Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Imaginile mentale europene si identitatea profesionala in formarea cadrelor didactice. Aplicatii in domeniul invatamantului primar - Alexandru Strunga

ISBN: 978-606-28-0042-0

DOI: 10.5682/9786062800420

Anul publicării: 2014

Editia: I

Pagini: 189

Editura: Editura Universitara

Autor: Alexandru Strunga

Cod Produs: 9786062800420 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
  • Cuvant inainte
  • Cuprins
  • Autori
  • Review-uri (0)

Sunt putine, probabil, situatiile in care un cititor poate sa genereze, inca din preambulul exercitiului evaluativ, judecati de valoare cu un puternic substrat calificant decisiv pozitiv. Am urmat aceasta cale de a face uvertura randurilor noastre scrise, si-asa cu parcimonie, pentru ca ne aflam in fata uneia dintre cele mai reusite propuneri venita din partea unuia dintre cei mai promitatori, tineri autori din domeniul Stiintelor educatiei, dnul Alexandru Strunga.

Probabil ca tradus fiind si diseminat, produsul oferit noua spre lectura de catre domnul Strunga ar putea sa se regaseasca la loc de cinste pe masa celor mai influenti decidenti de politici educationale europene spre a le ghida si sustine bunele decizii. Dar povestea acesta europeana nu se scrie atat de usor precum se si citeste pentru ca, intre autor si narator, exista intotdeauna un ... policy officer ...

Acum insa, dincolo de gandurile cu iz usor eseistic, o sa aplicam si judecati de valoare stiintifica fundamentate pe argumentele clasice care descriu valoarea lucrarii si o recomanda spre lectura ...

Deschiderea si flexibilitatea autorului au fost remarcate inca de la momentul initial al acceptarii provocatoarei utilizari a Diferentiatorului Semantic Osgood (denumit in continuare, DSO) in elaborarea lucrarii. De la inceputul acesteia pozitia autorului ramane foarte ferma cu privire la utilizarea unor tehnici si metodologii non-standard de cercetare: Analiza stiintifica a unor procese si fenomene social-educative extrem de complexe cum ar fi acelea privind statutul si identitatea profesionala a cadrelor didactice, in general, si a profesorilor care predau in invatamantul primar, in special, se poate realiza, desigur, multumitor, prin metode traditionale, clasice precum observatia sistematica, studiul documentelor sau diverse tipuri de interviuri si chestionare. Pe plan international, insa, chiar si la noi in tara, in ultimii ani, se recomanda experimentarea unor tehnici de investigatie mai sofisticata cum ar fi DSO. Domnul Strunga este perfect constient de faptul ca fundamentarea unor cercetari pedagogice de mai mare amploare pe tehnici inovatoare de genul DSO impune desigur consideratii meto­dologice si epistemologice elaborate minutios, la care autorul a recurs cu multa suplete intelectuala.

Consecventa domnului Strunga fata de interesul public care a fost compararea reprezentarilor sociale ale profesorilor din invatamantul primar din Romania cu cele ale colegilor din alte tari europene, prin delimitarea celor doua categorii prima, studenti, profesori si teoreticieni din Romania si, a doua, studenti, profesori si specialisti in stiintele educatiei din alte tari europene, trebuie remarcata si in relatia cu „dispozitivele artizanale” pe care a reusit sa si le creeze pentru a obtine acuratete si fidelitate ridicate pentru datele obtinute si concluziile inferate. Respectand principiul recomandat de Heise, de a pune accent pe aspectele calitative si normative, a asezat in centrul analizei matricea celor sase tipuri anterior prezentate dar nu a exclus insa in totalitate perspectiva cantitativa, justificata, dupa cum a si demonstrat, de posibilitatea conceperii DSO ca o scala de atitudine sau chiar ca un chestionar standard. Dimpotriva, ne-am straduit, in limitele posibilitatilor noastre de concepere si investigatie sa constituim esantioane cuprinzatoare, care sa respecte intr-o masura cat mai mare principiile reprezentativitatii, arata cu un real profit stiintific domnul Alexandru Strunga. Astfel, si-a construit intregul esantion, 200 de subiecti, dintre care 100 studenti la sectia de Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar si 100 de profesori selectati cu ocazia celui de-al XXII-lea Congres al Asociatiei Generale a Invatatorilor din Romania, al cadrelor didactice din Romania si cadrelor didactice romane de peste hotare. Subiectii au fost selectati prin esantionare probabilistica. Sunt apreciabile investitiile de efort pentru a participa la actiunile practice ale AGIR precum si la celelalte activitati care au implicat sansa unei noi oportunitati de aplicare.

