Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională
![Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/sustenabilitatea-fiscala-prin-rezilienta-institutionala-440870.jpg "Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [1]")
![Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/sustenabilitatea-fiscala-prin-rezilienta-institutionala-705358.jpg "Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [2]")
![Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/sustenabilitatea-fiscala-prin-rezilienta-institutionala-440870.jpg "Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [0]")
![Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/sustenabilitatea-fiscala-prin-rezilienta-institutionala-705358.jpg "Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Diana-Maria Drigă
Ediția: I
Pagini: 172
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-2002-2
DOI: 10.5682/9786062820022
Cod Produs:
9786062820022
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
-
Sustenabilitatea fiscală prin rezilienţă instituţională
Descarcă
LISTA FIGURILOR/8
LISTA TABELELOR/9
LISTA GRAFICELOR/10
ACRONIME ȘI ABREVIERI/11
INTRODUCERE/12
CONSIDERAȚII METODOLOGICE/18
CAPITOLUL 1. FENOMENUL FISCAL – ASPECTE CONCEPTUALE/19
1.1. Bunuri publice – externalități positive/21
1.1.1. Literatura de specialitate/21
1.1.2. Definirea conceptului de bun public/26
1.2. Fenomenul fiscal/28
1.2.1.Trăsăturile fenomenului fiscal/30
1.3. Comportamentul fiscal/31
1.4. Politica fiscal/34
1.4.1. Clasificarea politicii publice/36
1.4.2. Definirea conceptului de politică fiscal/38
1.5. Modelarea politicii fiscal/39
CAPITOLUL 2. SUSTENABILITATEA SISTEMELOR/43
2.1. Sistemul/43
2.2. Staționaritate stabilitate sustenabilitate/48
2.3. Definirea conceptului de sustenabilitate/52
2.4. Autopoieza ca specie a sustenabilității/55
2.5. Formalizarea sustenabilității/57
CAPITOLUL 3. SUSTENABILITATEA FISCALĂ/60
3.1. Conceptul de sustenabilitate fiscală /60
3.2. Sustenabilitatea fiscală discreționară/61
3.2.1. Caracteristicile politicii fiscale discreționare/61
3.2.2. Aspecte de sustenabilitate în politica fiscală discreționară/ 62
3.3. Stabilizatori fiscali automați /63
3.3.1. Literatura de specialitate /63
3.3.2. Definirea conceptului de stabilizator fiscal automat/64
3.4. Mecanismul SFA/67
3.5. Formalizarea mecanismelor de sustenabilitate fiscal/69
CAPITOLUL 4. REZILIENȚA INSTITUȚIONALĂ/74
4.1. Conceptul de reziliență/74
4.1.1. Literatura de specialitate/74
4.1.2. Efectele perturbărilor asupra sistemelor/79
4.1.3. Familia conceptuală a rezilienței/80
4.1.4. Definirea conceptului de reziliență/82
4.2. Conceptul de reziliență instituțională/83
4.2.1. Literatura de specialitate/83
4.2.2. Definirea conceptului de reziliență instituțională/86
4.3. Conceptul de rezilientor/88
CAPITOLUL 5. REZILIENȚA FISCALĂ/93
5.1. Conceptul de reziliență fiscal/93
5.2. Rezilientori fiscali/96
5.2.1 Definirea rezilientorului fiscal/96
5.2.2. Clarificarea conceptului de rezilientor fiscal/99
5.2.3. Clasificarea rezilientorilor fiscali/100
5.2.4. Proiectarea rezilientorilor fiscali/101
5.2.5. Mecanismul rezilientorului fiscal/102
CAPITOLUL 6. ACȚIUNEA REZILIENTORULUI FISCAL. STUDIU DE CAZ/104
6.1. Considerații metodologice/104
6.2. Postdicția/107
CAPITOLUL 7. REZILIENȚA FAȚĂ DE ȘOCURILE NON ECONOMICE EXTERNE/117
7.1. Literatura de specialitate/117
7.2. Preambul – conceptul de șoc non economic extern/119
7.2.1. Definirea șocului/119
7.2.2. Definirea șocului non economic/121
7.2.3. Definirea șocului non economic extern/122
7.2.4. Criterii de clasificarea a șocurilor non economice externe/ 123
7.3. Particularitățile rezilienței față de șocul non economic extern/124
7.3.1. Metodologia identificării șocului non economic extern/124
7.3.2. Conceptul de dispozitiv instituțional de identificare/semnalizare a șocului non economic extern/131
7.4. Șocul non economic extern „pandemia COVID 19” – situația României/133
7.5. Scurtă formalizare a rezilientorului fiscal privind șocul non economic extern/143
7.5.1. Schema logică de acțiune a rezilientorului /144
