Roluri de gen si implicatii in realizarea echilibrului intre viata profesionala si viata de familie - Mihaela Ghenta, Aniela Matei, Bertha Sanduleasa, Delia Badoi

La nivelul Uniunii Europene se dezbate intens despre schimbarile socio-economice din epoca post-industriala care au generat o serie de transformari in ceea ce priveste distributia rolurilor de gen in interiorul familiei. Fenomenul cresterii participarii femeilor de piata muncii a fost insotit de un declin demografic, cu implicatii economice si sociale negative pentru deceniile viitoare. Statele membre ale Uniunii Europene au fost invitate sa reflecteze asupra celor mai bune solutii de gestionare a impactului evolutiilor demografice asupra societatii, in special sub aspectul imbatranirii demografice. Ingrijorarea guvernantilor raportat la evolutia demografica din ultimii ani este generata in principal de scaderea natalitatii si mentinerea ei la valori scazute.

Pe de alta parte, pentru o societate imbatranita, atragerea cat mai multor persoane pe piata muncii devine o necesitate, in contextul in care cresterea populatiei inactive pune presiune pe sustenabilitatea sistemelor de protectie sociala. Politicile europene militeaza pentru cresterea nivelului de participare pe piata muncii, femeile reprezentand unul din grupurile tinta ale politicilor de stimulare a participarii la munca remunerata. Astfel, principiul egalitatii intre femei si barbati a devenit un deziderat al societatii europene contemporane nu numai din considerente etice legate de respectarea drepturilor omului, ci si din considerente economice.

Impactul parentalitatii asupra participarii pe piata muncii este foarte diferit pentru femei si barbati in Uniunea Europeana, deoarece femeile continua sa-si asume cea mai mare parte dintre responsabilitatile din interiorul unei familii. Multe femei considera ca trebuie sa aleaga intre o cariera si copiii lor. In plus, tendintele  demografice arata ca din ce in ce mai multe familii trebuie sa aiba grija de persoane dependente, altele decat copiii, pe perioade nedefinite de timp. Data fiind rezistenta modelului traditional referitor la diviziunea muncii in familie, in majoritatea statelor europene femeile active pe piata muncii platesc un pret mare daca decid sa investeasca atat in viata profesionala cat si in viata de familie. Femeile sunt primele care isi schimba comportamentul in raport cu piata muncii atunci cand apare nevoia de ingrijire a membrilor familiei, astfel de situatii generand si presiuni asupra barbatilor in procesul de negociere al rolurilor de gen in interiorul si in afara familiei. Conturarea conflictului dintre viata profesionala si viata de familie a generat reactii in randul guvernantilor care au formulat politici de conciliere intre viata profesionala si viata de familie.

Statele trebuie insa sa aiba in vedere ca familia nu este o simpla grupare de indivizi, ci o institutie in adevaratul sens al cuvantului. In plus, ocuparea, viata de familie si egalitatea de gen sunt fenomene interdependente si tratandu-le individual se vor obtine solutii dezechilibrate cu efecte negative asupra societatii, dar si asupra economiei unei tari. Mai mult, guvernantii trebuie sa inteleaga faptul ca genul este fundament pentru stratificare sociala, asa cum sunt si rasa, etnia, religia, varsta, mediul de rezidenta, etc. Prin urmare, integrarea perspectivei de gen in elaborarea de politici de promovare a ocuparii nu se poate rezuma la tratarea femeilor ca pe un grup omogen opresat, ci trebuie acordata atentie si asupra diferentelor dintre barbati si femei, sau doar intre femei (sau barbati) in termeni de status, roluri, probleme si nevoi in functie de contextul cultural, social sau geografic. In acest sens, politicile de conciliere a vietii profesionale cu viata de familie nu se pot rezuma la acordarea de sprijin financiar pentru cresterea si ingrijirea copiilor sau a altor categorii de persoane dependente din familie. Este important, totodata, ca promovarea egalitatii de gen sa fie perceputa de indivizi ca un fenomen natural al procesului de democratizare.

De aceea, una din preocuparile Uniunii Europene se refera la studiul impactului relatiilor de gen asupra diviziunii muncii remunerate si neremunerate. Scopul final este ca redefinirea rolurilor de gen din interiorul familiei sa nu fie rezultatul exclusiv al unui proces de negociere intre parteneri, ci si efectul unor transformari sociale initiate cu scopul de a redefini contextul de negociere al rolurilor de gen. O mai buna cunoastere a factorilor generatori de conflict intre viata profesionala si viata de familie poate avea rezultate mai bune in ceea ce priveste dezvoltarea unor politici care sa se bucure de consens social in ceea ce priveste concilierea vietii profesionale cu viata de familie din perspectiva egalitatii de gen.

