Se considera ca satisfacerea dreptului la educatie reprezinta o conditie prealabila deosebit de importanta pentru satisfacerea celorlalte drepturi (Nowak, 2017). Adoptarea principiilor de incluziune sociala tinde sa devina un angajament politic cheie in intreaga Uniune Europeana (Norwich, 2014). Principalele directii pe care educatia s a dezvoltat au fost evidentiate incepand cu Tratatul Uniunii Europene (Tescasiu B. , 2014).
Rapoartele oficiale ale Uniunii Europene (European Commission. Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture (DG EAC), 2021b) prezinta date multumitoare referitoare la participarea la educatie, semnaland faptul ca ”tinerii din Europa sunt mai bine educati decat oricand” si s a imbunatatit considerabil atat participarea copiilor la educatie cat si ingrijirea timpurie a copiilor. Insa, pandemia de COVID 19 a perturbat substantial sistemele de educatie si formare din Europa, iar tendinta inregistrata in ultimul deceniu de scadere a ponderii celor care abandoneaza timpuriu educatia si formarea risca sa creasca. Inainte de pandemia de COVID 19, in Uniunea Europeana, mai mult de un copil din patru era in situatia de risc de saracie, iar pandemia a agravat nivelul saraciei copiilor in toata Europa (Eurochild, 2020).
In toate tarile Uniunii Europene accesul la invatamantul de stat este gratuit, protectia legala a dreptului la educatie fiind considerata prioritara. Guvernele tarilor membre asigura resursele financiare necesare sistemului educational avand la baza un cost standard pe elev, determinat anual. S a dovedit insa ca dreptul la servicii educationale gratuite nu este suficient pentru a motiva toti copiii sa beneficieze de acestea. Este nevoie de un sistem complex de programe si proiecte pentru a gasi caile de imbunatatire a accesului la educatie si pentru a constientiza si motiva tinerii sa si imbunatateasca educatia. Toate aceste eforturi conduc la cresterea costului educatiei ceea ce pune presiune pe bugetele nationale. Este necesara suplimentarea resurselor bugetare cu venituri provenite din alte surse. Se apeleaza la firme sau persoane pentru obtinerea de sponsorizari, dar cele mai multe programe complementare menite sa sustina si sa creasca atractivitatea programelor educationale provin din proiecte finantate de Uniunea Europeana. Cresterea investitiilor financiare in invatamant prin programe si proiecte cu o puternica componenta sociala corelate si cu masuri strategice adecvate constituie una dintre modalitatile de a reduce problemele din sistemele educationale ale Uniunii Europene.
In aceasta perioada in care economia mondiala este inca afectata de pandemia de COVID 19 omenirea este mai constienta ca niciodata de importanta sustenabilitatii finantelor publice (Luca & Tache, 2021). Si in Romania se depun eforturi pentru armonizarea cu principalele caracteristici ale educatiei din spatiul european, dar s a dovedit ca acest proces cu implicatii culturale, sociale si economice (Epuran, Gardan, Gardan, & Tescasiu, 2016) este unul de durata. Legea Educatiei Nationale din Romania, sustine promovarea unei educatii care sa faciliteze atat dobandirea unei profesii cat si unui comportament adecvat in societate. Exista insa cercetari care evidentiaza ca legea aplicabila in invatamantul romanesc nu este inca pe deplin operationala (Constantin, 2016).
Lucrarea este structurata in patru capitole, iar in partea finala sunt prezentate concluzii generale, contributii personale, diseminarea rezultatelor si directii viitoare de cercetare.
Primul capitol este dedicat aspectelor conceptuale si operationale privind politica educationala si finantarea educatiei in Uniunea Europeana, fiind prezentat contextul stabilirii politicii educationale a UE prin analizarea surselor secundare (statistici si rapoarte oficiale ale Uniunii Europene) si a literaturii de specialitate in vederea identificarii principalelor aspecte abordate de legislatia Uniunii Europene si de catre cercetatori din perspectiva marketingului educational. De asemenea, capitolul trateaza invatamantul din Romania printr o scurta analiza a corelarii acestuia la traiectoria europeana, in perioada scursa de la momentul aderarii Romaniei la UE pana in prezent.