7.5.2. Aspecte formale/148
7.5.2.1. Identificarea șocului non economic extern/148
7.5.2.2. Evaluarea șocului non economic extern/149
7.5.2.3. Funcționarea rezilientorului/153
7.5.2.4. Propuneri instituționale /156
CAPITOLUL 8. CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE DE CERCETARE /158
BIBLIOGRAFIE/165
LISTA TABELELOR/9
LISTA GRAFICELOR/10
ACRONIME ȘI ABREVIERI/11
INTRODUCERE/12
CONSIDERAȚII METODOLOGICE/18
CAPITOLUL 1. FENOMENUL FISCAL – ASPECTE CONCEPTUALE/19
1.1. Bunuri publice – externalități positive/21
1.1.1. Literatura de specialitate/21
1.1.2. Definirea conceptului de bun public/26
1.2. Fenomenul fiscal/28
1.2.1.Trăsăturile fenomenului fiscal/30
1.3. Comportamentul fiscal/31
1.4. Politica fiscal/34
1.4.1. Clasificarea politicii publice/36
1.4.2. Definirea conceptului de politică fiscal/38
1.5. Modelarea politicii fiscal/39
CAPITOLUL 2. SUSTENABILITATEA SISTEMELOR/43
2.1. Sistemul/43
2.2. Staționaritate stabilitate sustenabilitate/48
2.3. Definirea conceptului de sustenabilitate/52
2.4. Autopoieza ca specie a sustenabilității/55
2.5. Formalizarea sustenabilității/57
CAPITOLUL 3. SUSTENABILITATEA FISCALĂ/60
3.1. Conceptul de sustenabilitate fiscală /60
3.2. Sustenabilitatea fiscală discreționară/61
3.2.1. Caracteristicile politicii fiscale discreționare/61
3.2.2. Aspecte de sustenabilitate în politica fiscală discreționară/ 62
3.3. Stabilizatori fiscali automați /63
3.3.1. Literatura de specialitate /63
3.3.2. Definirea conceptului de stabilizator fiscal automat/64
3.4. Mecanismul SFA/67
3.5. Formalizarea mecanismelor de sustenabilitate fiscal/69
CAPITOLUL 4. REZILIENȚA INSTITUȚIONALĂ/74
4.1. Conceptul de reziliență/74
4.1.1. Literatura de specialitate/74
4.1.2. Efectele perturbărilor asupra sistemelor/79
4.1.3. Familia conceptuală a rezilienței/80
4.1.4. Definirea conceptului de reziliență/82
4.2. Conceptul de reziliență instituțională/83
4.2.1. Literatura de specialitate/83
4.2.2. Definirea conceptului de reziliență instituțională/86
4.3. Conceptul de rezilientor/88
CAPITOLUL 5. REZILIENȚA FISCALĂ/93
5.1. Conceptul de reziliență fiscal/93
5.2. Rezilientori fiscali/96
5.2.1 Definirea rezilientorului fiscal/96
5.2.2. Clarificarea conceptului de rezilientor fiscal/99
5.2.3. Clasificarea rezilientorilor fiscali/100
5.2.4. Proiectarea rezilientorilor fiscali/101
5.2.5. Mecanismul rezilientorului fiscal/102
CAPITOLUL 6. ACȚIUNEA REZILIENTORULUI FISCAL. STUDIU DE CAZ/104
6.1. Considerații metodologice/104
6.2. Postdicția/107
CAPITOLUL 7. REZILIENȚA FAȚĂ DE ȘOCURILE NON ECONOMICE EXTERNE/117
7.1. Literatura de specialitate/117
7.2. Preambul – conceptul de șoc non economic extern/119
7.2.1. Definirea șocului/119
7.2.2. Definirea șocului non economic/121
7.2.3. Definirea șocului non economic extern/122
7.2.4. Criterii de clasificarea a șocurilor non economice externe/ 123
7.3. Particularitățile rezilienței față de șocul non economic extern/124
7.3.1. Metodologia identificării șocului non economic extern/124
7.3.2. Conceptul de dispozitiv instituțional de identificare/semnalizare a șocului non economic extern/131
7.4. Șocul non economic extern „pandemia COVID 19” – situația României/133
7.5. Scurtă formalizare a rezilientorului fiscal privind șocul non economic extern/143
7.5.1. Schema logică de acțiune a rezilientorului /144
7.5.2. Aspecte formale/148
7.5.2.1. Identificarea șocului non economic extern/148
7.5.2.2. Evaluarea șocului non economic extern/149
7.5.2.3. Funcționarea rezilientorului/153
7.5.2.4. Propuneri instituționale /156
CAPITOLUL 8. CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE DE CERCETARE /158
BIBLIOGRAFIE/165
Pandemia COVID 19 a dezvăluit fragilitatea societăților și a amplificat inegalitățile profunde care există atât în interiorul țărilor, cât și între acestea. De asemenea, a subliniat importanța științei și a dispunerii de sisteme informaționale solide pentru luarea deciziilor, astfel încât actualele modele de producție, distribuție și consum să fie transformate în modele sustenabile și reziliente.
