Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115

Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Acasă /
Științe economice /
Managementul instituţiilor publice în economia digitală

Managementul instituţiilor publice în economia digitală

Name: Managementul instituţiilor publice în economia digitală
Brand: Editura Universitară
SKU: 9786062821784
Price: 50 RON
Availability: InStock

50,00 Lei

Editura: Editura Universitară

Autor: Andra-Nicoleta Borţea

Ediția: I

Pagini: 270

Anul publicării: 2026

ISBN: 978-606-28-2178-4

DOI: 10.5682/9786062821784

În stoc

Limită stoc

Adaugă în coș

Cod Produs: 9786062821784 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 357

Adaugă la Wishlist

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a se alinia la standardele europene, mai ales în materie de digitalizare a administrației publice. Studiul digitalizării administrației publice este esențial pentru identificarea domeniilor în care este necesară o îmbunătățire și pentru a elabora propuneri pentru atingerea standardelor europene
Digitalizarea poate simplifica și automatiza multe procese administrative, reducând timpul necesar pentru finalizarea sarcinilor și costurile asociate, ceea ce conduce către o gestionare corectă a resurselor publice și la o prestare mai eficientă a serviciilor publice. De asemenea, poate face administrația publică mai transparentă prin publicarea online a informațiilor și datelor publice și poate facilita accesul cetățenilor la informații.
Creșterea satisfacției cetățenilor prin îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor publice sau chiar combaterea excluziunii sociale prin facilitarea accesului la servicii publice pentru persoanele defavorizate sunt un alt exemplu de efecte pozitive pe care digitalizarea le aduce în procesul de guvernare.
Studiul digitalizării administrației publice este esențial pentru identificarea oportunităților și provocărilor asociate acestui proces și pentru a elabora strategii eficiente de implementare a reformelor necesare.
Digitalizarea domeniului public se referă la procesul de integrare a tehnologiilor și soluțiilor digitale în diferite aspecte ale administrației publice, guvernării și furnizării de servicii. Aceasta implică valorificarea instrumentelor digitale, a datelor și a rețelelor de comunicații pentru a transforma procesele tradiționale, a îmbunătăți eficiența, a spori transparența și a furniza servicii publice mai bune cetățenilor.
Cele mai discutate aspecte cheie și exemple de digitalizare în domeniul public sunt:
‑ e‑guvernare ‑ digitalizarea a condus la dezvoltarea inițiativelor de e‑guvernare, în care serviciile guvernamentale sunt disponibile online. Cetățenii pot accesa și interacționa cu serviciile guvernamentale, cum ar fi obținerea unor avize/acorduri/autorizații, plata taxelor și accesarea înregistrărilor publice, prin intermediul platformelor digitale. Acest mod de lucru ar trebui să simplifice procesele, reduce documentele și îmbunătățește accesibilitatea;
‑ date deschise ‑ guvernele adoptă din ce în ce mai mult politici de date deschise, lansând seturi de date publice, pentru uz public. Aceste date pot fi utilizate de cetățeni, cercetători și întreprinderi pentru a obține informații, a dezvolta soluții inovatoare;
‑ orașe inteligente ‑ digitalizarea joacă un rol crucial în crearea orașelor inteligente. Prin integrarea tehnologiilor precum Internetul obiectelor (IoT), senzorii și analiza datelor, orașele pot optimiza alocarea resurselor, pot îmbunătăți sistemele de transport, pot spori siguranța publică și pot oferi servicii urbane mai bune, cum ar fi rețele inteligente, sisteme de transport inteligente sau gestionarea deșeurilor;
‑ identitate digitală și autentificare ‑ guvernele implementează sisteme de identitate digitală pentru a oferi cetățenilor modalități sigure și convenabile de a accesa serviciile online. Aceste sisteme folosesc adesea biometrie, mecanisme de autentificare sigure și criptare pentru a asigura confidențialitatea și securitatea, permițând în același timp interacțiuni digitale fără întreruperi;
‑ participarea publică digitală ‑ digitalizarea a deschis noi căi pentru implicarea cetățenilor și participarea la procesele de luare a deciziilor. Platforme precum forumurile online, rețelele sociale și mecanismele digitale de feedback permit cetățenilor să‑și exprime opiniile, să contribuie cu idei și să ofere feedback cu privire la politici și iniţiative;
‑ politică și guvernare bazate pe date ‑ tehnologiile digitale permit guvernelor să colecteze, să analizeze și să utilizeze cantități mari de date pentru elaborarea de politici și guvernare. Prin valorificarea analizei datelor și a învățării automate, guvernele pot obține informații, identifica tendințele și pot lua decizii informate pentru a aborda provocările societăţii mai eficient;
‑ securitatea cibernetică și protecția datelor ‑ odată cu digitalizarea sporită, asigurarea securității cibernetice și protejarea datelor cetățenilor au devenit o prioritate. Guvernele investesc în măsuri solide de securitate cibernetică, reglementări de protecție a datelor și cadre pentru a proteja informațiile sensibile și pentru a menține încrederea publicului;
‑ incluziune ‑ digitalizarea în domeniul public se concentrează, de asemenea, pe reducerea decalajului digital și pe promovarea competențelor digitale. Guvernele implementează inițiative pentru a oferi programe de alfabetizare digitală, formare și acces la tehnologie pentru a se asigura că cetățenii pot participa pe deplin la era digitală.
Este necesar de remarcat faptul că amploarea digitalizării în domeniul public poate varia în funcție de țări și regiuni, în funcție de factori precum infrastructura, cadrele de politici publice, economia și maturitatea digitală.

