Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Piata fortei de munca din Romania - Caracteristici si dezechilibre - Maria Denisa Vasilescu

Editura: Editura Universitara

Autor: Maria Denisa Vasilescu

ISBN: 978-606-28-0345-2

DOI: 10.5682/9786062803452

Anul publicării: 2015

Editia: I

Pagini: 142

Cod Produs: 9786062803452 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Scopul principal al acestei lucrari: evaluarea proceselor de pe piata fortei de munca, determinarea factorilor care influenteaza cererea, oferta de munca sau salariile si identificarea principalelor probleme cu care se confrunta in prezent piata muncii la nivel national: migratia, somajul, munca nedeclarata.
Abordarea folosita este una riguroasa, punctul de plecare considerat fiind teoria economiei muncii. Peste aceasta fundatie solida se adauga experienta la nivel national si international, prin studierea unui numar semnificativ de lucrari de specialitate in domeniu, atat cele de referinta cat si cele mai noi aparitii. Urmatorul pas este identificarea si apoi adaptarea modelelor existente la particularitatile pietei fortei de munca din Romania si folosirea metodelor si instrumentelor de analiza cele mai potrivite unui anumit context sau set de date. Metodele folosite sunt diverse: modele econometrice pe serii de timp, modele econometrice pe date de tip panel, modele de prognoza, metode neparametrice de evaluare a performantei. Toate acestea permit obtinerea unor rezultate de incredere, extrem de interesante si utile in formularea de recomandari sau directii de actiune.
Lucrarea este compusa din cinci capitole, plus partea finala destinata sintetizarii celor mai importante rezultate obtinute si prezentarii principalelor concluzii si recomandari.
  • PIATA FORTEI DE MUNCA DIN ROMANIA - CARACTERISTICI SI DEZECHILIBRE

    Descarca
MARIA DENISA VASILESCU

INTRODUCERE / 6

1. CEREREA DE FORTA DE MUNCA / 16
1.1. CONSIDERATII TEORETICE /16
1.2. ESTIMAREA ELASTICITATILOR CERERII DE FORTA DE MUNCA DIN ROMANIA / 20

2. OFERTA DE FORTA DE MUNCA / 28
2.1. CARACTERISTICI ALE OFERTEI DE FORTA DE MUNCA PE PLAN INTERNATIONAL / 29
2.2. ANALIZA OFERTEI DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA / 34
2.3. FACTORII DE INFLUENTA AI OFERTEI DE FORTA DE MUNCA DIN ROMANIA / 42

3. SOMAJUL IN RANDUL TINERILOR / 46
3.1. CARACTERISTICI ALE SOMAJULUI IN RANDUL TINERILOR / 47
3.2. ANALIZA SOMAJULUI IN RANDUL TINERILOR IN ROMANIA VERSUS CELELALTE STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE / 56
3.2.1. Evaluarea performantei pietei fortei de munca a tinerilor in statele membre UE folosind metoda infasurarii datelor (DEA) / 63
3.2.2. Analiza factorilor determinanti ai somajului in randul tinerilor pe baza modelelor cu date de tip panel / 68

4. MIGRATIA IN ROMANIA – CARACTERISTICI SI EFECTE / 72
4.1. TEORII ALE MIGRATIEI / 72
4.2. MIGRATIA DIN PERSPECTIVA TARII DE DESTINATIE / 82
4.3. MIGRATIA DIN PERSPECTIVA TARII DE ORIGINE / 84
4.4. CARACTERIZAREA FENOMENULUI MIGRATIEI IN ROMANIA / 86
4.5. IMPACTUL MIGRATIEI ASUPRA SALARIULUI MEDIU DIN ROMANIA / 93

5. ANALIZA FENOMENULUI MUNCII NEDECLARATE IN ROMANIA / 106
5.1. SITUATIA PE PLAN INTERNATIONAL / 106
5.2. MUNCA NEDECLARATA IN ROMANIA - REZULTATE PE BAZA DE ANCHETA / 109