Pandemia COVID 19 și efectele sale complexe la nivelul societăților au determinat o reevaluare a modului de abordare a crizelor sistemice la nivelul statelor și a subliniat necesitatea unui sistem de guvernanță adecvat care să detecteze și să trateze rapid o problemă localizată, astfel încât acțiunile multisectoriale imediate să poată fi puse în aplicare înainte de a deveni o criză generalizată.
O societate rezilientă trebuie să fie capabilă să asigure bunăstarea individuală și socială a generației actuale fără a o compromite pe cea a generațiilor viitoare, adică, societatea să fie capabilă de o distribuție echitabilă a bunăstării la nivel intragenerațional și intergenerațional. După producerea unui șoc, pierderile sunt inevitabile la nivelul unei societăți, dar societatea rezilientă tinde să și refacă nivelul de bunăstare inițial și să asigure funcționalitatea sa.
Creșterea capacității de reziliență a statelor în fața potențialelor șocuri, indiferent de natura acestora, a devenit una dintre cele mai importante probleme pentru securitatea statelor. Instituțiile publice ar trebui să și asume rolul de a proiecta transformări la nivelul sistemelor, astfel încât să atenueze daunele produse de șocuri și să și pregătească cetățenii pentru viitoarele șocuri prin creșterea capacității de reziliență.
În contextul actualelor provocări, tema tezei de doctorat este de mare interes atât pentru comunitatea științifică, cât și pentru decidenții politici de la nivel național și mondial. Problematica sustenabilității fiscale a reprezentat de a lungul timpului o preocupare de vârf mai ales pentru instituțiile publice cu atribuții în acest sens.
Alegerea temei de cercetare a avut la bază următoarele considerente: relevanța teoretică a subiectului la nivelul comunității academice, interesul științific al autoarei și al conducătorului de doctorat în privința politicilor publice, potențialul practic al acestei teme de cercetare și anume, rezultatele de natură instrumentală ale cercetării ar putea constitui sugestii pentru preluarea în politica fiscal bugetară.
Obiectivul fundamental al tezei de doctorat îl reprezintă identificarea, descrierea și proiectarea dispozitivelor instituționale care să asigure reziliența, ca mijloc de sustenabilizare, atât în interiorul sistemului fiscal, cât și cu privire la perturbările externe.
Pentru atingerea obiectivului fundamental s au identificat mai multe obiective intermediare. Aceste obiective au avut în vedere: conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a sustenabilității unui sistem, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a sustenabilității sistemului fiscal, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a rezilienței instituționale, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a rezilienței fiscale, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a stabilizatorilor fiscali automați, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a rezilientorilor fiscali automați.
În vederea atingerii obiectivelor tezei de doctorat un prim pas a constat în studierea literaturii de specialitate pentru înțelegerea diverselor opinii exprimate de mediul academic cu privire la aspectele abordate în cadrul acestei cercetări.
Cele mai importante contribuții ale tezei de doctorat sunt prezentate succint în paragrafele următoare.
În plan teoretico conceptual, teza de doctorat a clarificat conceptele de sustenabilitate și reziliență, ceea ce reprezintă o contribuție pe planul cercetărilor teoretice de profil.
În plan metodologico instrumental, lucrarea a realizat formalizarea sustenabilității și rezilienței, ceea ce reprezintă o contribuție pe planul tehnicilor de abordare a acestor concepte în cercetarea aplicativă.
În plan instituțional, lucrarea poate oferi soluții de reproiectare a politicii fiscale în așa fel încât să se asigure funcția de reziliență a acesteia.
În plan empiric, teza de doctorat oferă o evaluare a „stării” de sustenabilitate fiscală la nivel național prin testarea funcției rezilientoare pe baza seriilor de date ale variabilelor acesteia.
Având în vedere atingerea obiectivelor propuse, teza de doctorat a fost structurată pe opt capitole. Primele șapte capitole cuprind mai multe subcapitole care aprofundează subiectele abordate, iar ultimul capitol al tezei de doctorat vizează contribuțiile originale ale cercetării, precum și direcțiile viitoare de cercetare pe care le deschide actuala lucrare.
Primul capitol al tezei de doctorat, Fenomenul fiscal – aspecte conceptuale, este format din cinci subcapitole în care sunt clarificate următoarele concepte: bunul public, externalitatea, politica publică, politica publică de ajustare, politica fiscală - specie a politicii publice de ajustare. De asemenea, se prezintă aspecte ale fenomenului fiscal și ale comportamentului fiscal și se propune formalizarea logică și matematică a politicii fiscale.
Fenomenul fiscal reprezintă obiectivarea acțiunii contribuabililor și a interacțiunii acestora cu autoritatea normativă, având ca finalitate atingerea obiectivului fiscal, iar comportamentul fiscal reprezintă comportamentul contribuabililor, finalitatea acestuia fiind, de asemenea, atingerea obiectivului fiscal. Autoritatea normativă urmărește atingerea obiectivului fiscal prin generarea unor comportamente fiscale adecvate care să conducă la atingerea scopului dorit.
Abordările asupra conceptului de bun public expuse în cadrul acestui capitol evidențiază faptul că bunurile publice sunt furnizate de către sectorul public, fiind achiziționate din bani publici și respectă principiul non excluderii și non rivalității; acestea fiind considerate externalități pozitive.
Pandemia COVID 19 a atras atenția asupra rolului esențial al statului în furnizarea de bunuri și servicii publice și a determinat decidenții politici să și îndrepte atenția către realizarea de strategii pentru reorganizarea sectorului public, astfel încât acesta să fie capabil să răspundă în fața unor astfel de șocuri în mod eficient, iar cetățenii să și recapete încrederea în instituțiile statului.
Al doilea capitol, Sustenabilitatea sistemelor, este compus din cinci subcapitole și are ca obiectiv principal clarificarea conceptuală a sustenabilității și formalizarea logică și matematică a acestui concept. De asemenea, capitolul doi prezintă o analiză a relației dintre conceptele de staționaritate, stabilitate și sustenabilitate, dar și relația dintre conceptul de auto poieză și conceptul de sustenabilitate. Conceptul de sustenabilitate este analizat din perspectiva sistemului, urmând să fie particularizat la nivelul sistemului fiscal în următoarele capitole. Totodată, în acest capitol se clarifică și conceptul de sistem, având în vedere importanța acestuia în analiza conceptelor din cadrul tezei de doctorat și anume, raportarea tuturor conceptelor analizate la conceptul de sistem.
Cea mai cunoscută definiție a sustenabilității este cea prezentată în Raportul Brundtland din anul 1987 și se referă la satisfacerea nevoilor generației actuale fără a compromite satisfacerea nevoilor generațiilor viitoare. O altă abordarea a sustenabilității frecvent utilizată în diverse cercetări are la bază cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: calitatea mediului, echitatea socială și beneficiile economice.
Capitolul trei, Sustenabilitate fiscală, este alcătuit din cinci subcapitole și propune definirea și analiza din perspectivă logică a conceptului de sustenabilitate fiscală, precum și formalizarea logică și matematică a acestui concept. Definirea conceptului de sustenabilitate fiscală s a realizat prin particularizarea conceptului de sustenabilitate, identificându se predicate de suficiență suplimentare. Totodată, se clarifică conceptul de stabilizator fiscal automat și se descrie mecanismul de funcționare a stabilizatorului fiscal automat, dar și importanța condițiilor instituționale în proiectarea unui stabilizator fiscal automat și rolul caroiajului instituțional asupra mecanismului de funcționare a stabiliza¬torului fiscal automat.
Eficacitatea utilizării stabilizatorilor fiscali automați este o problemă intens dezbătută de comunitatea științifică internațională. Specialiștii care susțin utilizarea stabilizatorilor fiscali automați sunt de părere că aceștia sunt o componentă importată a stabilizării fiscale, acționând ca o funcție de reglare prin stimularea economiei în perioadele de recesiune și moderarea acesteia în perioadele de boom economic.
