand imaginatia dincolo de marginea noptii eterne. 
In poezia Sac cu pene gasim o alta identitate a poetei, refacuta din vise, aripi de pasari, intuneric ...

Cu mana pe taciune,
Cu zambetul cusut,
Ma-nchid in sac cu pene,
Cu un fermoar tacut.

Departe de zgomotul foarte colorat al poeziei moderne, departe de palavrageala telefonica cu pretentii de poezie, tonurile de carbune sau tus, de alb si negru, cu irizari argintii, ii creeaza autoarei, un spatiu doar al ei. Poezia din aceasta carte se regaseste doar in spatii fluide ca apele unei oglinzi, in care flacara unei lumanari, palpaie usor. Este un cadru prin excelenta poetic, dar si un cadru domestic, familiar, o ambianta cotidiana in alb si negru. Poate este un autoexil, un exil impus, un refuz de a participa la zgomotul lumii. Spatiile line, usor somnoroase, plopii leganatori, contureaza o a treia dimensiune a poetei: straina.
Exista in poezia Exil o lentoare, o difuzare a lumii reale in cea supusa somnului.
 
Revin din umbre de catarge
sa-ti cant un cant de adormire.

M-am intrebat de unde revine, unde este locul de unde se intoarce, ce se intampla acolo, dincolo de zbor, dincolo de oglinda, dincolo de marturisirea:
 
Eu sunt fata din oglinda.

Poate legenda cocorilor despre care vorbeam la inceput, ne poate spune mai mult despre fata care se priveste in oglinda, si care aduce cu ea o pana de cocor. Este raspunsul dincolo de aceasta carte, unde ultimul vers vorbeste despre viata, ca despre stolul de cocori care nu se mai intoarce. 
Si totusi, cineva se intoarce, purtand in mana, ca un simbol al zborului, o pana de cocor. Si privindu-se din nou in oglinda, poate sa spuna ca o noua: marturisire Eu sunt cocorul care s-a intors.

Clelia Ifrim

RALUCA MARIA GANCIU
(n. 1982, Bucuresti) este absolventa a facultatii de Relatii Economice Internationale din cadrul A.S.E.. In prezent, lucreaza in cadrul unei companii multinationale. A debutat cu volumul de proza scurta Nepovestiri (2021). Scrie proza scurta si poezie, publicand in reviste literare.  

Identitati reale / 7
Un suflet intre doua vieti / 13
Rapa / 14
Viu / 15
Origine / 16
Schimbare / 17
Primavara     / 18
Cersind…     / 19
Ectenie / 20
Un suflet si o lumanare / 22
Mortul / 23
Pustiul din oglinda / 24
Ceasul / 25
Am plecat / 26
Geneza / 27
Astenie / 28
Poteca / 29
Razboi / 30
Poiana / 31
Noaptea / 32
Din ochii tai / 33
Poetul / 34
Luceafarul meu / 35
Caut talentul lui / 36
Miime / 37
Tort / 38
Aureola / 39
Curat / 40
Trecut / 41
Timp / 42
Tradare / 43
Straina / 44
Lacramioare / 45
Tezaur / 46
Revin / 47
Somn / 48
Ecranizare / 49
Consiliu / 50
Carpe diem / 51
Astru / 52
Epava / 53
Vendeta rece / 54
Chemare / 56
Tigara / 57
Incet / 58
Tristete / 59
Tango / 60
Seif / 62
Fiori / 63
Aniei / 64
Aspect / 65
Rana dulce / 66
Inca o data / 67
Aviator / 68
Din dragoste / 69
Argint / 70
Delir / 71
Exil / 72
Agitatie / 73
A ta iubire cu un suspin arat-o / 74
Iubesc / 75
Inima / 76
Titlu / 77
Declaratie     / 78
Sa stii… / 79
Insolatie / 80
Sac cu pene / 81
Luna noua / 82
Valuri / 83
Teama / 84
Reneg / 85
Si eu nu vreau / 86
Eu nu te cred / 87
Eu / 88
Usor / 89
Pergament / 90
Si nu se poate / 91
La tine, in pahar… / 92
De as muri chiar maine / 93
Un gand / 94
Astept / 95
Am bratele moarte / 96
Frig / 97
O miercuri, in august / 98
Hmm… / 99
Ruptura / 100
Nu stiu / 101
Sa fiu un ciclop / 102
Haotic / 103
Fisura / 104
Ape / 105
Dispar / 106
Cersetor / 107
Nestare / 108
Joi / 109
Imi vine sa rad, imi vine sa plang / 110
Te port / 111
Portret / 112
Din vina mea, iubite… / 113
Melancolie / 114
Cu tine / 115
Urme / 116
Petunie, plang / 117
Nota Bene / 118
Septembrie / 120
Timp / 121
Vorbeste-mi! / 122
Dolet / 123
Dimineata / 124
Iata-ma / 125
Zbor / 126
Viata / 127
Te strig / 128
Fluidelor / 129
Vedere spre mare / 130
De Ajun in Decembrie / 131
Te vad inca / 132
Titanii / 133
Dialog pe alb / 134
Imediat, imediat / 135
Cadran / 136
Clepsidra / 137
Toamna / 138
Vreau... / 139
Despre mine / 140
Daca as putea / 141
Oameni / 142
Cum ma simt? / 143
O zi obisnuita / 144
Ce este fericirea? / 146
Stoicism / 147
Creator de umbre / 148

