Editura Universitara Deontologia functionarului public

24,08 Lei

Editura: Universitară

Autor: Mihai Cristian Apostolache, Mihaela Adina Apostolache

ISBN: 978-606-591-950-1

DOI: 10.5682/9786065919501

Anul publicării: 2014

Editia: I

Pagini: 215

Momentan indisponibil
Cod Produs: 9786065919501 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Deontologia functionarului public reprezinta totalitatea normelor care guverneaza comportamentul profesional si privat al functionarului public, in virtutea statutului sau detentor al autoritatii publice, aceste norme fiind structurate in functie de relatiile din interiorul sau din afara serviciului public.
MIHAI CRISTIAN APOSTOLACHE
MIHAELA ADINA APOSTOLACHE

 

Tema I. Precizari terminologice / 11
1.1. Deontologia / 11
1.2. Functia publica si functionarul public / 14
1.3. Functionarul public european / 22

Tema II. Consideratii generale privind deontologia functionarului public / 25
2.1. Aspecte generale / 25
2.2. Izvoarele deontologiei functionarului public / 29

Tema III. Statutul functionarului public / 32
3.1. Aspecte generale / 32
3.2. Principiile exercitarii functiei publice / 32
3.3. Clasificarea functiilor publice. Categorii de functionari publici / 34

Tema IV. Ocuparea functiilor publice. Conditii / 40
4.1. Ocuparea functiilor publice. Modalitati / 41
4.2. Perioada de stagiu / 42
4.3. Numirea functionarilor publici / 44
4.4. Juramantul de credinta / 45
4.5. Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici / 46
4.6. Suspendarea raporturilor de serviciu / 46
4.7. incetarea raporturilor de serviciu / 49

Tema V. Drepturile si indatoririle functionarilor publici / 55
5.1. Drepturile functionarilor publici / 55
5.2. indatoririle functionarilor publici / 61
5.3. Comisii paritare / 66
5.4. Evaluarea functionarilor publici / 68
5.4.1. Evaluarea functionarilor publici debutanti / 68
5.4.2. Evaluarea functionarilor publici definitivi / 69

Tema VI. Incompatibilitati si conflicte de interese in exercitarea functiilor publice / 72
6.1. Incompatibilitati / 72
6.2. Conflictul de interese / 78

Tema VII. Raspunderea functionarilor publici / 81
7.1. Raspunderea disciplinara a functionarului public / 83
7.1.1. Abaterea administrativa / 84
7.1.2. Termenul de aplicare a sanctiunilor disciplinare / 85
7.1.3. Organul care aplica sanctiunile disciplinare / 86
7.1.4. Comisia de disciplina / 87
7.1.5. Elementele constitutive ale actului administrativ de sanctionare / 88
7.1.6. Cazierul judiciar / 89
7.1.7. Radierea sanctiunilor disciplinare / 89
7.2. Raspunderea contraventionala a functionarului public / 90
7.3. Raspunderea civila a functionarului public / 90
7.4. Raspunderea penala a functionarului public / 91

Tema VIII. Managementul functiilor publice si al functionarilor publici / 93

Tema IX. Sfera de aplicare si principiile de baza in deontologia functionarului public / 100
9.1. Sfera de aplicare / 100
9.2. Principiile de natura deontologica ale conduitei profesionale a functionarilor publici / 103
9.2.1. Principii constitutionale / 103
9.2.2. Principii legale ale conduitei profesionale a functionarilor publici / 108

Tema X. Norme generale de conduita de profesionala a functionarilor publici / 112

Tema XI. Coordonarea, monitorizarea si controlul aplicarii normelor de conduita profesionala a functionarilor publici / 123
11.1. Coordonarea, monitorizarea si controlul aplicarii normelor de conduita profesionala a functionarilorpublici realizata de ANFP / 123
11.2. Coordonarea, monitorizarea si controlul aplicarii normelor de conduita profesionala a functionarilor publici realizata de conducatorii autoritatilor si institutiilor publice / 124
11.3. Raportul anual al ANFP cu privire la managementul functiei publice si al functionarilor publici / 125

