Studiile romanesti in context inter- si transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu

MARINA CAP-BUN
IULIANA DAVID
CORINA APOSTOLEANU
 

Precizari introductive / 7

In memoriam Marin Mincu / 11
Mircea Martin, „Pururi tanar, infasurat in manta-i” / 12
Gheorghe Sarau, Marin Mincu. In loc de ramas bun /14
Marina Cap-Bun, Obsesia paradigmaticului: cateva decenii sub mantaua lui Eminescu / 18
Cristina Tamas, Marin Mincu – o personalitate polivalenta a culturii romane / 2
Giovanni Rotiroti, Il neosperimentalismo critico e poetico di Marin Mincu / 32
Lacramioara Berechet, Heliadismul, un construct „inter-„ si „trans-”disciplinar / 45
Alina Buzatu, Despre avangarda si Marin Mincu / 51
Stefan Cucu, O carte de Marin Mincu consacrata lui Publius Ovidius Naso / 59
Dana Enache, Poezia lui Marin Mincu – exerciţiu al rostirii scenice / 64
Alina Vasiliu, Metempsihoza textuala in romanul lui Marin Mincu / 72
Dorin Popescu, Pentru o excelenţa academica la Tomis / 81

Studiile romanesti in context inter- si transdisciplinar / 85
Ion Botescu, Emilian M. Dobrescu, In evoluţie: noua criza 2017-2020 si mai departe, din perspectiva specialistilor romani / 86
Mona Momescu, Romanian Studies and Old Textbooks of Romanian Language in the U.S. / 95
Florentina Nicolae, Petrus Berchorius si Dimitrie Cantemir / 106
Angelo Mitchievici, Cum se scrie un roman? La ce serveste un roman? – romanul virtual la Mateiu Caragiale / 112
Corina Apostoleanu, 1916-2016 – 100 de ani de la miscarea DADA. Ecouri internaţionale / 125
Daniela Craciun, Aluzia intertextuala in traducerile romanesti ale romanelor lui Umberto Eco / 132
Iuliana David, Dobrogea si Italia – conexiuni culturale, perspective interdisciplinare / 144Gabriela Cazacu, Marioara Mihai, Receptarea italiana a operei lui Mihai Eminescu / 151
Olga Kaiter, Regionalismul literar german si localismul creator / 160
Olimpia Varga, Filonul folcloric in patrimoniul cultural romanesc / 170
Simona Palasca, Perspective de abordare interdisciplinara in cercetarea basmului romanesc / 176
Cosmin Caprioara, O problema de didactica si de istoria limbii / 188
Cristina Dafinoiu, Rolul interdisciplinaritaţii in procesul de predare invaţare a limbii romane ca limba straina (RLS) / 201
Florentina-Gabriela Mihai (Rusu), Perspective inter- si transdisciplinare in lingvistica / 207
Enache Tusa, Cercetarile transdisciplinare si metodele de investigaţie in teren ale Scolii sociologice de la Bucuresti / 217
Aurelian Frecea, Dolfi Trost - performanţa stilistica in suprarealism / 235
Ana-Maria-Claudia Haraniţa, „Melanholia”, un concept interdisciplinar reliefat in opera lui Eugen Barbu / 243
Diana Ganea, Postmodernism si optzecism in opera lui Ioan Grosan: intre metaficţiune si autoreferenţialitate / 257

Dosar teatral: Matei Visniec in contextul dramaturgiei romane / 265
Olga Duţu, Cu Matei Visniec la Sibiu, Constanţa, Avignon, Beijing, Bucuresti si New York / 266
Mirela Doga, Discursul ororii in teatrul lui Matei Visniec / 272
Simona-Nicoleta Minciu, Rescrierea lui Kafka. Glose la „Domnul K. eliberat” de Matei Visniec / 286
Iulian Enache, Spaţialitaţi teatrale / 295
Aurelian Frecea, I. L. Caragiale: „Simţ enorm si vaz monstruos” / 302
Nicoleta Rotaru-Terteleac, Matricea culturala identitara delimitata in teatrul camilpetrescian, sculptura brancusiana, poezia blagiana / 312