Capitolul patru, Reziliența instituțională, este format din trei subcapitole și urmărește clarificarea conceptului de reziliență și formalizarea logică a acestui concept. Definirea conceptului de reziliență s a realizat dintr o perspectivă logică prin identificarea predicatelor de suficiență, realizându se și analiza logică a acestora. Totodată, se clarifică și conceptul de reziliență instituțională. De asemenea, s a propus și o familie conceptuală a rezilienței formată din următoarele concepte: stabilitatea, robustețea, auto poieza, inerția, homeostazia, antifragilitatea, sustenabilitatea. Cea mai importantă contribuție a acestui capitol la atingerea obiectivului funda¬mental al tezei de doctorat o reprezintă introducerea și dezvoltarea unui nou concept și anume, conceptul de rezilientor, pentru care se propune o definiție pe baza predicatelor de suficiență constructive și funcționale și se realizează o clasificare având în vedere trei criterii.
Deși, conceptul de reziliență a fost îndelung dezbătut de comunitatea științifică internațională nu s a ajuns la un consens în ceea ce privește definirea acestuia. Dacă unele definiții au în vedere etimologia cuvântului (resilio a sări înapoi) și se referă la reziliență ca fiind „saltul înapoi” la starea sau calea pre existentă a unui sistem în urma unui șoc, stare sau cale care sunt presupuse a fi stabile sau de echilibru, altele au în vedere capacitatea sistemului de a absorbi șocul fără a și schimba identitatea. Importante sunt și abordările care fac referire la reziliența indivizilor și au în vedere capacitatea acestora de a se adapta în fața traumelor, stresului sau diverselor situații de criză, astfel încât să fie capabili să și mențină sau să și recâștige sănătatea psihică inițială. Reziliența abordată din perspectiva capacității de adaptare și prosperitate a sistemului presupune existența mai multor stări ale sistemului, având în vedere adaptarea cu succes a sistemului în timpul producerii șocului și după terminarea acestuia; starea sistemului post perturbare putând fi chiar mai bună decât starea de dinaintea producerii perturbării.
Capitolul cinci, Reziliența fiscală, alcătuit din două subcapitole, are ca obiectiv principal clarificarea conceptului de reziliență fiscală și a conceptului de rezilientor fiscal dintr o perspectivă logică pe baza predicatelor de suficiență identificate, fiind descris și mecanismul de funcționare a rezilientorului fiscal. În plus, în acest capitol s a dorit să se clarifice conceptul de rezilientor fiscal la nivel sintactic și pragmatic și s a realizat și o clasificare a rezilientorilor fiscali.
Capitolul șase, Acțiunea rezilientorului fiscal – studiu de caz, reprezintă studiul de caz al prezentei cercetări. Acest capitol evidențiază modul în care acționează rezilientorul fiscal la variația valorii variabilei țintă pe care o controlează, astfel încât valoarea acestei variabile să fie readusă la valoarea de dinaintea producerii șocului la care a fost supus sistemul. Capitolul prezintă construirea unei funcții rezilientoare care să asigure sustenabilitatea fiscală și construirea seriilor de date pentru variabilele implicate în formalizarea funcției rezilientoare. Se consideră cazul României și se calculează un coeficient care arată devansarea variației PIB față de variația cheltuielilor publice. În urma calculelor se stabilește o ajustare a cheltuielilor publice urmând metodologia propusă în cadrul studiului de caz.
Capitolul șapte, Reziliența față de șocurile non economice externe, este format din cinci subcapitole și propune o metodologie de identificare a șocului non economic extern, având în vedere și dispozitivele instituționale de identificare/semnalizare a șocului non economic extern și o evaluare a situației României în contextul pandemiei COVID 19. De asemenea, în acest capitol se propune și o formalizare a rezilientorului fiscal privind șocul non economic extern.
Pandemia COVID 19 a readus în prim plan importanța studierii conceptului de șoc, punându se accent pe natura șocului, caracteristicile acestuia și modul în care sunt pregătite societățile să răspundă șocului. Foarte multe opinii din rândul comunității academice consideră că modul în care sistemul răspunde șocului este determinat, în principal, de cele două caracteristici definitorii ale șocului și anume, intensitatea și persistența acestuia. Efectele pe care le a produs pandemia COVID 19 la nivel mondial a evidențiat atât punctele slabe ale sistemelor de sănătate ale țărilor, cât și deficiențele întregului sistem public în ceea ce privește capacitatea de răspuns în fața unui astfel de șoc, având în vedere necesitatea satisfacerii nevoilor sociale prin furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate.