Tema XII. Elemente ale deontologiei specifice functionarilor publici cu statut special / 132
12.1. Functionarii publici parlamentari / 133
12.2. Managerii publici / 137
12.3. Codul de conduita a functionarilor publici si Codul de conduita a personalului contractual / l38

Tema XIII. Deontologia functionarilor europeni / 146
13.1. Aspecte generale privind institutiile Uniunii Europene / 146
13.2. Dreptul si morala in activitatea functionarilor europeni / 147
13.3. Reglementari europene privind conduita functionarilor publici si a altor subiecte de drept public / 148
13.3.1. Dreptul la o buna administrare / 150
13.3.2. Dreptul de a sesiza Ombudsmanul European / 150
13.3.3. Procedura de sesizare si statutul Ombudsmanului / 151

Tema XIV. Principii si reguli europene de conduita / 157
14.1. Principiile si regulile de conduita cuprinse in Codul european al bunei conduite administrative / 157
14.2. Principiile europene ale serviciului public / 166

Anexe / 169
Anexa 1 / 170
Anexa 2 / 184
Anexa 3 / 187
Anexa 4 / 205
Anexa 5 / 213

Orice structura organizatorica, fie ea publica sau privata, mare, medie sau mica, cuprinde un personal care are misiunea de a realiza obiectivele organizatiei. De calitatea personalului depinde performanta organizatiei si imaginea pe care si-o creeaza in randul opiniei publice. Cand vorbim de calitatea personalului ne gandim, desigur, atat la calitatea profesionala, cat si la calitatea morala. De altfel, valorile etice, morale fac parte, alaturi de celelalte valori, din cultura institutiilor, autoritatilor, serviciilor si constituie instrumente pe baza carora sunt evaluate comportamentele.
Administratia publica, ca subsistem social, este alca- tuita, la randul ei, din oameni, al caror rol este acela de a organiza executarea si de a executa in concret legile si celelalte acte normative, de a adopta sau emite acte administrative, de a presta servicii publice si de a realiza o multitudine de operatiuni administrative si tehnico-materiale. Fie ca vorbim de demnitari publici, de functionari publici sau de personal contractual, toate aceste categorii de personal trebuie sa detina cunostinte profesionale solide, dar si sa impartaseasca un set de valori morale in concordanta cu valorile organizatiei sau institutiei. Administratia publica trebuie privita si din punct de vedere al normelor si regulilor juridice, dar si dupa criterii de ordin moral.
Pe buna dreptate a sustinut un reputat autor ca “a ignora dezvoltarea pe coordonate etice a administratiei, sub pretextul ca este de ajuns aplicarea legii, este tot una cu a ignora faptul ca functionarii publici sunt persoane, nu simpli executanti, ca ei au propriile valori, vin din medii diferite, iar dorinta lor de afirmare ca profesionisti ai administratiei nu se reduce la conformism, datorie pe sarcina, salariu, sanctiune, premiere, ci ca identitatea profesionala devine o componenta a identitatii personale”. Zona etica a administratiei, sustine acelasi autor, este cu atat mai sensibila cu cat scopul vizat este mentinerea increderii publice in functionarea institutiilor.
Importanta intrepatrunderii dimensiunii juridice cu cea deontologica in cazul functionarului public a fost subliniata si de prof. univ. Verginia Vedinas. Autorul amintit apreciaza ca “functionarul public, cu statut general sau special, din structurile puterii legiuitoare sau ale puterii executive, trebuie sa reprezinte o simbioza cat mai aproape de perfectiune, intre dimensiunea juridica si cea deontologica. Zadarnic este un bun profesionist, daca in planul conduitei profesionale si civice este un fiasco absolut. Cele doua componente ale statutului sau nu pot fi rupte una de cealalta”. A respecta legea nu este acelasi lucru cu a te comporta etic, deoarece legea se poate abate de la ceea ce este etic.