Operatia de prelucrare a datelor a fost realizata la un inalt nivel de reflectie. Pentru operationalizarea imaginilor mentale doctorandul a ales sa utilizeze 80 de indicatori sintetici, corespunzatori DSO (8 concepte x 10 adjective). Fiecare concept a primit o valoare precisa pe scala diferentiatorului semantic, interpretata ca fiind de interval. Indicatorii sintetici folositi, care au stat la baza tuturor analizelor statistice ulterioare, reprezinta un instrument deosebit de nuantat, de masurare a imaginilor mentale europene pe care doctorandul le pune in valoare in toate fazele de lucru si de prelucrare. Una dintre concluziile pe care propunatorul o inainteaza este si aceea ca, din pacate, aproape toate decalajele sunt vazute in defavoarea invatamantului romanesc, ceea ce nu intotdeauna reflecta corect realitatea. Se desprind in aceasta situatie, un veritabil complex de inferioritate al invatamantului romanesc vis-a-vis de omologul sau occidental. In concluzie, studentii au in general imagini mentale pozitive pentru mediul european decat profesorii, prin raportare la conceptele studiate. Asadar, credem ca poate fi foarte clar ca sunt necesare si alte politici concertate la nivel national pentru o sustinere si o promovare mai bune ale proiectelor nationale de succes.

Onestitatea si etica cercetarii, intens promovate de catre autor, au fost obiectivate in recunoasterea, cu deschidere si corectitudine, a limitelor cercetarii, cea mai importanta dintre acestea, spune autorul fiind problema reprezentativitatii: avand in vedere inaltul grad de complexitate a prelucrarii si analizei instrumentului de cercetare, pe de o parte si resursele limitate (financiar si temporal) pe de alta parte, nu am putut selecta un esantion mai mare (1000 -1200 de persoane), asa cum ne-am fi dorit. Cu toate acestea, informatiile obtinute din analiza DSO au fost extraordinar de bogate si interesante, deosebit de oportune unei investigatii interdisciplinare a rolului feno­menului imagistic in formarea identitatii profesionale. Ceea ce autorul retine insa la nivelul limitelor, faptul ca s-a confruntat si cu o relativa inconsistenta a teoriilor privitoare la imagologia mentala pe plan educational, in raport cu alte domenii ale investigatiei psihosociale, reprezinta mai degraba una dintre enormele valente pozitive ale lucrarii prin noutatea subiectului si chiar a domeniului de cercetare. Asa ca, apreciem si noi alaturi de acesta, ca orice incercare de a aplica imageria sociala educatiei este o tentativa temerara de a surprinde atat teoretic cat si metodologic o noutate de prim rang in pedagogia post-moderna. Precautiile sunt necesare si asumate totodata cu maturitate mai ales atunci cand sunt referiri la studiul concret al imaginilor mentale europene prin DSO care ar fi recomandabil sa fie dublat si de o analiza a imaginilor-document europene.

Si constatarile noastre dar si extensia limitata a prezentelor randuri se apropie de o stare normala de „epuizare”. Am selectat insa, din pasajele referitoare la concluzii si recomandari, unul dintre enunturile formulate de catre dnul Alexandru Strunga cu statut de referential de reflexivitate psiho-pedagogica, matura si plina de incidente practic-aplicative: se manifesta un decalaj valoric important intre modul cum este apreciat invatatorul european si abecedarul european (predominant pozitiv) la un pol si modul cum este apreciata scoala nationala de formare a invatatorilor si invatatorul national (predominant negativ) la celalalt pol. Forta motrice care provoaca acest decalaj poate fi identificata in nemultumirile organice ale subiectilor nostri (fie ei studenti, profesori sau specialisti in stiintele educatiei) fata de modul de functionare a scolii nationale de formare a invatatorilor, recte specializarile universitare in care se formeaza viitori profesori din invatamantul primar ... orice incercare de a reinterpreta acest pasaj cu valoare de potentiala concluzie pentru un sistem educational vlaguit de reforme succesive mai mult nereusite decat foarte implinite, nu ar face decat sa deschida o posibila pista de rastalmacire, paradoxal bine intentionata, a unui text de un realism dur, produs din reflectiile de tinerete ale unui cercetator care confirma astazi statutul de deplinatate profesional-stiintifica.

Ne aflam ca intotdeauna la final in cumpana daca tot ceea ce am prezentat poate fi o reflectare corecta a valorii intregului demers de studiu prezentat de catre autor. Nu putem sa nu amintim acuratetea datelor stiintifice, bibliografia de departe impresionanta, atent structurata si organizata in acord cu toate standardele etice, stilul matur, proiectia metodologica impe­cabila. In acest context invitam cu toata caldura publicul interesat sa studieze una dintre cele mai complexe si provo­catoare intreprinderi de scriere initiatica in domeniul Stiintelor educatiei apartinand unuia dintre cei mai repre­zentativi tineri ai generatiei sale ... Alexandru Strunga ...

