A fost odata un bob de grau care zacuse mii de ani in mormintele egiptene si nu stia nimic despre sine. Pentru sine, pentru bobul de grau, era ca si cum n-ar fi existat. Savantii au dezgropat mormintele si, gasind in ele boabele de grau, au facut experienta de a lua cateva, le-au acoperit cu pamant si le-au udat periodic, si iata ca bobul de grau, care exista dar nu stia nimic de sine, deodata a aflat despre sine ca exista si ca e in acelasi timp si bob si vlastar de grau.
In aceste cuvinte ale marelui Lev Tolstoi („Despre Dumnezeu si om, din jurnalul ultimilor ani”, Editura Humanitas, Bucuresti, 2009, p.152) consider ca sta chintesenta acestui studiu.
Bobul de grau fiind Vasiliada, marea capodopera filantropica din sec.IV d.H. si, ca o continuare a ei „bob si vlastar de grau”, Fundatia „Sf. Sava” de la Buzau, respectiv Savaliada – marele proiect social filantropic contemporan.
Deseori m-am intrebat de ce acest studiu, aceasta cercetare monografica in care spiritualitatea, religiosul, dar si stiinta se contopesc, m-a ales pe mine sa o scriu. Totul a inceput ca o Taina si de aceea va ramane Taina...
Ceea ce este surprinzator si tainic, este ceea ce descopeream in timp ce exploram locurile, timpul istoric, actiunile si activitatile Fundatiei. O parte din toate acestea le regaseam in destinul meu…
Dupa cum se stie, Sf. Mc. Sava de la Buzau s a nascut si a vietuit pe meleagurile Buzaului, aproape de cetatea istorica Berca. Cineva din arborele meu genealogic, mai exact tatal meu Eugeniu, s-a nascut la Policiori, Berca, jud. Buzau. Mai mult, bunicul tatalui meu, respectiv strabunicul meu Nicolae, s-a nascut in satul Canesti, in apropierea orasului Berca. Poate, pana aici nimic surprinzator.
Coincidentele? Intamplarea? Divinitatea? fac ca sa descopar ca strabunicul meu Nicolae era cantaret bisericesc. Avea o familie numeroasa. Bunica mea Voica (fiica lui), mai avusese 11 frati, din care trei au slujit si ei Bisericii Ortodoxe. Evlavios si milostiv, strabunicul Nicolae, dupa fiecare liturghie de Duminica lua acasa pe cel mai ,,necajit” om al satului. Acasa il punea la masa alaturi de copii si sotie, apoi la plecare ii mai punea in ,,straita” de-ale gurii pentru copiii lui. Bunica imi povestea ca inainte de a „inchide ochii”, s-a imbracat in costum popular, s-a asezat pe „lavita”, si a indreptat privirea catre Icoana Domnului Iisus Hristos si i-a spus strabunicii: ,,Stano, aprinde-mi lumanarea ca a venit Domnul Iisus sa ma ia”; strabunica a aprins lumanarea, iar el, linistit ,,ca un pui”, a adormit in Domnul.
Am copilarit si am trait in comuna Pietroasele, jud. Buzau (Pietroasa – denumirea veche), urmele dacilor si ale romanilor neputand fi sterse nici pana astazi din acest tinut, drag sufletului meu. La o azvarlitura de bat cum spun localnicii, pe partea cealalta a dealului Istrita se afla Satul Dacic, construit pe vatra dacica. Si el este parte a Fundatiei „Sf. Sava de la Buzau”.
Mai multe insa, va las sa descoperiti citind aceasta Monografie de Suflet.
Deseori auzim expresiile – ,,puterea exemplului’’, ,,suntem asa ca societate pentru ca ne lipsesc modelele’’...auzim atat de des aceste expresii si tot la fel de des ignoram importanta sensului lor.
Fundatia ,,Sf.Sava” de la Buzau este ea insasi opera unui preot milostiv care si-a luat drept model de traire duhovniceasca pe Sfantul Sava. In lumina dragostei crestine catre sfant, Pr. Profesor dr. Milea Mihail, pune numele fundatiei pe care o pastoreste, dupa numele sfantului, toate activitatile sociale si filantropice realizate le denumeste „savaliade”, atat de tare crede in existenta moastelor sfantului, incat le cauta zeci de ani, in „toate cotloanele acestei lumi” ridicand in cinstea sfantului Catedrala copiilor „Sfantul Sava” frumoasa ca o mireasa, exact in centrul orasului Buzau.
Chemarea de a scrie aceasta editie revizuita si adaugita a monografiei „CIVITAS DEO...” consta tocmai in aceasta evlavie, iubire tainica si molipsitoare pentru sfant, caruia ii simt protectia si ajutorul atunci cand ma astept mai putin.
,,Marele poet Mihai Eminescu are o poezie frumoasa cu acest titlu: „Memento mori”. Eu sunt convins ca voi muri intr-o zi; poate curand, nu stiu. Dar vreau tare mult sa-l vad intai pe Sfantul Sava acasa, cu moaste cu tot, la catedrala Sfantul Sava din Buzau” .
Fie ca dorinta parintelui sa se implineasca!
MARE ESTE DUMNEZEU!
Nina Stanescu