Pandemia COVID 19 și efectele sale complexe la nivelul societăților au determinat o reevaluare a modului de abordare a crizelor sistemice la nivelul statelor și a subliniat necesitatea unui sistem de guvernanță adecvat care să detecteze și să trateze rapid o problemă localizată, astfel încât acțiunile multisectoriale imediate să poată fi puse în aplicare înainte de a deveni o criză generalizată.
O societate rezilientă trebuie să fie capabilă să asigure bunăstarea individuală și socială a generației actuale fără a o compromite pe cea a generațiilor viitoare, adică, societatea să fie capabilă de o distribuție echitabilă a bunăstării la nivel intragenerațional și intergenerațional. După producerea unui șoc, pierderile sunt inevitabile la nivelul unei societăți, dar societatea rezilientă tinde să și refacă nivelul de bunăstare inițial și să asigure funcționalitatea sa.
Creșterea capacității de reziliență a statelor în fața potențialelor șocuri, indiferent de natura acestora, a devenit una dintre cele mai importante probleme pentru securitatea statelor. Instituțiile publice ar trebui să și asume rolul de a proiecta transformări la nivelul sistemelor, astfel încât să atenueze daunele produse de șocuri și să și pregătească cetățenii pentru viitoarele șocuri prin creșterea capacității de reziliență.
În contextul actualelor provocări, tema tezei de doctorat este de mare interes atât pentru comunitatea științifică, cât și pentru decidenții politici de la nivel național și mondial. Problematica sustenabilității fiscale a reprezentat de a lungul timpului o preocupare de vârf mai ales pentru instituțiile publice cu atribuții în acest sens.
Alegerea temei de cercetare a avut la bază următoarele considerente: relevanța teoretică a subiectului la nivelul comunității academice, interesul științific al autoarei și al conducătorului de doctorat în privința politicilor publice, potențialul practic al acestei teme de cercetare și anume, rezultatele de natură instrumentală ale cercetării ar putea constitui sugestii pentru preluarea în politica fiscal bugetară.
Obiectivul fundamental al tezei de doctorat îl reprezintă identificarea, descrierea și proiectarea dispozitivelor instituționale care să asigure reziliența, ca mijloc de sustenabilizare, atât în interiorul sistemului fiscal, cât și cu privire la perturbările externe.
Pentru atingerea obiectivului fundamental s au identificat mai multe obiective intermediare. Aceste obiective au avut în vedere: conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a sustenabilității unui sistem, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a sustenabilității sistemului fiscal, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a rezilienței instituționale, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a rezilienței fiscale, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a stabilizatorilor fiscali automați, conceptualizarea și formalizarea logică și matematică a rezilientorilor fiscali automați.
În vederea atingerii obiectivelor tezei de doctorat un prim pas a constat în studierea literaturii de specialitate pentru înțelegerea diverselor opinii exprimate de mediul academic cu privire la aspectele abordate în cadrul acestei cercetări.
Cele mai importante contribuții ale tezei de doctorat sunt prezentate succint în paragrafele următoare.
În plan teoretico conceptual, teza de doctorat a clarificat conceptele de sustenabilitate și reziliență, ceea ce reprezintă o contribuție pe planul cercetărilor teoretice de profil.
În plan metodologico instrumental, lucrarea a realizat formalizarea sustenabilității și rezilienței, ceea ce reprezintă o contribuție pe planul tehnicilor de abordare a acestor concepte în cercetarea aplicativă.
În plan instituțional, lucrarea poate oferi soluții de reproiectare a politicii fiscale în așa fel încât să se asigure funcția de reziliență a acesteia.
În plan empiric, teza de doctorat oferă o evaluare a „stării” de sustenabilitate fiscală la nivel național prin testarea funcției rezilientoare pe baza seriilor de date ale variabilelor acesteia.
Având în vedere atingerea obiectivelor propuse, teza de doctorat a fost structurată pe opt capitole. Primele șapte capitole cuprind mai multe subcapitole care aprofundează subiectele abordate, iar ultimul capitol al tezei de doctorat vizează contribuțiile originale ale cercetării, precum și direcțiile viitoare de cercetare pe care le deschide actuala lucrare.
