Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
ISBN: 978-973-749-834-2
Anul publicării: 2011
Editia: I
Pagini: 212
Editura: Editura Universitara
Autor:
Lucrarea Rromii (ţiganii) din România – abordare istorico‑ geografică se constituie într‑o temă deosebită în peisajul istoriografiei şi a geografiei umane româneşti, fapt datorat în principal pluridisciplinarităţii sale, pe lângă cele două discipline amintite mai sus, au contribuit la realizarea ei şi alte ştiinţe auxiliare geografiei şi istoriei sau de sine stătătoare: demografia, statistica, sociologia, antropologia sau geopolitica.
Cartea aceasta apare sub auspiciile „Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană” al Universităţii din Bucureşti, autorii fiind fondatorii săi (Silviu Costachie – director, Daniel Dieaconu – conducătorul colectivului de cercetare „Integrare Europeană”).
Acest studiu se doreşte a fi o parte (un prim volum) al unei lucrări mai largi. Se sfârşeşte temporal odată cu dezrobirea. Cel de‑al doilea volum va completa această carte, prezentând evoluţia acestei etnii pe pământ românesc până în perioada actuală.
Termenul „ţigan” este considerat de organizaţiile sociale sau culturale de astăzi ale populaţiei ca fiind peiorativ. Se consideră că a avut o conotaţie socială, desemnând robia şi că are un caracter jignitor astăzi. Se preferă termenii „rrom” sau „rom”, care au apărut în spaţiul românesc odată cu naşterea organizaţiilor (ţigăneşti sau rrome) constituite pe baze etnice.
Pentru perioada care face obiectul acestui studiu, termenul utilizat în spaţiul românesc este acela de „ţigan”, aşa cum apare în multele documente pe care le‑am folosit sau citat. De aceea şi noi vom folosi termenul „ţigan”, fără a ne gândi să jignim pe cineva. În volumul al doilea, pentru epocile în care în spaţiul românesc a apărut termenul „rrom”, îl vom folosi pe acesta.
Ne‑am dorit să surprindem cât mai multe dintre caracteristicile care au definit evoluţia ţiganilor (rromilor) pe pământ românesc de la primele prezenţe şi până la dezrobire. În ultima perioadă s‑a scris despre ţigani (rromi), iar acum sunt „la modă”. Dar în continuare se ştie destul de puţin despre această etnie, mai ales despre istoria lor veche. Multe dintre aspecte nu sunt înţelese, s‑au creat stereotipii negative, prejudecăţi care au trecut peste veacuri. Se doreşte integrarea lor, dar nu se înţelege faptul că mai întâi este necesară cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor, a cutumelor ancestrale, a modului de viaţă specific acestei etnii care s‑a individualizat pregnant în rândul celorlalte populaţii care au trăit în spaţiul românesc.
Motivaţia demersului nostru a fost acela de a cunoaşte (şi fără îndoială tema a fost una care a incitat la cercetare, la descoperire) şi de a oferi spre cunoaştere. Istoria şi geografia umană s‑au alăturat cu speranţa de a contribui la închegarea unei imagini cât mai complexe, cât mai complete şi, mai mult decât atât, cât mai corecte, mai obiective. Din punct de vedere al autorilor, patimile lipsesc, motivele realizării acestui studiu fiind doar de natură ştiinţifică. Bibliografia utilizată a fost una foarte vastă, care a acoperit un spectru informaţional larg: arhive, colecţii de documente, lucrări generale referitoare la istoria medievală şi modernă a României, lucrări de specialitate referitoare la ţigani realizate de autori români sau străini, beletristică, română sau străină şi, de asemenea, am avut în atenţie numeroase cărţi de epocă, din cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea şi din primele decenii ale secolului al XX‑lea până la instaurarea regimului comunist. Mulţumim Bibliotecii Municipale „G.T. Kirileanu”, doamnei Cristina Catană, pentru sprijinul oferit, pentru volumele de carte veche din „Fondul G.T. Kirileanu” pe care ni le‑a pus la dispoziţie pentru cercetare şi Direcţiei Judeţeane a Arhiveler Naţionale Neamţ, domnului Nicolae Dumitraşcu, Bibliotecii Orăşeneşti din Bicaz, dlui Asavei, doamnelor Călinescu şi. De asemenea, mulţumim Bibliotecii Universitare din Cluj‑Napoca, domnului director prof.univ.dr. Doru Radosav şi cercetătoarei Anca Ifrim, pentru volumele de carte veche şi stampele din Fondul „George Sion”. Mulţumim d‑lor Alexandru Ungureanu şi Codrin Bortişcă pentru munca de cercetare care au făcut‑o la D.A.N.I.C. Bucureşti pentru noi, explorând şi fotocopiind mii de file, mai ales referitoare la perioada interbelică (mult mai folositoare vor fi pentru cel de‑al doilea volum) şi doamnei profesoare Nicoleta Cantiuc din Lille, Franţa.
