Identitatea nationala este un dat social in parametri comunitari care a avut de-a lungul unui proces istoric indelungat reflexe ideologice atat pozitive cat si negative. A asigurat combustia eforturilor emancipatoare, de progres pe multiple planuri, de adjudecare a drepturilor si libertatilor omului si cetateanului pentru indivizii apartinand unor etnii, popoare, nationalitati si natiuni, multa vreme oprimate, subjugate si dominate de forte exterioare, oligarhice. Nationalismul s-a revendicat deopotriva ca mijloc si scop, cauza si efect mobil si ideal colectiv. Transformarea sa, insa, intr-o pan-ideologie, autosuficienta, exclusivista si infaibila a generat, din pacate, forme de extremism doctrinar si actional care au dat frau liber autoritarismului politic, exceselor dictatoriale si propensiunilor violente, criminale, genocidare, in cele din urma, pe care diferitele variante de totalitarism le-a scos la iveala dintr-o „lume a tenebrelor”.
Studiile si eseurile cuprinse in acest volum au in vedere o decriptare a unor fenomene ce nu pot fi nici desconsiderate, nici exonerate de consecintele lor tragice, nici evacuate din prim-planul atentiei publice, intrucat cine ignora trecutul risca sa-l retraiasca, intr-o forma sau alta.
Informatii conformitate produs
-
Nationalismul si extremismul politic de dreapta. Avataruri, mutatii, rataciri - Sabin Daniel Dragulin, Mihai Milca
Descarcă
Sabin Daniel Dragulin
Este prof. univ. dr. si Decan al Facultatii de Stiinte Politice si Administrative din cadrul Universitatii „Petre Andrei” din Iasi. Este absolvent al programului de pregatire postdoctorala si burse postdoctorale de cercetare in domeniul stiintelor socio-umane si politice al Universitatii din Bucuresti (2013), a absolvit Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii di Bucuresti (2002) si Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii din Bucuresti (1997). A efectuat stagii de cercetare si documentare in domeniul fenomenului migratiilor in Italia (2012) in cadrul „La Sapienza” Universitá di Roma si Universitá degli Studi „Aldo Moro” di Bari. In anul universitar 2001-2002 a fost student Erasmus la Facultatea de Stiinte Politice, din cadrul Università degli Studi di Perugia. A coordonat impreuna cu Dan Mihalache, Regimuri politice totalitare si autoritare. Italia si Europa orientala in perioada interbelica, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2024, a publicat cu Ancuta Brasoveanu, Idei liberale in (pre)facerea Romaniei Mari, Editura Pro Universitaria, Bucuresti (2020). A ingrijit impreuna cu Florin Mitrea volumele, The Exercise of Power 500 years after the Prince was Written, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, (2016) si Modelul mediteranean si regiunea extinsa a Marii Negre. Confluente politice, economice si culturale, Editura Ars Docendi, Bucuresti (2013), cu Guido Liguori, Antonio Gramsci. Scrieri, Editura Adenium, Iasi (2015), a coordonat cu Gheorghe Lencan Stoica, New studies on Machiavelli an machiavellism, Editura Ars Docendi, Bucuresti (2014), a publicat in calitate de unic autor cartea Istoria gandirii politice romanesti 1848-1948, Editura Pro Universitaria, Bucuresti (2010) si in calitate de prim autor alaturi de Dan Carbarau, Istorie politica moderna universala, Editura Universitara, Bucuresti (2010). Impreuna cu Angelo Chielli a tradus si ingrijit: Antonio Gramsci, Caietul 7 (XVI). 1930-1931. Note de filosofie II si Miscelanea (2024), Caietul 11 (XVIII).1929-1930. Introducere la studiul filosofiei (2018); Caietul 1 (XVII).1929-1930 si Caietul 2 (XXIV) 1929-1933 (2020). Este autorul a 45 de articole indexate ISI si BDI, in reviste precum, European Journal of Science and Theology, Cogito, Polis, Sfera Politicii, Revista Romana de Studii Euroasiatice, Analele Universitatii Ovidius din Constanta si Studii si Materiale de Istorie Contemporana. Intre anii 2009-2013 a indeplinit functia de Secretar general de redactie in cadrul revistei, „Sfera Politicii”, Executiv editor in cadrul revistei „South-East European Journal of Political Science” (2012-2013) si redactor in cadrul revistei „Cogito”, Director executiv revista „Polis” (2013 – actualmente), Redactor sef la revista de cultura si politica „Timpul” (2017 – 2020).
Mihai Milca
Este conferentiar universitar doctor la SNSPA, cadru didactic asociat la Scoala Doctorala a Facultatii de Administratie Publica; cercetator stiintific asociat la Institutul de Sociologie al Academiei Romane din Bucuresti. A desfasurat o prodigioasa activitate ca jurnalist si editor la numeroase cotidiane, reviste de cultura si publicatii de specialitate, colaborator asiduu la presa din tara si din strainatate.
In prezent este director al trimestrialului de stiinte sociale Punctul Critic.
A sustinut doctoratul in sociologie (2000), cu o lucrare publicata in anul 2001 sub titlul „Geneza teoriei elitelor. Provocarea neomachiavellienilor”. A activat in presa si in institutii publice: Scanteia tineretului, Dimineata, Romanul, Universul; consilier cultural si director la Accademia di Romania, Ambasada Romaniei in Italia; director in departamentul informatiilor publice din Guvernul Romaniei; director la Autoritatea Electorala Permanenta; director general – Institutul Cultural Roman; consilier parlamentar – Senatul Romaniei.
Autor al unor lucrari in domeniul sociologiei, stiintelor politice, istoriei ideilor si relatiilor internationale, avand de asemenea contributii stiintifice in peste 40 de volume colective.
A ingrijit editii ale unor lucrari clasice apartinand catorva personalitati marcante: Georg Simmel, Vespasian V. Pella, Dimitrie Gusti.