Acest volum ofera o explorare oportuna si incisiva a relatiei tensionate dintre expertiza stiintifica si elaborarea politicilor publice in timpul pandemiei COVID-19. Ancorata intr-o analiza comparativa a Romaniei, Italiei si Suediei – trei tari care au urmarit strategii diferite - ca raspuns la criza – cartea interogheaza masura in care luarea deciziilor politice a fost modelata de dovezi stiintifice. In loc sa presupuna o transmitere liniara a cunostintelor expertilor in politica, autoarea examineaza critic barierele structurale, institutionale si comunicative care mediaza aceasta relatie.
Aceasta carte este realizata pentru cercetatorii si practicienii care lucreaza in sociologie, politici publice, studii stiintifice si tehnologice si guvernanta in sanatate. Contributia consta nu numai in domeniul sau empiric si in cadrul comparativ, ci si in capacitatea sa de a dezvalui politicile adesea invizibile ale cunoasterii care stau la baza procesului decizional in materie de sanatate publica. Demonstrand modul in care autoritatea stiintifica este negociata in cadrul unui spatiu institutional dinamic si contestat, studiul ofera un cadru critic pentru a intelege de ce, in momente de incertitudine acuta, imperativele politice si sociale pot trece peste logica rationalitatii stiintifice.
Informatii conformitate produs
Este asistent de cercetare in cadrul Serviciului de Statistica, Monitorizare si Evaluare din cadrul Universitatii din Bucuresti (UB), si asistent universitar (seminarist) in cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, in cadrul aceleasi universitati. De asemenea, activeaza in cadrul Centrului pentru Studii Avansate in Organizatii si Retele Complexe (GraphNets), un grup de cercetare interdisciplinar din UB. Si-a primit titlul de doctor in sociologie in luna decembrie a anului 2024. Pe langa interesul sau pentru interactiunea dintre stiinta si politicile publice in perioade de criza, domeniile sale de cercetare includ studiile despre migratie (analizand modul in care migrantii isi gasesc oportunitati de munca prin integrarea in retele sociale transnationale), rolul retelelor personale in modelarea comportamentelor de sanatate (investigand modul in care interactiunile sociale influenteaza adoptarea unor obiceiuri privind fumatul), dar si studiile scientometrice (explorand influenta co-autoratului transnational asupra impactului academic al cercetatorilor). Din punct de vedere metodologic, lucreaza cu abordari cantitative, statistici sociale si analiza retelelor personale. Prin explorarea modului in care structurile sociale si conexiunile interpersonale influenteaza diferite fenomene sociale si de sanatate, doreste sa sublinieze nevoia fundamentarii politicilor publice bazate pe dovezi.