CONCLUZII / 121

BIBLIOGRAFIE / 130

Studiul pietei fortei de munca este important, deoarece buna functionare a acesteia este vitala pentru competitivitatea economiei, atat in prezent cat si in viitor. Atunci cand competitivitatea este vazuta ca potential de crestere, dimensiunea resurselor disponibile si eficienta utilizarii acestora devin esentiale. Contributia resursei umane la competitivitatea economica este determinata de marimea ofertei de forta de munca, de calificarea acesteia si de flexibilitatea pietei muncii.
Conditiile economice mai putin favorabile din ultimii ani au avut un impact semnificativ si asupra pietei fortei de munca, determinand serioase dezechilibre. Rata somajului a crescut simtitor, chiar ingrijorator in unele state membre ale Uniunii Europene (Grecia, Spania, Portugalia), somajul de lunga durata a luat amploare, exista dificultati in procesul de job-matching, crearea de noi locuri de munca s-a redus semnificativ. Pe plan intern ne confruntam si cu un fenomen masiv de emigratie, care afecteaza toate regiunile geografice si toate categoriile sociale, influentand evolutia situatiei demografice si piata muncii. Migratia persoanelor inalt calificate – ingineri, specialisti in domeniul tehnic, medici, asistente medicale, cercetatori, cadre didactice – are implicatii puternice asupra potentialului de dezvoltare economica si sociala a Romaniei si pune in pericol sustenabilitatea sistemelor de sanatate si de educatie. Un alt aspect ingrijorator este munca nedeclarata, cu consecinte atat asupra angajatului – salarii mai mici, diminuarea drepturilor de pensie, acces redus la serviciile medicale, conditii de munca precare, sanse mici de avansare in cariera, cat si asupra intregii societati – veniturile mai mici colectate la bugetul de stat submineaza finantarea si distributia bunastarii sociale. Toate aceste dificultati intampinate de piata fortei de munca ingreuneaza functionarea economiei in ansamblu si franeaza procesul de crestere economica.
La nivel international de fac eforturi deosebite pentru proiectarea si implementarea unor strategii si politici eficiente cu scopul imbunatatirii functionarii pietei muncii. Organizatii precum Comisia Europeana, Organizatia Internationala a Muncii, Fondul Monetar International sunt implicate activ in studiul problemelor de pe piata muncii si formularea de recomandari, incurajand guvernele nationale sa trateze aceste dificultati cu maxima seriozitate.
Avand in vedere faptul ca lumea in care traim este caracterizata de o continua schimbare, iar aceasta dinamica exceptionala atinge toate domeniile, studiul pietei fortei de munca nu se poate limita doar la analiza factorilor direct implicati in procesele de pe aceasta piata, deoarece totul se afla in interactiune. Globalizarea, progresul tehnologic, cantitatea enorma de informatii existenta in lumea virtuala si accesul facil la acestea, dezvoltarea retelei de comunicatii, schimbarile de paradigma din management – accentul pus pe leadership si atentia sporita adresata lucratorului ca persoana unica posesoare de talente si abilitati specifice, progresul in domeniul medical care a determinat cresterea sperantei de viata, influentele politice la nivel global, toate acestea si nu numai, fac parte din realitatea actuala si isi exercita influenta asupra pietei muncii.
Astfel se ajunge la scopul principal al acestei lucrari: evaluarea proceselor de pe piata fortei de munca, determinarea factorilor care influenteaza cererea, oferta de munca sau salariile si identificarea principalelor probleme cu care se confrunta in prezent piata muncii la nivel national: migratia, somajul, munca nedeclarata.
Abordarea folosita este una riguroasa, punctul de plecare considerat fiind teoria economiei muncii. Peste aceasta fundatie solida se adauga experienta la nivel national si international, prin studierea unui numar semnificativ de lucrari de specialitate in domeniu, atat cele de referinta cat si cele mai noi aparitii. Urmatorul pas este identificarea si apoi adaptarea modelelor existente la particularitatile pietei fortei de munca din Romania si folosirea metodelor si instrumentelor de analiza cele mai potrivite unui anumit context sau set de date. Metodele folosite sunt diverse: modele econometrice pe serii de timp, modele econometrice pe date de tip panel, modele de prognoza, metode neparametrice de evaluare a performantei. Toate acestea permit obtinerea unor rezultate de incredere, extrem de interesante si utile in formularea de recomandari sau directii de actiune.
Lucrarea este compusa din cinci capitole, plus partea finala destinata sintetizarii celor mai importante rezultate obtinute si prezentarii principalelor concluzii si recomandari.
Primul capitol, Cererea de forta de munca, descrie una dintre componentele esentiale ale pietei muncii. Intr-un context mai amplu, cererea de munca reflecta vitalitatea si viabilitatea unei economii, precum si modul de functionare a mecanismelor sale. Furnizarea de locuri de munca pentru toti indivizii dispusi sa lucreze este un element fundamental in proiectarea strategiilor de dezvoltare si un factor al echilibrului social si politic. In aceste conditii, este lesne de inteles interesul crescut pentru intelegerea factorilor care stimuleaza, echilibreaza si consolideaza cererea de munca.
Analiza realizata in cadrul acestui capitol are ca scop identificarea particularitatilor cererii de forta de munca din Romania si estimarea elasticitatii salariului, a capitalul si a output-ului in raport cu ocuparea fortei de munca. Se foloseste functia conditionata a cererii de munca pentru a controla posibilele socuri ale cererii de produse, impreuna cu impactul acestora asupra cererii de munca. Modelul folosit are la baza o functie de productie de tip Cobb- Douglas, iar variabilele utilizate se refera la: produsul intern brut (pentru output), rata ocuparii (munca), formarea bruta de capital fix (capitalul) si castigul salarial mediu brut lunar (variabila de control pentru costul fortei de munca). Analiza cantitativa ia in considerare date trimestriale pentru estimarea unui model pe serii de timp, utilizand metoda celor mai mici patrate.
Capitolul 2 este destinat investigarii Ofertei de forta de munca. Se incepe cu prezentarea situatiei la nivel international, ilustrandu-se importanta acestei teme prin intermediul vastei literaturi de specialitate care indica interesul cercetatorilor pentru determinantii ofertei de munca.
La modul general, dimensiunea resurselor de munca este sub influenta factorilor demografici si socio-economici. Factorii demografici vizeaza rata de natalitate, de mortalitate, speranta de viata, fluxurile migratorii, in timp ce factorii socio-economici pot include educatia, dezvoltarea economica (salariile, nivelul PIB pe locuitor), dar si legislatia din domeniul muncii.
Analiza ofertei de forta de munca din Romania incepe cu o scurta prezentare a economiei romanesti de dupa anii ’90 cat si o analiza statistica detaliata a situatiei din Romania din punct de vedere al evolutiei unor indicatori strans legati de partea de oferta de forta de munca: rata ocuparii, castigul salarial, absolventii de invatamant postliceal si universitar, ratele de natalitate si mortalitate, dar si numarul de emigranti, respectiv imigranti.
Modelarea cantitativa a vizat determinarea principalilor factori de influenta ai ofertei de munca si s-a bazat pe estimarea econometrica a unui model cu date de tip panel, folosind informatii pentru toate cele 42 de judete ale tarii noastre. Ca variabile ale modelului au fost utilizati indicatorii precizati mai sus, dovedindu-se impactul semnificativ al acestora asupra ofertei de forta de munca.
Cel de-al treilea capitol, Somajul in randul tinerilor, trateaza o problematica de mare actualitate. In multe economii, tinerii sunt de doua-trei ori mai predispusi decat adultii la somaj, iar problema este in crestere rapida in aproape fiecare regiune a lumii. Desi tinerii de azi reprezinta cea mai educata generatie de pana acum, atat tarile industrializate cat si cele in curs de dezvoltare nu reusesc sa creasca oportunitatile de angajare pentru ei. Lipsa de oportunitati este, desigur, legata de starea generala a economiei si de situatia ocuparii fortei de munca, dar este, de asemenea, un rezultat al neconcordantelor intre competentele pe care tinerii le poseda si competentele cerute de piata fortei de munca. Toti acesti factori pot duce la perioade lungi de somaj sau la angajarea tinerilor pe posturi mai slab calificate, aspecte care nu sunt numai in detrimentul tinerilor, ci au un impact negativ semnificativ si asupra economiei si a societatii in general.
Din aceste motive, necesitatea unor studii amanuntite in acest domeniu este evidenta si vitala in formularea de politici specifice tinerilor, menite sa faciliteze integrarea acestora pe piata muncii si sa reduca rata somajului. Totodata, merita analizate si statele care demonstreaza bune practici in domeniul ocuparii tinerilor pentru a putea prelua, adapta si insera pe cat posibil aceste politici si la nivelul tarilor mai slab performante pe piata fortei de munca a tinerilor.
In acest context, am studiat problema somajului in randul tinerilor in Romania si in Uniunea Europeana, folosind ca metode de analiza modelarea econometrica cu date de tip panel si compararea statelor membre in raport cu performanta acestora pe piata fortei de munca a tinerilor, folosind metoda DEA (Analiza infasurarii datelor).