Raluca Maria Ganciu este la a doua carte publicata. Prima este o carte de proza scurta, aparuta anul acesta la Editura Bifrost, intitulata Nepovestiri.
De la cele ce nu sunt cu putinta de povestit pana la cele ce pot fi povestite doar in fata oglinzii, este un drum, un traseu de pasare migratoare, de pasare calatoare. Pentru Raluca Maria Ganciu, acesta este un drum al cocorilor.
Exista o legenda japoneza, mai mult un fluid real decat o poveste, unde se spune ca pasarile migratoare, cand pleaca spre tarile calde, iau cu ele o scandurica de lemn, si o tin in cioc. Atunci cand sunt deasupra oceanelor, si sunt obosite de-atata zbor, dau drumul acestei scandurici de lemn in apa, se aseaza pe ea, odihnindu-se, si in acelasi timp, plutind mai departe.   
Raluca Maria Ganciu este o melancolica incurabila, si nu vad de ce ar fi altfel.
Este starea ei nativa ca om si poet. Este prima ei sursa de identitate sau in termeni de literatura digitala, aceasta melancolie face parte din datele prin care poate fi identificata.
In poezia Zbor o spune clar, cu un sentiment neutru si benefic de detasare: 

Pe malul unui lac, strabatut de vreme, 
Langa un plop incatusat de corbi,
Pe o piatra rece, ce ma strange in brate,
Sunt eu, Raluca.
 
Si referinta pentru zbor, sau ce ramane din el, face parte din arsenalul portretelor de identificare. Si nu este un portret robot, sau un avatar, ci unul foarte personal, viu, impingand imaginatia dincolo de marginea noptii eterne. 
In poezia Sac cu pene gasim o alta identitate a poetei, refacuta din vise, aripi de pasari, intuneric ...

Cu mana pe taciune,
Cu zambetul cusut,
Ma-nchid in sac cu pene,
Cu un fermoar tacut.

Departe de zgomotul foarte colorat al poeziei moderne, departe de palavrageala telefonica cu pretentii de poezie, tonurile de carbune sau tus, de alb si negru, cu irizari argintii, ii creeaza autoarei, un spatiu doar al ei. Poezia din aceasta carte se regaseste doar in spatii fluide ca apele unei oglinzi, in care flacara unei lumanari, palpaie usor. Este un cadru prin excelenta poetic, dar si un cadru domestic, familiar, o ambianta cotidiana in alb si negru. Poate este un autoexil, un exil impus, un refuz de a participa la zgomotul lumii. Spatiile line, usor somnoroase, plopii leganatori, contureaza o a treia dimensiune a poetei: straina.
Exista in poezia Exil o lentoare, o difuzare a lumii reale in cea supusa somnului.
 
Revin din umbre de catarge
sa-ti cant un cant de adormire.

M-am intrebat de unde revine, unde este locul de unde se intoarce, ce se intampla acolo, dincolo de zbor, dincolo de oglinda, dincolo de marturisirea:
 
Eu sunt fata din oglinda.

Poate legenda cocorilor despre care vorbeam la inceput, ne poate spune mai mult despre fata care se priveste in oglinda, si care aduce cu ea o pana de cocor. Este raspunsul dincolo de aceasta carte, unde ultimul vers vorbeste despre viata, ca despre stolul de cocori care nu se mai intoarce. 
Si totusi, cineva se intoarce, purtand in mana, ca un simbol al zborului, o pana de cocor. Si privindu-se din nou in oglinda, poate sa spuna ca o noua: marturisire Eu sunt cocorul care s-a intors.

Clelia Ifrim

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!