Prof.univ.dr. Romita B. IUCU

Cuvant inainte /5 

 CAPITOLUL 1: INTRODUCERE IN PROBLEMATICA

IMAGERIEI MENTALE EUROPENE /15

1.1. Repere conceptuale/15

1.2. Identificarea problemei/18

1.3.   Argumente/22

1.4. Repere institutionale in formarea invatatorilor/24

CAPITOLUL 2: PROFESORUL DIN INVATAMANTUL PRIMAR EUROPEAN: INTRE TRADITIE SI (POST)MODERNITATE /29

2.1.   Reprezentarile sociale ca si cadru de analiza a dinamicii statutului profesorilor din invatamantul primar/29

          2.1.1.     Definirea reprezentarilor sociale si evolutia modelelor de analiza a acestora/29

          2.1.2.     Justificarea utilizarii teoriei reprezentarilor sociale in stiintele educatiei/58

          2.1.3.     Reprezentari sociale, traditie si postmodernitate in analiza statutului profesorilor din invatamantul primar/62

2.2. Imagerie mentala, habitus si reprezentari profesionale/66

          2.2.1.     Rolul capitalului simbolic si cultural in determinarea imaginilor mentale europene din domeniul invatamantului primar/66

          2.2.2.     Reprezentari sociale, imagini sociale si imagini mentale europene: delimitari conceptuale/73

          2.2.3.     Reprezentari profesionale si imagini mentale europene in contextul formarii identitatii de profesor in domeniul invatamantului primar/75

          2.2.4.     Eidos si habitus profesional in domeniul formarii initiale a studentilor de la specializarea pedagogia invatamantului primar/76

          2.2.5.     Modelul imagistic al identitatii profesionale si  aplicatii in domeniul invatamantului primar/83

2.3. Imageria mentala europeana si profesorul din invatamantul primar: o grila de analiza/85

CAPITOLUL 3: REGIONAL SI GLOBAL IN DINAMICA IMAGINILOR MENTALE EUROPENE /89

3.1.   In cautarea unor imagini mentale ale identitatii educationale europene/89

3.2. Modelul bidimensional al dinamicii imaginilor mentale europene (MBIME)/92

3.3.   Arhitectura imaginilor mentale in planul discursului european cu privire la formarea cadrelor didactice din invatamantul primar/95

          3.3.1. Thęmata si paradigmele culturale/96

          3.3.2.     Imaginile mentale europene asupra formarii cadrelor didactice din perspectiva literaturii de specialitate/100

          3.3.3.     Clustere de imagini mentale europene in domeniul formarii cadrelor didactice/118

3.4.   Dinamica social-culturala si geopolitica a imaginilor mentale europene/120

          3.4.1.     Catre un spatiu european al formarii profesorilor/121

          3.4.2.     Sisteme de formare initiala a profesorilor in statele din Uniunea Europeana/124

CAPITOLUL 4: ROLUL IMAGINILOR MENTALE IN CRISTALIZAREA IDENTITATII PROFESIONALE A CADRELOR DIDACTICE DIN INVATAMANTUL

PRIMAR           /130

4.1.   Specialistii in stiintele educatiei si rolul acestora in formarea imaginilor mentale europene/130

4.2.   Rolul statutului profesional al cadrelor didactice universitare in formarea imaginilor mentale europene/134

 CAPITOLUL 5: STRATEGII DE CONSOLIDARE A IDENTITATII PROFESIONALE PRIN FORMAREA INITIALA DIN CADRUL SPECIALIZARII PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI

PRESCOLAR /145

5.1. Intre reprezentari sociale si politici ale cunoasterii: rolul imaginilor mentale europene in formarea identitatii profesionale/

5.2.   Strategii de consolidare a identitatii profesionale a cadrelor didactice din invatamantul primar/149

          5.2.1.     Modele de inovare curriculara si institutionala in Spatiul European al Invatamantului Superior/152

          5.2.2.     Investigatia feedback-ului curricular ca si premisa a optimizarii identitatii profesionale a studentilor/159

 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA /171

 

Studii de specialitate/171

Articole de specialitate/182

Publicatii de specialitate si rapoarte de cercetare/186

Documente ale institutiilor europene (comunicate, rapoarte

si alte acte normative)/188

Documente juridice ale Consiliului Uniunii Europene:/188

Documente de lucru si juridice ale Comisiei Europene:/189

Alexandru Strunga

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!