Dintre toate resursele aflate la dispozitia administratiei (resurse materiale, financiare, umane), resursele umane sunt cele mai importante. Functionarii sunt oglinda administratiei, fiind un instrument prin care aceasta lucreaza. In categoria functionarilor se evidentiaza functionarul public considerat una din cele mai importante institutii ale dreptului public si un element fundamental al statului de drept. De activitatea functionarului public depinde insasi activitatea institutiei din care face parte si implicit satisfacerea sau nesatisfacerea unui interes public, deoarece o institutie publica, o autoritate sau un serviciu public au misiunea de a sluji interesul general public. Ridicarea unei nevoi sociale la rangul de interes public presupune si o consacrare legislativa care sa precizeze, pe de o parte, nevoia sociala, iar pe de alta parte, limitele de actiune pentru satisfacerea acestei nevoi.
Valorile morale sunt consacrate prin norme scrise sau nescrise si impreuna cu valorile juridice trebuie sa ghideze intreaga conduita a functionarului public. Normele morale, ca si cele juridice, sunt produse si ele prin obisnuinta ori intentie. Tendinta in materia legiferarii acestor valori este aceea ca normele care le consacra sunt cuprinse intr-o reglementare complexa sub forma unui cod sau statut. La nivel european se constata ca diferitele profesii au reglementata activitatea in baza unor statute si coduri. Astfel, exista un cod deontologic al medicilor, profesorilor, notarilor sau un statut al alesilor locali, un statut si un cod al functionarilor publici, un cod deontologic al simplilor salariati. De altfel, regulile de natura deontologica configureaza identitatea unei profesii in raport cu altele din punct de vedere al conduitei celor care o practica.
Daca cetatenii nu mai au incredere in administratie, in functionarii publici, ei nu vor mai apela la administratie pentru a-si rezolva problemele, ci vor utiliza alte metode care pot fi si de natura ilegala sau imorala. Dar si functionarul public este un cetatean, insa nu orice cetatean. Este un cetatean investit legal sa exercite prerogative de putere publica. Tocmai de aceea, doctrina si jurisprudenta au apreciat ca functionarului public trebuie sa ii fie specifice doua categorii de obligatii:
- obligatii legate de exercitarea functiei publice, numite si obligatii profesionale, care privesc indeplinirea, in conformitate cu legea, a atributiilor de serviciu si care au o dimensiune preponderent juridica;
- obligatii care exced functiei pe care o indeplineste, care privesc viata privata a functionarilor publici si care au o dimensiune preponderent etica, dar si juridica.
Aceste obligatii se completeaza cu cele pe care functio- narul public le are in calitate de simplu cetatean.
La baza functionarii organizatiilor, institutiilor, serviciilor publice se afla principiul legalitatii. Functionarul public are obligatia respectarii si aplicarii intocmai a legii. Suprematia legii, egalitatea in continutul legii si in fata legii sunt principii in baza carora trebuie sa se realizeze misiunea administratiei ca activitate de punere in executare a legii si de prestare a serviciilor publice. Functionarul public trebuie sa fie convins de importanta si forta juridica a legii nu pentru ca altfel ar fi sanctionat, ci pentru ca, in interiorul sau, este constient ca este un slujitor al interesului public si al domniei legii. Altfel spus, daca latura obiectiva a deontologiei functionarului public nu se imbina cu latura subiectiva a acesteia, deontologia devine o forma fara continut. Rezulta ca, numai daca sunt intrunite ambele laturi ale deontologiei, suntem in prezenta unei profesiuni care poseda o deontologie reala.
Deontologia functionarului public poate fi definita ca reprezentand totalitatea normelor care guverneaza comportamentul profesional si privat al functionarului public, in virtutea statutului sau detentor al autoritatii publice, aceste norme fiind structurate in functie de relatiile din interiorul sau din afara serviciului public.

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!