Desi cercetari realizate dovedesc progrese in privinta participarii la scoala a copiilor ca urmare a implementarii unor proiecte finantate de Uniunea Europeana, sunt necesare asigurari suplimentare pentru a demonstra ca acestia reusesc sa dobandeasca cunostinte si abilitati care sa contribuie la imbunatatirea sustenabilitatii sociale. Din dorinta de a aduce clarificari suplimentare cu privire la perspectiva calitativa a rezultatelor proiectelor educationale, in capitolul doi este realizata o analiza a principalelor programe finantate de UE in domeniul educatiei si este studiat cazul unui proiect finantat de Uniunea Europeana si implementat la doua scoli defavorizate din judetul Brasov. Scopul principal al acestei cercetari a fost acela de a observa in ce masura programele complementare finantate de Uniunea Europeana au condus la inregistrarea unei evolutii pozitive a parcursului educational al elevilor. Proiectul studiat se numeste “Invat, ma joc sunt fericit la scoala” si a fost implementat in cadrul scolilor defavorizate din comunele Voila si Lisa. Pentru masurarea impactului programelor complementare implementate de acest proiect asupra rezultatelor scolare ale elevilor, dar si asupra altor aspecte precum: sanatate si igiena personala, competente sociale, competente civice, initiativa, antreprenoriat, cultura, a fost realizat un experiment de marketing. De asemenea, in acest capitol sunt prezentate elemente inovatoare, rezultate si concluziile privind cele mai potrivite practici pentru reducerea decalajului de rezultate intre elevii cu dificultati socio economice si cei proveniti din familii cu resurse mai mari.
Capitolul trei este dedicat analizei impactului interventiei financiare din partea Uniunii Europene asupra invatamantului romanesc primar, gimnazial si liceal. Metoda considerata cea mai potrivita in cazul acestei cercetari a fost ancheta pe baza de sondaj desfasurata in randul personalului didactic din invatamantul primar, gimnazial si liceal din Romania. Analiza datelor s a concentrat pe identificarea diferentelor dintre opiniile cadrelor didactice din scolile in care au fost implementate proiecte finantate de UE fata de cei care predau in scolile care nu au beneficiat de sprijin financiar din partea UE, cu privire la evolutia unor aspecte definitorii pentru educatie.
Capitolul patru prezinta un set de indicatori care pot sa ofere un cadru de evaluare a eficientei fiecarui proiect, de asemenea au fost propuse activitati corelate cu indicatorii pentru a conduce la cresterea impactului proiectelor educationale finantate de Uniunea Europeana. Propunerile au avut la baza rezultatele cercetarilor realizate in cadrul acestei lucrari.
Prin cercetarile realizate lucrarea (parte din teza de doctorat realizata in cadrul Scolii doctorale interdisciplinare, din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov, Facultatea de Stiinte economice si administrarea afacerilor) a reusit sa atinga scopul propus, aducand informatii noi care sa acopere o parte din lacunele existente in literatura de specialitate cu privire la impactul finantarii din fonduri ale UE asupra educatiei. De asemenea, prin propunerile de directii de indicatori si activitati ce ar putea fi implementate aduce imbunatatiri programelor viitoare astfel incat acestea sa contribuie la atingerea tintelor asumate prin agenda Europa 2020 ce privesc sistemul de educatie din Romania.
Aceasta lucrare nu reprezinta doar rezultatul muncii mele academice, ci si o reflectie a cresterii si dezvoltarii mele personale si profesionale pe perioada studiilor doctorale. Am inceput aceasta calatorie cu o idee si o dorinta de a contribui la cunoasterea in acest domeniu. Pe parcurs, am intalnit obstacole si provocari, dar am invatat si am crescut, am avut satisfactii si bucurii care m au facut sa merg mai departe, am intalnit oameni minunati care m au ajutat, m au incurajat si mi au umplut inima de recunostinta. Am descoperit ca procesul de cercetare este unul plin de surprize, de descoperiri si de satisfactii.