Primul capitol al tezei de doctorat, Fenomenul fiscal – aspecte conceptuale, este format din cinci subcapitole în care sunt clarificate următoarele concepte: bunul public, externalitatea, politica publică, politica publică de ajustare, politica fiscală - specie a politicii publice de ajustare. De asemenea, se prezintă aspecte ale fenomenului fiscal și ale comportamentului fiscal și se propune formalizarea logică și matematică a politicii fiscale.
Fenomenul fiscal reprezintă obiectivarea acțiunii contribuabililor și a interacțiunii acestora cu autoritatea normativă, având ca finalitate atingerea obiectivului fiscal, iar comportamentul fiscal reprezintă comportamentul contribuabililor, finalitatea acestuia fiind, de asemenea, atingerea obiectivului fiscal. Autoritatea normativă urmărește atingerea obiectivului fiscal prin generarea unor comportamente fiscale adecvate care să conducă la atingerea scopului dorit.
Abordările asupra conceptului de bun public expuse în cadrul acestui capitol evidențiază faptul că bunurile publice sunt furnizate de către sectorul public, fiind achiziționate din bani publici și respectă principiul non excluderii și non rivalității; acestea fiind considerate externalități pozitive.
Pandemia COVID 19 a atras atenția asupra rolului esențial al statului în furnizarea de bunuri și servicii publice și a determinat decidenții politici să și îndrepte atenția către realizarea de strategii pentru reorganizarea sectorului public, astfel încât acesta să fie capabil să răspundă în fața unor astfel de șocuri în mod eficient, iar cetățenii să și recapete încrederea în instituțiile statului.
Al doilea capitol, Sustenabilitatea sistemelor, este compus din cinci subcapitole și are ca obiectiv principal clarificarea conceptuală a sustenabilității și formalizarea logică și matematică a acestui concept. De asemenea, capitolul doi prezintă o analiză a relației dintre conceptele de staționaritate, stabilitate și sustenabilitate, dar și relația dintre conceptul de auto poieză și conceptul de sustenabilitate. Conceptul de sustenabilitate este analizat din perspectiva sistemului, urmând să fie particularizat la nivelul sistemului fiscal în următoarele capitole. Totodată, în acest capitol se clarifică și conceptul de sistem, având în vedere importanța acestuia în analiza conceptelor din cadrul tezei de doctorat și anume, raportarea tuturor conceptelor analizate la conceptul de sistem.
Cea mai cunoscută definiție a sustenabilității este cea prezentată în Raportul Brundtland din anul 1987 și se referă la satisfacerea nevoilor generației actuale fără a compromite satisfacerea nevoilor generațiilor viitoare. O altă abordarea a sustenabilității frecvent utilizată în diverse cercetări are la bază cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: calitatea mediului, echitatea socială și beneficiile economice.
Capitolul trei, Sustenabilitate fiscală, este alcătuit din cinci subcapitole și propune definirea și analiza din perspectivă logică a conceptului de sustenabilitate fiscală, precum și formalizarea logică și matematică a acestui concept. Definirea conceptului de sustenabilitate fiscală s a realizat prin particularizarea conceptului de sustenabilitate, identificându se predicate de suficiență suplimentare. Totodată, se clarifică conceptul de stabilizator fiscal automat și se descrie mecanismul de funcționare a stabilizatorului fiscal automat, dar și importanța condițiilor instituționale în proiectarea unui stabilizator fiscal automat și rolul caroiajului instituțional asupra mecanismului de funcționare a stabiliza¬torului fiscal automat.
Eficacitatea utilizării stabilizatorilor fiscali automați este o problemă intens dezbătută de comunitatea științifică internațională. Specialiștii care susțin utilizarea stabilizatorilor fiscali automați sunt de părere că aceștia sunt o componentă importată a stabilizării fiscale, acționând ca o funcție de reglare prin stimularea economiei în perioadele de recesiune și moderarea acesteia în perioadele de boom economic.