Roluri de gen si implicatii in realizarea echilibrului intre viata profesionala si viata de familie reprezinta o colectie de patru lucrari care au ca numitor comun rezultatele proiectului de cercetare Atitudini si comportamente de gen dominante in Romania: implicatii asupra capacitatii de negociere a echilibrului intre viata profesionala si viata de familie, desfasurat in anul 2015 in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale. Autoarele acestui volum au facut parte din echipa de implementare a proiectului. In cadrul acestui proiect a fost elaborata si aplicata o metodologie de cercetare calitativa bazata pe tehnica discutiilor de grup in randul a 16 femei casatorite din Bucuresti care aveau un loc de munca stabil si responsabilitati de ingrijire in familie (cel putin o persoana dependenta - copil sau persoana varstnica cu dependenta fizica sau psihica).

Volumul debuteaza cu studiul intitulat Roluri de gen si rezilienta in gestionarea conflictului dintre viata profesionala si viata de familie, care supune atentiei utilitatea introducerii teoriei rezilientei in studiul conflictului dintre viata profesionala si viata de familie din perspectiva rolurilor de gen. Demersul de cercetare este relationat de tinta Strategiei Europa 2020 privind participarea pe piata muncii, in conditiile in care decalajul de gen in ocupare este mai ridicat in Romania comparativ cu alte state europene. Pentru o mai buna intelegere a comportamentului femeilor din Romania in raport cu piata muncii, analiza este completata de o trecere in revista a contextului cultural-istoric in care au fost construite rolurile de gen in Romania, aratand influenta constructiei culturale a genului atat asupra distributiei muncii in familie cat si asupra  comportamentelor de pe piata muncii. Studiul este completat de date empirice referitoare la atitudinea romanilor fata de rolurile de gen si negocierea sarcinilor domestice in randul sotilor cu responsabilitati familiale si profesionale.

Capitolul al doilea este dedicat ingrijirii si educarii copiilor si surprinde implicatiile pe care rolurile de gen asociate cresterii si educarii copiilor le au asupra realizarii echilibrului vietii de familie cu viata profesionala pentru parintii din Romania. Pentru multe familii dorinta de a avea un copil e adesea amanata sau ramasa neimplinita din cauza circumstantelor economice sau sociale nefavorabile. In ciuda progresului inregistrat referitor la promovarea participarii echilibrate a femeilor si barbatilor pe piata muncii si in viata de familie, femeile raman inca in Romania principalele persoane responsabile de cresterea si educarea copilului, desi exista un procent in crestere de implicare a tatilor in acest proces. Pornind de la realitatile demografice si ocupationale ale tarii noastre sunt evidentiate mai intai implicatiile pe care diminuarea functiei educative a familiei le are la nivel societal. Principalele modificari care au afectat aceasta functie a familiei au aparut odata cu insertia mamei pe piata muncii. Astazi, una dintre componentele majore ale politicilor de conciliere intre viata profesionala si viata de familie se axeaza pe promovarea dezvoltarii si diversificarii serviciilor destinate cresterii, ingrijirii si educarii copiilor. Capitolul ofera o analiza a acestor tipuri de servicii si a necesitatilor de dezvoltare in aceasta directie. Demersul de cercetare relationat de cresterea si educarea copiilor este intregit de date empirice referitoare la negocierea exercitarii rolurilor parentale in familia romaneasca.

Capitolul Ingrijirea persoanelor varstnice in cadrul familiei – negocierea rolului de ingrijitor este puternic ancorat in contextul social si economic actual si abordeaza problematica persoanelor varstnice dependente, din perspectiva modului in care membrii familiilor lor isi negociaza repartizarea sarcinilor de ingrijire. Capitolul este structurat in trei parti: prima parte reprezinta o analiza a literaturii de specialitate in domeniul ingrijirii persoanelor varstnice, echilibrului intre viata profesionala si cea de familie pentru lucratorii care au in ingrijire adulti dependenti si negocierii sarcinilor de ingrijire intre soti.

Cea de a doua parte exploreaza consecintele fenomenului de imbatranire a populatiei asupra nevoii de ingrijire si asupra situatiei femeii pe piata fortei de munca, in tarile Central si Est Europene (CEE), iar ultima parte prezinta rezultatele unei cercetari calitative derulate in randul femeilor care au in ingrijire o persoana dependenta.

Ultimul capitol, intitulat Bariere invizibile in ascensiunea profesionala a femeilor: analiza sociologica asupra metaforei „glass ceiling”, este ghidat de teoriile rolurilor de gen, prin mentionarea literaturii stiintifice in domeniul inegalitatilor de gen din perspectiva echilibrului dintre viata de familie si viata profesionala si implicatiile aplicarii metaforei „glass ceiling”. Studiul exploreaza modelul teoretic al conceptului „glass ceiling” prin identificarea potentialului sau explicativ din studiile sociologice pe tema echilibrului intre familie si viata profesionala a femeilor in Romania. In analiza sunt utilizate o parte din rezultatele cercetarii calitative desfasurate in cadrul proiectului mai sus mentionat, din perspectiva conceptului de „glass ceiling” ca forma a inegalitatii de gen in procesul de promovare in cariera a femeilor. Lucrarea aduce contributii la intelegerea conceptului de „glass ceiling” prin analiza implicatiilor si inegalitatilor de gen care intervin la nivelul realizarii echilibrului intre viata profesionala si viata de familie.

Bertha Sanduleasa