In prima etapa a cercetarii, am folosit analiza infasurarii datelor (DEA) ca un model de optimizare multi-input multi-output pentru a masura eficienta relativa a pietei fortei de munca a tinerilor in raport cu tarile cele mai performante, considerate de referinta. Am ales un model orientat catre output si am utilizat doi indicatori de rezultate si patru care sa defineasca resursele. Variabilele de output sunt: rata somajului in randul tinerilor si productivitatea muncii, sub forma produsului intern brut pe cap de locuitor. In ceea ce priveste variabilele de input, am luat in considerare: rata de activitate a tinerilor, cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, investitiile de capital si nivelul de educatie.
In cadrul analizei de tip panel, variabila dependenta a fost rata somajului in randul tinerilor, in vreme ce variabilele explicative considerate au fost: produsul intern brut pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in produsul intern brut, ponderea cheltuielilor cu formarea bruta de capital fix in produsul intern brut si ponderea absolventilor de studii superioare. Se poate observa cu usurinta ca sunt aproximativ aceleasi variabile ca si cele considerate in analiza DEA, lucru deloc intamplator. Aceasta analiza cantitativa realizata prin intermediul modelarii econometrice de tip panel a avut ca scop, pe langa determinarea magnitudinii influentei acestor indicatori asupra ratei somajului in randul tinerilor, si accentuarea importantei acestor factori in studiul functionarii pietei muncii, mai ales in ceea ce ii priveste pe tineri.
Capitolul 4, Migratia in Romania – caracteristici si efecte, se concentreaza asupra unei situatii deosebit de importante pentru economia romaneasca si trateaza acest subiect extrem de riguros.
Inceputul capitolului ia forma unei prezentari de ordin teoretic a principalelor teorii in domeniul migratiei, sintetizand foarte bine acest domeniu amplu, cu numeroase fatete si niveluri de analiza. Rand pe rand, sunt expuse diferite teorii, impreuna cu criticile aduse acestora, precum si avantajele si dezavantajele care apar mai ales din punct de vedere al sustenabilitatii in fata aplicatiilor empirice.
Se continua cu o analiza la nivel international a principalelor efecte pe care le produce migratia. Trei perspective sunt abordate, corespunzatoare celor 3 actori implicati in actul migratiei internationale: persoanele care migreaza, tara de origine si tara de destinatie, tinandu-se cont de faptul ca fiecare dintre aceste parti are propriile interese, uneori contradictorii.
Efectul migratiei asupra tarilor gazda este un subiect de mare interes pentru tarile dezvoltate, numeroase studii concentrandu-se pe masurarea si analizarea efectului imigrantilor asupra tarii de destinatie. O serie de avantaje au fost identificate in urma influxului de populatie straina: angajatorii beneficiaza de pe urma unei oferte de munca flexibile si abundente, consumatorii se bucura de preturi mai mici, intreaga economie are de castigat de pe urma talentului imigrantilor si toata lumea este avantajata de faptul ca imigrantii accepta locurile de munca greu de acoperit. Printre dezavantajele care afecteaza tarile gazda accentul se pune mai ales pe faptul ca muncitorii nativi au de suferit din cauza muncii ieftine a imigrantilor. Printre beneficiile pe care le resimte tara de origine se regasesc bineinteles remitentele, incurajate atat de tara gazda cat si de tara de origine. Principalul cost asociat migratiei pentru tara de origine este fenomenul de „brain drain” - atunci cand emigrantii sunt inalt calificati, tara de origine experimenteaza o dubla pierdere, atat cea a lucratorului, cat si investitiile facute in educatie.
Acest capitol continua cu detalierea situatiei din Romania in ceea ce priveste tiparul migrationist, fiind identificate principalele caracteristici ale acestui fenomen dar mai ales efectele resimtite in economia romaneasca, cu accent pe piata fortei de munca.
In perioada 1990-2000, ca urmare a tranzitiei economice, numarul de locuri de munca disponibile a scazut radical si migratia a aparut ca o reactie la incapacitatea economiei romanesti de a crea locuri de munca si de a absorbi forta de munca existenta. Din perspectiva statului, migratia a functionat ca o supapa de siguranta, scazand semnificativ numarul beneficiarilor de asistenta sociala deoarece au parasit tara. Astfel, migratia a redus costurile sociale ale tranzitiei si a redus riscul unor tensiuni sociale. In perioada 2001- 2008, economia romaneasca a crescut cu o rata medie impresionanta, iar structura acesteia a suferit modificari importante, constand in esenta in trecerea de la industrie si agricultura catre activitati de servicii si constructii. Insa aceste domenii de activitate s-au confruntat cu un grav deficit de forta de munca, legat direct de emigrarea fortei de munca romanesti. Romanii prefera sa munceasca in strainatate in constructii, comert, hoteluri si restaurante, servicii casnice si de ingrijire, castigand cel putin de doua ori mai mult decat daca ar face acelasi lucru in tara. Si dupa anul 2009 deficitul de personal a fost peste media europeana, vorbindu-se deja in literatura de specialitate de un deficit structural, in mare parte determinat de emigrare.