Seria colectiilor anuale de studii editate sub egida Centrului de Cercetare si Dezvoltare Profesionala „Studiile Romanesti in Context International” (STUR) a ajuns la volumul al cincilea. El reuneste lucrarile conferintei internationale Studiile romanesti in context inter- si transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu, care a avut loc la Universitatea „Ovidius” din Constanta, in perioada 25-26 noiembrie 2016. Evenimentul a fost organizat, ca si alte editii, in colaborare cu un alt un centru de cercetare, de aceasta data, prin natura temei alese, cu Centrul de cercetare „Metacognitie si Transdisciplinaritate”.
Tomul completeaza seria celor patru volume anterioare: Actualitatea lui Caragiale 1912-2012, Junimea si impactul ei dupa 150 de ani, Literatura, teatrul si filmul – In onoarea dramaturgului Matei Visniec si Culturi si civilizaţii est-europene. In memoriam Aida Todi. Trebuie sa spun, cu acest prilej aniversar, ca, desi dificultaţile n-au lipsit, am reusit sa ne ţinem de planul academic elaborat la infiinţarea Centrului STUR, acela de a organiza anual cate o conferinţa stiinţifica si de a reuni cele mai bune lucrari in volume. Society for Romanian Studies, partenerul nostru instituţional internaţional din 2015, disemineaza acţiunile noastre stiinţifice prin Newsletter-ul sau, care ajunge practic in toata lumea academica, la toţi specialistii interesaţi de studiile romanesti, astfel ca atat conferinţele, cat si volumele noastre sunt cu adevarat deschise participarii internaţionale.
Ca si in cazul volumelor anterioare, textele selectate aici au fost supuse unei expertizari de specialitate, de catre referenţi stiinţifici de cea mai inalta exigenţa academica, carora le mulţumim, inca o data, pentru sprijinul acordat acestei intreprinderi: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucuresti, Membru corespondent al Academiei Romane; Prof. univ. dr. Lavinia Stan, „St. Francis Xavier” University, President of Society for Romanian Studies; Prof. univ. dr. Donald L. Dyer, University of Mississippi; Prof. univ. dr. Gheorghe Manolache, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu si Conf. univ. dr. Elena Ionescu, Universitatea din Bucuresti.
Urmand tradiţia volumelor anterioare, prezenta colecţie de studii, cu participare internaţionala si interdisciplinara, ilustreaza preocuparile grupului de cercetatori reuniţi sub egida Centrului STUR, care si-au asumat programatic misiunea de a sprijini dezvoltarea studiilor romanesti si diseminarea internaţionala a patrimoniului cultural autohton si a marilor personalitaţi ale culturii romane din toate timpurile.
Volumul reflecta problemele conceptuale si practice cu care se confrunta astazi studiile romanesti, pe fundalul unei tot mai accentuate deplasari de accent spre inter- si transdisciplinaritate. Dorim, totodata, sa omagiem o personalitate remarcanta, care si-a dedicat intreaga cariera promovarii studiilor romanesti, dar si rigorii metodologice, profesorul Marin Mincu, de la a carui trecere in nefiinţa se implineau, in momentul organizarii conferinţei, sapte ani.
Astfel, o prima secţiune a carţii grupeaza studii dedicate operei si personalitaţii profesorului Marin Mincu, dintr-o diversitate de perspective, de la evocari involuntar subiective, la riguroase dezbateri pe marginea unora dintre lucrarile sale stiinţifice. Privite in ansamblu, ele dovedesc fara echivoc faptul ca, desi „faptura de huma” nu mai e printre noi, acel spiritus rector intemeietor continua sa ne insoţeasca. Toate se citesc pe nerasuflate: de la evocarea sensibila a profesorului Mircea Martin, care si-l aminteste ca „primul sau student”, dezvaluind deja fermenţii intelectuali ai stralucitei cariere de mai tarziu, la cea a profesorului Gheorghe Sarau, care, in calitatea sa de reprezentant al Ministerului Educaţiei, reconstituie, din memorie, proiectul intemeierii Facultaţii de Litere din Constanţa, din intrebarile cu care profesorul Mincu „bombarda” ministerul la fiecare vizita: „As vrea sa-mi trimit tinerii profesori de la filologie romana si de la limbi straine la specializari”, „As dori sa iniţiez cursuri de vara internaţionale de limba, istoria si civilizaţia romanesca” si „sa primim si noi bursieri straini”, „Cum facem sa-l invitam pe marele lingvist Eugen Coseriu la cursurile noastre, ca emblema lingvistica si culturala?”, „Am o potenţiala lectora de albaneza, cum o incadram?”, „Dar pentru soţul ei, poet albanez, cum obţin o bursa?”, „Cum sa trimitem si noi lectori de limba romana afara?”, „Cum sa facem schimburi de studenţi si de profesori specialisti?”
Nu lipsesc din sumarul acestei secţiuni nici discipolii sai din toate generaţiile, de la noi, cei recrutaţi din primii ani (dupa ce luase cu perseverenţa referinţe despre fiecare dintre noi de la profesorii nostri), pana la fosti studenţi de la Constanţa sau Florenţa (Giovanni Rotiroti). Si, privind retrospectiv, pot sa spun ca programul invocat de profesorul Sarau s-a implinit punct cu punct: cei mai mulţi dintre noi au avut sansa sa se perfecţioneze in strainatate; am avut constant lectori straini (odata ce se instituise de la inceput aceasta cultura instituţionala) si, in acelasi timp, mulţi dintre noi au avut si au in continuare privilegiul de a preda studii romanesti in strainatate (colega noastra Mona Momescu, prima asistenta a profesorului, se afla si acum la Columbia University, New York, iar alţii au fost si sunt raspandiţi prin Europa si SUA); avem in continuare cursuri de vara internaţionale de limba, cultura si civilizaţie romaneasca si da, profesorul Coseriu ne-a vizitat de mai multe ori, ba chiar si-a sarbatorit aniversarea de 70 de ani printre noi, ca printre niste vechi prieteni.
Cea de-a doua parte a volumului grupeaza, eterogen, preocupari multiple legate de studiile romanesti, care, dincolo de accentul firesc pe problemele legate de limba, literatura si cultura romana, gliseaza programatic spre transdisciplinaritate. Ca sa atragem atenţia asupra acestui aspect, secţiunea incepe cu textul care a constituit suportul conferinţei plenare, un sumbru, dar impecabil argumentat stiinţific, avertisment asupra iminenţei unei noi crize economice,  In evoluţie: noua criza 2017-2020 si mai departe, din perspectiva specialistilor romani, susţinuta de prof. univ. dr. Ion Botescu, Facultatea de Stiinţe Economice, Universitatea „Ovidius” din Constanţa si prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu, Academia Romana.
Diversitatea acestei secţiuni este ea insasi o ilustrare a accentului pe intersi transdisciplinaritate. Ea cuprinde studii de didactica limbii romane ca limba straina, studii literare (de la literatura veche, la avangarda sau optzecisti), meditaţii pe teme de sociologie sau traductologie, evocari ale unor figuri emblematice tocmai prin enciclopedismul preocuparilor lor, precum Dimitrie Cantemir sau Umberto Eco, dar si explorari directe ale conceptelor de inter- si transdisciplinaritate, aplicate unor studii de caz.
Pastram, si anul acesta secţiunea de Dosar teatral, dedicata lui Matei Visniec, dar si altor dramaturgi. Dupa evenimentul si volumul ce i-au fost dedicate de STUR in 2015, marele scriitor Matei Visniec reprezinta o preocupare constanta a grupului nostru de lucru si ne propunem ca si in volumele ce vor urma sa pastram o secţiune dedicata exegezei operei sale, pe care o consideram o oglindire tulburatoare a problemelor societaţii contemporane.
Am cautat, ca de obicei, sa reunim in sumarul volumului cercetatori din spaţii cultuale si arii disciplinare cat mai variate, spre a ilustra cat mai consecvent diversele perspective si grade de interesare asupra subiectului complex propus spre meditaţie de conferinţa Centrului STUR. Dar nu am renunţat, nici de aceasta data, la colaborarea doctoranzilor si a profesorilor din invaţamantul preuniversitar, din incurajarea si dezvoltarea profesionala a carora ne-am facut un ţel programatic.
Speram ca si acest tom sa constituie o sursa utila de informare, atat pentru studenţi, masteranzi si doctoranzi, cat si pentru publicul larg, interesat de cunoasterea complexului spaţiu cultural romanesc, surprins fie diacronic, fie intr-o privire sincronica a recristalizarilor post-comuniste.

Marina Cap-Bun