Capitolul patru, Reziliența instituțională, este format din trei subcapitole și urmărește clarificarea conceptului de reziliență și formalizarea logică a acestui concept. Definirea conceptului de reziliență s a realizat dintr o perspectivă logică prin identificarea predicatelor de suficiență, realizându se și analiza logică a acestora. Totodată, se clarifică și conceptul de reziliență instituțională. De asemenea, s a propus și o familie conceptuală a rezilienței formată din următoarele concepte: stabilitatea, robustețea, auto poieza, inerția, homeostazia, antifragilitatea, sustenabilitatea. Cea mai importantă contribuție a acestui capitol la atingerea obiectivului funda¬mental al tezei de doctorat o reprezintă introducerea și dezvoltarea unui nou concept și anume, conceptul de rezilientor, pentru care se propune o definiție pe baza predicatelor de suficiență constructive și funcționale și se realizează o clasificare având în vedere trei criterii.
Deși, conceptul de reziliență a fost îndelung dezbătut de comunitatea științifică internațională nu s a ajuns la un consens în ceea ce privește definirea acestuia. Dacă unele definiții au în vedere etimologia cuvântului (resilio a sări înapoi) și se referă la reziliență ca fiind „saltul înapoi” la starea sau calea pre existentă a unui sistem în urma unui șoc, stare sau cale care sunt presupuse a fi stabile sau de echilibru, altele au în vedere capacitatea sistemului de a absorbi șocul fără a și schimba identitatea. Importante sunt și abordările care fac referire la reziliența indivizilor și au în vedere capacitatea acestora de a se adapta în fața traumelor, stresului sau diverselor situații de criză, astfel încât să fie capabili să și mențină sau să și recâștige sănătatea psihică inițială. Reziliența abordată din perspectiva capacității de adaptare și prosperitate a sistemului presupune existența mai multor stări ale sistemului, având în vedere adaptarea cu succes a sistemului în timpul producerii șocului și după terminarea acestuia; starea sistemului post perturbare putând fi chiar mai bună decât starea de dinaintea producerii perturbării.
Capitolul cinci, Reziliența fiscală, alcătuit din două subcapitole, are ca obiectiv principal clarificarea conceptului de reziliență fiscală și a conceptului de rezilientor fiscal dintr o perspectivă logică pe baza predicatelor de suficiență identificate, fiind descris și mecanismul de funcționare a rezilientorului fiscal. În plus, în acest capitol s a dorit să se clarifice conceptul de rezilientor fiscal la nivel sintactic și pragmatic și s a realizat și o clasificare a rezilientorilor fiscali.
Capitolul șase, Acțiunea rezilientorului fiscal – studiu de caz, reprezintă studiul de caz al prezentei cercetări. Acest capitol evidențiază modul în care acționează rezilientorul fiscal la variația valorii variabilei țintă pe care o controlează, astfel încât valoarea acestei variabile să fie readusă la valoarea de dinaintea producerii șocului la care a fost supus sistemul. Capitolul prezintă construirea unei funcții rezilientoare care să asigure sustenabilitatea fiscală și construirea seriilor de date pentru variabilele implicate în formalizarea funcției rezilientoare. Se consideră cazul României și se calculează un coeficient care arată devansarea variației PIB față de variația cheltuielilor publice. În urma calculelor se stabilește o ajustare a cheltuielilor publice urmând metodologia propusă în cadrul studiului de caz.
Capitolul șapte, Reziliența față de șocurile non economice externe, este format din cinci subcapitole și propune o metodologie de identificare a șocului non economic extern, având în vedere și dispozitivele instituționale de identificare/semnalizare a șocului non economic extern și o evaluare a situației României în contextul pandemiei COVID 19. De asemenea, în acest capitol se propune și o formalizare a rezilientorului fiscal privind șocul non economic extern.
Pandemia COVID 19 a readus în prim plan importanța studierii conceptului de șoc, punându se accent pe natura șocului, caracteristicile acestuia și modul în care sunt pregătite societățile să răspundă șocului. Foarte multe opinii din rândul comunității academice consideră că modul în care sistemul răspunde șocului este determinat, în principal, de cele două caracteristici definitorii ale șocului și anume, intensitatea și persistența acestuia. Efectele pe care le a produs pandemia COVID 19 la nivel mondial a evidențiat atât punctele slabe ale sistemelor de sănătate ale țărilor, cât și deficiențele întregului sistem public în ceea ce privește capacitatea de răspuns în fața unui astfel de șoc, având în vedere necesitatea satisfacerii nevoilor sociale prin furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Planul de conturi general 2024. Conform OMF 2649 / 2023
Matematici aplicate in economie. Caiet de seminar
Matematici aplicate in economie
Managementul resurselor umane - Intrebari de control si teste grila
Servicii si utilitati publice. Economie. Management. Strategii. Politici