Prin utilizarea cercetării empirice s‑a urmărit identificarea impactului pe care îl are introducerea instrumentelor digitale în administrația publică și toate domeniile sale conexe, în special în urma pandemiei de COVID‑19.
Lucrarea, prin tematica abordată, si‑a propus să răspundă întrebărilor legate de procesul de digitalizare a administrației publice românești și adaptabilitatea sistemului la noile realități ale instrumentelor digitale, precum și a alinierii la performanțele europene.
Având în vedere că pe parcursul realizării cercetării a apărut problema pandemiei, am considerat oportun acest moment pentru extinderea cercetării către efectele pe care digitalizarea forțată, ca urmare a pandemiei, le‑a avut asupra procesului de digitalizare început deja în administrația publică din România.

Managementul instituţiilor publice în economia digitală
Descarcă

INTRODUCERE/7
CAPITOLUL 1. ECONOMIE DIGITALĂ ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ/11
1.1.         Introducere în economia digitală globală/11
1.2.         Uniunea Europeană și Piața Unică Digitală. Exemple de bune practici/17
1.3.         Particularități ale economiei digitale în România. Exemple de bune practice/29
1.4.         De la B2B (Business to Business) la G2C (Government to Citizens)/34
1.5.         Sistemul digital de achiziții publice al României/37
CAPITOLUL 2. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ DIGITALĂ ȘI SERVICII PUBLICE/41
2.1. eGuvernare, servicii publice digitale și calitatea acestora/42
2.2.        Incluziune digitală în Uniunea Europeană și utilizarea datelor cu caracter personal/43
2.3.        Factorul uman în digitalizarea administrației publice/48
2.4.        Orașul inteligent în era digitală/52
2.5.        Inteligența artificială și orașele inteligente/54
2.6.        Protecția sistemului administrativ digital/59
CAPITOLUL 3. IMPACTUL EVENIMENTELOR DEOSEBITE ASUPRA DIGITALIZĂRII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE/63
3.1. Decalajul statelor Est europene. Indicele DESI și poziția României/63
3.2. Indicele DESI pentru anii 2018 și 2019/66
3.3.        Indicele DESI pentru anul 2020/67
3.4.        Strategia digitală la nivel european privind evenimentele deosebite/68
3.5.        Strategii și măsuri adoptate de către guvernele naționale/71
3.6.        Știrile false în mediul online/74
3.7. Măsuri adoptate pentru combaterea știrilor false din mediul digital/76
3.8. Cuantificarea efectelor evenimentelor dosebite asupra digitalizării. Indicele DESI/78
3.9.        Indicele DESI în anul 2021/78
3.10. Indicele DESI în anul 2022/87
CAPITOLUL 4. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A DIGITALIZĂRII ÎN RAPORT CU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ/88
4.1.        Contextul și designul studiului/88
4.2.        Metodologia de cercetare/90
4.3.        România. Analiza indicatorilor GII, DESI și EIS/103
4.4.        Polonia. Analiza indicatorilor GII, DESI și EIS/137
4.5.        Bulgaria. Analiza indicatorilor GII, DESI și EIS/163
4.6.        Finlanda. Analiza indicatorilor GII, DESI și EIS/184
4.7.        Analiza comparativă a datelor referitoare la indicatorul GII, indicelui DESI și indicatorul EIS/211
CAPITOLUL 5. MĂSURI DE ADAPTARE MANAGERIALĂ LA PROVOCĂRILE TRANSFORMĂRII DIGITALE/225
5.1. Stadiul actual al digitalizării instituțiilor publice în România/225
5.2. Infrastructura necesară procesului de transformare digitală/227
5.3. Resursa umană existentă în instituțiile publice din România/230
5.4. Strategie adaptativă pentru transformarea digitală a instituțiilor publice/233
5.5. Funcționarul public digital – managementul resurselor umane în instituțiile publice/238
CONCLUZII FINALE/245
LISTA TABELELOR/247
LISTA FIGURILOR/252
BIBLIOGRAFIE/256

Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.

Scrie un review