Nu cunosc, in spatiul public romanesc, o alta lucrare ca cea a lui Adrian Costea, care sa analizeze mai bine si sa dezvaluie „democratia electronica” - de la concept la aplicabilitate propriu-zisa si impactul pe care aceasta il are asupra cetatii, inclusiv prin schimbarea modului de interactiune intre cetateni si diferite institutii sau autoritati.
Intr-un demers obiectiv si detasat fata de obiectul cercetarii – ceea ce arata maturitate academica si abilitatea de a lucra cu structuri conceptuale si metodologii – autorul ne provoaca sa vedem atat perspectivele, cat si limitele noilor instrumente pe care tehnologia informationala le aduce si nu uita sa ne arate cum putem sa le valorificam in sprijinul proceselor democratice. Solutiile teledemocratiei pot contura un standard comun in sfera publica, politica si in administratie, cu o conditie pe care autorul o subliniaza apasat: existenta unui stadiu optim de dezvoltare a procesului politic. Cu alte cuvinte, este nevoie de o cultura politica consolidata de care nu toate societatile se bucura. Ramane de dezbatut daca a noastra este suficient de pregatita - si ne referim aici la prelungita tranzitie catre o democratie consolidata care, in afara de institutii politice solide solicita si vointa politica de modernizare in raport cu exigentele cetatenilor.
Una dintre cele mai importante implicatii ale teledemocratiei si ale instrumentelor asociate acesteia este cea vizibila la nivelul proceselor decizionale in felul urmator: accesibilitatea informatiei de interes public si responsabilizarea celor direct afectati de optiunile aflate pe masa decidentilor. Teledemocratia ar intari capacitatea societatii de implicare in formularea si promovarea dezvoltarii la nivel local, regional sau national printr-un parteneriat special cu autoritatile, care nu ar mai putea ignora, astfel, interesele si initiativele cetatenesti. Consider ca mare parte a solutiilor sunt aplicabile de indata in administratia publica locala si ar duce la o schimbare substantiala care sa extinda perspectiva participarii de la consultarea cu cetatenii la proiectele cetatenilor.
Pentru toate acestea, cartea Consideratii privind stadiile de receptare ale democratiei electronice si paternalismului libertarian in spatiul romanesc. Analiza documentelor nu este o abstractiune de analizat din ratiuni pur academice, ci intr-un sens, inchide cercul interactiunilor intre cetateni si autoritati. Pentru acest motiv trebuie citita imediat de toti actorii politici responsabili care au posibilitatea sa aplice efectiv teledemocratia in cetate.
Dr. Viviana Anghel, lector asociat Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA
Informatii conformitate produs
Autodidact, perseverent si reflexiv – cele trei atuuri ale autorului cartii de fata, Adrian Costea. Studiul publicat la Editura Creator este rezultatul unei cercetari indelungate; prefigurari mentale care au anticipat continutul acestuia. Preocuparile autorului pentru tot ceea ce inseamna idei, curente si ideologii l-au facut sa urmeze programul de master al Facultatii de Istorie – „Istoria Ideilor, Mentalitatilor si a Culturii de masa” din cadrul Universitatii Bucuresti, absolvit in anul 2018. Pasiunea pentru istorie a fost cultivata in timpul celor trei ani de studiu la Universitatea Ovidius din Constanta (2009- 2012).
A profesat timp de opt ani, fiind profesor de istorie in mai multe localitati rurale din judetul Ialomita. O experienta care l-a ajutat sa evolueze si sa inteleaga Romania Profunda. Iubeste orasul mic, de provincie (fiind originar din Fetesti), dar se hraneste cu agitatia marilor orase pe care le considera surse ale progresului individual si colectiv.
Si-a exersat arta condeiului scriind in blogurile online, fiind recompensat cu distinctii in cadrul concursului regional Siemens Press CEE Award la editiile din 2017 si 2018, participand cu doua articole, unul despre criptomonede, celalalt pe tema agriculturii urbane. Cartea de fata reprezinta primul studiu important publicat de Adrian Costea. Desi supusa rigorilor stiintifice, si-a dorit o lucrare care sa transmita si sa trezeasca curiozitatea unui public nefamiliarizat.
In afara de prezentarea stadiilor de receptare ale democratiei electronice si paternalismului libertarian, se propune o perspectiva interesanta asupra viitorului relatiei cetatean-stat sau, pentru idealisti, un sistem politic ideal format prin coexistenta celor doua concepte analizate
Nu cunosc, in spatiul public romanesc, o alta lucrare ca cea a lui Adrian Costea, care sa analizeze mai bine si sa dezvaluie „democratia electronica” - de la concept la aplicabilitate propriu-zisa si impactul pe care aceasta il are asupra cetatii, inclusiv prin schimbarea modului de interactiune intre cetateni si diferite institutii sau autoritati.
Intr-un demers obiectiv si detasat fata de obiectul cercetarii – ceea ce arata maturitate academica si abilitatea de a lucra cu structuri conceptuale si metodologii – autorul ne provoaca sa vedem atat perspectivele, cat si limitele noilor instrumente pe care tehnologia informationala le aduce si nu uita sa ne arate cum putem sa le valorificam in sprijinul proceselor democratice. Solutiile teledemocratiei pot contura un standard comun in sfera publica, politica si in administratie, cu o conditie pe care autorul o subliniaza apasat: existenta unui stadiu optim de dezvoltare a procesului politic. Cu alte cuvinte, este nevoie de o cultura politica consolidata de care nu toate societatile se bucura. Ramane de dezbatut daca a noastra este suficient de pregatita - si ne referim aici la prelungita tranzitie catre o democratie consolidata care, in afara de institutii politice solide solicita si vointa politica de modernizare in raport cu exigentele cetatenilor.
Una dintre cele mai importante implicatii ale teledemocratiei si ale instrumentelor asociate acesteia este cea vizibila la nivelul proceselor decizionale in felul urmator: accesibilitatea informatiei de interes public si responsabilizarea celor direct afectati de optiunile aflate pe masa decidentilor. Teledemocratia ar intari capacitatea societatii de implicare in formularea si promovarea dezvoltarii la nivel local, regional sau national printr-un parteneriat special cu autoritatile, care nu ar mai putea ignora, astfel, interesele si initiativele cetatenesti. Consider ca mare parte a solutiilor sunt aplicabile de indata in administratia publica locala si ar duce la o schimbare substantiala care sa extinda perspectiva participarii de la consultarea cu cetatenii la proiectele cetatenilor.
Pentru toate acestea, cartea Consideratii privind stadiile de receptare ale democratiei electronice si paternalismului libertarian in spatiul romanesc. Analiza documentelor nu este o abstractiune de analizat din ratiuni pur academice, ci intr-un sens, inchide cercul interactiunilor intre cetateni si autoritati. Pentru acest motiv trebuie citita imediat de toti actorii politici responsabili care au posibilitatea sa aplice efectiv teledemocratia in cetate.
Dr. Viviana Anghel, lector asociat Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA