Cresterea economica este un subiect care atinge viata oricarei persoane si este imposibil sa ne dezicem de importanta sa in viata de zi cu zi. Modul in care evolueaza economia, perioadele de crestere sau de scadere economica ne afecteaza modul in care vedem evolutia viitoare a lucrurilor si determina multe dintre deciziile noastre. Pentru acest motiv este vital sa avem macar o intelegere de baza asupra acestor fenomene, lucru pe care si-l propune aceasta carte.
Cartea este redactata intr-un limbaj accesibil si este menita sa ajute pe oricine este interesat sa afle care sunt fundamentele cresterii economice exogene si cum pot fi ele sustinute folosind datele disponibile. Pentru a facilita acest proces, ea include atat teoria standard, sursele datelor utilizate cat si codul necesar pentru a obtine rezultatele din carte.
La baza, lucrarea Cresterea economica exogena O analiza a modelelor de tip Solow-Swan folosind date panel isi propune sa studieze legatura dintre factorii clasici din economie, cum ar fi capitalul si munca, si modul in care interactioneaza cu alti factori moderni, cum ar fi inovatia, accesul la cunoastere sau progresul tehnologic, pentru a duce la crestere economica. In acest sens au fost stabilite urmatoarele obiective:
• determinarea metodelor clasice de estimare a nivelului de productie pe locuitor, intr-o tara, si validarea empirica a acestora;
• determinarea unui model econometric care sa includa capitalul uman, primul dintre elementele componente ale capitalului intelectual, in functia de productie;
• studierea procesului de inovare ca sursa de crestere si dezvoltare economica;
Pentru a atinge aceste obiective, lucrarea a fost structurata in doua capitole care se sustin reciproc. Fiecare dintre ele are propria tema si obiective specifice. Structura capitolelor este aproximativ aceiasi, ambele incep cu prezentarea stadiului cunoasterii, urmata de metodologie si datele utilizate si o concluziile capitolului.
Primul capitol al acestei carti cuprinde functiile clasice de productie utilizate la nivel macroeconomic. Deoarece discutia se opreste asupra modelelor economice determinate exogen sau endogen, temele principale studiate in aceasta parte a lucrarii sunt:
• problema convergentei conditionate;
• capacitatea modelului de a explica nivelul productiei per capita;
• productivitatea asociata fiecarui factor de productie luat in considerare;
Cu toate acestea, din cauza faptului ca cercetatorii nu favorizeaza intotdeauna, in mod semnificativ, una din cele doua abordari, exogena sau endogena, iar datele par sa sustina un model sau pe celalalt la momente diferite, nu se va insista foarte mult asupra lor sau asupra elementelor specifice fiecaruia. Factorii care contribuie in mod semnificativ la procesul economic sunt de interes mult mai mare. Sunt luate in considerare doua modele economice, explicitate folosind functii de tipul Cobb-Douglas.
Pentru validarea modelului este folosita metodologia specifica datelor de tip panel. Acestea a fost selectata pentru a putea izola elementele specifice fiecareia dintre tarile luate in considerare si a putea evidentia importanta acestora. Datele folosite in aceasta analiza sunt cele din setul Penn World Table, versiunea 8.1. Acesta este un set de date macroeconomice, longitudinale, care acopera majoritatea tarilor de pe glob, incepand cu anul 1950 si pana in 2011. Datele acestea au fost grupate in sapte categorii. Primele trei dintre au fost selectate astfel incat sa se suprapuna cu setul de date original, folosit de G. Mankiw et al, deoarece se regasesc in mod repetat in literatura de specialitate si in acest mod este asigurata comparabilitatea rezultatelor. Celelalte patru sunt propuse in baza impartirii pe categorii recomandate de Banca Mondiala, decizia aceasta a fost luata pentru a putea asigura un anumit grad de omogenitate in cadrul aceluiasi grup si pentru a asigura validitatea concluziilor. Pentru a reduce variatiile pe termen scurt, la nivel macroeconomic, datele sunt agregate pentru perioade de cate cinci ani.
Din literatura de specialitate s-a observat ca, dintre toate componentele capitalului intelectual, capitalul uman are impactul cel mai mare asupra productiei per capita. Pentru a evita confuziile cauzate de suprapunerea dintre anumite elemente ale capitalului intelectual (KI) este preferata izolarea capitalului uman, ca element de sine statator, dintre celelalte componente. Rezultatele obtinute in acest capitol sunt extinse in al doilea capitol in care este adaugat capitalul organizational.
In al doilea capitol al lucrarii este studiat capitalul intelectual, ca factor ce contribuie la cresterea si dezvoltarea economica a unei tari, pentru a putea completa cel de-al doilea obiectiv.
Capitolul incepe cu stadiul actual al cunoasterii in domeniul capitalului intelectual. Primul pas este acela de a puncta problemele determinate de definirea acestuia, a partilor componente si a metodelor de masurare, atat la nivel microeconomic cat si macroeconomic. Pentru a evita incarcarea excesiva a termenului, este folosita o definitie deschisa a capitalului intelectual: elementele intangibile care pot fi utilizate pentru a produce valoare pentru o companie.
In continuare este pusa in evidenta importanta informatiei pentru dezvoltarea economica. Acest lucru este realizat prin prezentarea procesului de inovare ca factor ce contribuie, in mod semnificativ, la nivelul productiei per capita. In acest mod este indeplinit cel de-al treilea obiectiv al lucrarii. Ulterior este prezentata proprietatea industriala ca factor ce asigura un cadru care poate stimula procesul de inovare, chiar daca nu contribuie in mod direct la procesul de productie.
Pentru a evidentia rolul informatiei, este propusa o forma extinsa a modelului de crestere economica determinata de capital si capital uman, prezentat in capitolul I, prin adaugarea componentei investitiilor in informatie, acoperind in acest mod doua din cele trei componente ale capitalului intelectual: capitalul uman si capitalul organizational. Pentru a obtine un rezultat cat mai detaliat, acest model este explicitat in doua moduri, primul care ia in considerare investitiile in informatie la nivel general si un al doilea care imparte investitiile in publice si private.
Pentru multe dintre tarile din setul PWT nu sunt disponibile suficiente date pentru a putea extinde testarea modelului, astfel ca este necesar ca acesta sa fie verificat doar pe un esantion mai restrans, format din tarile membre ale Uniunii Europene. Sunt folosite date Eurostat si Penn World Table. Tarile sunt grupate in functie de capacitatea de inovare a fiecareia dintre ele. Metodologia folosita este cea specifica datelor de tip panel.
Din rezultatele obtinute, este interesant de observat ca factorii care contribuie cel mai mult la nivelul productiei sunt capitalul uman si investitiile in cunoastere. Trebuie adaugat faptul ca esantionul folosit este radical diferit de primul. Toate tarile din acest esantion s-ar fi incadrat in categoriile tarilor cu venituri ridicate, corespunzatoare primului esantion, si, mai mult de atat, multe dintre ele ar fi in cea mai bogata dintre categorii. Prin urmare, rezultatele obtinute nu pot fi generalizate dincolo de esantionul folosit in acest capitol.
Lucrarea se incheie cu anexele asociate cercetarii realizate. Asa cum a fost mentionat anterior, acestea contin codul folosit pentru analiza datelor, rezultatele detaliate obtinute si modul in care au fost segregate datele. Acestea sunt incluse pentru a asigura transparenta si reproductibilitatea rezultatelor obtinute in procesul de cercetare.