Un alt aspect ingrijorator in Romania este fenomenul de „brain drain”, mai multe categorii importante de personal inalt calificat putand fi mentionate: specialisti din sectorul IT, ingineri, cercetatori, profesionisti din domeniul tehnic, medici si asistente medicale, cat si cadre didactice.
Studiul prezentat in capitolul 4 are ca scop cuantificarea impactului migratiei asupra castigurilor salariale din Romania, fiind construita pe doua paliere: la nivel national si la nivelul fiecarei macroregiuni. Ca metoda de analiza este folosita estimarea econometrica a modelelor de tip panel, folosind date pe judete. Alaturi de numarul de emigranti, respectiv de imigranti, se utilizeaza ca variabile explicative rata somajului, productivitatea muncii, numarul de absolventi de invatamant superior si numarul de absolventi de invatamant postliceal. Rezultatele modelelor construite permit atat evaluarea situatiei la nivel national, cat si compararea si identificarea particularitatilor celor patru macroregiuni. Totodata, datorita includerii in modele a productivitatii muncii, poate fi analizata o corelatie deosebit de importanta pentru buna functionare a pietei muncii, si anume cea dintre salarii si productivitate.
In capitolul 5, Analiza fenomenului muncii nedeclarate in Romania, se abordeaza un subiect de mare interes deoarece ocuparea informala este una dintre caracteristicile pietei fortei de munca din Romania, fiind o problema larg raspandita si persistenta, chiar si in perioadele de crestere economica. Atunci cand se analizeaza munca nedeclarata, trebuie facuta distinctia intre cei care lucreaza la negru deoarece nu au o alternativa reala, munca informala fiind o strategie de supravietuire si cei care se sustrag in mod deliberat de la plata impozitelor si a contributiilor la asigurarile sociale.
Studiul realizat in cadrul acestui capitol utilizeaza informatii obtinute dintr-o ancheta reprezentativa la nivel national, datele inregistrate oferind posibilitatea de a contura profilul persoanei care lucreaza la negru, de a identifica domeniile in care este frecventa munca nedeclarata sau cat se castiga din activitati informale. Analiza continua cu investigarea motivelor pentru care o persoana s-ar implica in activitati nedeclarate si studiaza perceptia indivizilor asupra avantajelor si dezavantajelor muncii la negru. Un aspect interesant cuprins in chestionar este legat de masurile care ar duce la diminuarea fenomenului muncii nedeclarate, in opinia respon- dentilor.
De asemenea, analiza pe baza anchetei permite identificarea unui grup vulnerabil, persoanele de 50 de ani si peste, ca fiind cea mai mare parte dintre lucratorii care efectueaza munca nedeclarata. Aceasta polarizare indica neajunsurile sistemului de pensii – o mare parte dintre pensionari fiind nevoiti sa-si suplimenteze veniturile prin munca nedeclarata, dar si dificultatile acestor persoane in a-si gasi un loc de munca formal in urma schimbarilor survenite in economie in perioada de tranzitie de la economia centralizata la economia de piata. Multe dintre calificarile de baza ale acestor persoane nu mai sunt de actualitate, schimbarile intervenite in cererea de munca determinand excluderea acestora de pe piata muncii. Astfel, munca la negru a devenit pentru unii dintre ei singura alternativa pentru supravietuire si, in plus, multi dintre ei lucreaza in domenii sub nivelul de pregatire.
Intreaga cercetare intreprinsa in cadrul acestei lucrari este menita sa completeze baza de cunostinte in domeniul pietei muncii si  
sa ofere suport, atat la nivel teoretico-metodologic, cat si la nivel aplicativ, tuturor actorilor interesati de acest domeniu, de la simpli cititori pasionati, la studenti si nu in ultimul rand factorilor de decizie politica, direct implicati in elaborarea politicilor pe piata muncii. Cercetarea efectuata, ampla si atent structurata, este perfect aliniata cu studiile similare realizate pe plan international si, folosind metode de analiza complexe, conduce la rezultate empirice deosebit de interesante, cu potential crescut de aplicabilitate.

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!