Ilustrarea cărţii s‑a făcut cu imagini de epocă şi cărţi poştale din colecţia Viorel Nicolau din Piatra‑Neamţ, unul dintre editorii noştri, din Fondul de Fotografii al D.J.A.N. Neamţ şi din arhiva revistei „Istorie şi civilizaţie” şi mulţumim pentru solicitudine domnului Cornel Ilie şi doamnei Georgeta Dimisianu, redactorii acestei reviste care au publicat mai multe dintre articolele noastre.
Nicolae Bălcescu, Puterea armată şi arta militară la români
Rromii (Ţiganii) din România. Abordare istorico-geografică
DescarcaSummary / 9
Résumé / 17
Resüme / 27
Introducere / 37
Capitolul I
Istoricul cercetării / 41
Capitolul II
Conceptul de etnie la populaţia rromă / 48
Capitolul III
Originea ţiganilor (rromilor) şi migraţia lor spre Europa. Mit şi realitate / 58
Capitolul IV
Ţiganii (rromii) pe teritoriul României – primele atestări / 72
Capitolul V
Ţiganii (rromii) în spatiul românesc în Evul Mediu (sec. XIV‑sec. XVI) / 79
Răzvan‑Vodă, domnitorul ţigan al Moldovei / 93
Ţiganii din Transilvania în Evul Mediu / 96
Capitolul VI
Ţiganii (rromii) din spaţiul românesc din secolul al XVII‑lea până la 1821 / 102
1.1. Aspecte demografice / 103
1.2. Categorii de ţigani. Rolul ţiganilor în economia Ţărilor Române / 110
1.2.1. Robii domneşti / 111
1.2.2. Ţiganii mănăstireşti şi boiereşti / 120
1.2.3. Ţiganii lăutari în Evul Mediu românesc / 133
Capitolul VII
Situaţia juridică şi organizare socială / 139
Capitolul VIII
Familia la ţigani (rromi) – istorie şi antropologie, naştere, căsătorie şi moarte în lumina documentelor şi studiilor istorice / 153
Capitolul IX
Modul de viaţă. Aspecte fizico‑comportamentale / 166
Capitolul X
Dezrobirea ţiganilor / 182
Concluzii / 188
Studiu de caz / 192
Ţiganii din Dobrogea / 192
1.1. Ţiganii din Dobrogea de la primele aşezări până la 1878 / 192
1.2. Ţiganii din Dobrogea ‑ 1878‑1918 / 199
Bibliografie selectivă / 203
Absolvent al Universităţii din Bucureşti (1995), al Masterului din domeniul aşezărilor umane (1996) şi Doctor în Geografie (2003).
Conferenţiar universitar (2005) şi prodecan al Facultăţii de Geografie (2008), director al Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană (2009), membru în numeroase comisii naţionale şi internaţionale, reprezentant al României în cadrul Acţiunilor COST IS0803 şi IS1101 ale Uniunii Europene (2010).
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro