Pe oricine am intreba, sunt sigura ca ar confirma ideea conform careia tindem cu totii sa invatam cel mai bine din propriile noastre greseli. Mai bine si mai repede, as adauga, cu o usoara ironie. De ce nu am profita, atunci, pur si simplu, de niste teste de evaluare a nivelului de proficenta lingvistica, care ni se par grele, poate chiar de netrecut, la inceput, pentru a ne perfectiona cunostintele, polisa vocabularul etc. verificand ce si de ce nu stim inca, in acest context? De ce nu am folosi atunci astfel de teste de evaluare (si) ca pretext de invatare, intelegand care ne sunt punctele slabe si apoi identificand pasii de urmat in pregatirea ulterioara?
Iata ideea de la care a plecat aceasta mica colectie de teste de evaluare a cunostintelor de limba romana pentru straini, concepute pentru a determina nivelul de proficienta lingvistica al vorbitorilor non-nativi de limba romana, dupa tiparul general al CEFR (Common European Framework of Reference) atat de bine cunoscut de oricine vorbeste (macar) o limba straina. Cat de bine stiu romaneste? contine teste grele, dar corecte. Ridica semnale de alarma pentru ... necunoastere. Folosirea acestor teste de evaluare ca pretext de invatare ar fi ca si cum am alege (constient) sa ne impiedicam de pragul de sus, pentru a-l putea vedea, nu-i asa, pe cel de jos. De ce nu? Acest exercitiu de versatilitate reprezinta o provocare, in egala masura, atat pentru persoana care studiaza limba romana, cat si pentru profesor, dar rezultatele, va asigur, nu vor intarzia sa apara iar progresul va fi inerent.
Orice text, am observat in anii lungi de experienta la catedra, este un bun pretext de invatare. Daca reusim sa ne disciplinam gandul astfel incat sa privim o provocare ca pe o experienta mai degraba decat ca pe o lectie sau test sever, putem descoperi ceea ce nu stim inca si sa ne punem la treaba. Daca privim experienta in sine cu revelatia descoperirii, mai degraba decat considerand-o un capat de tara, ne apropiem cu pasi repezi de invatarea unei limbi straine, bucurandu-ne de calatorie si pregatindu-ne pentru reusita. Desigur, destinatiile sunt importante si rezultatele, deopotriva. Dar de ce sa nu ne bucuram si de calatorie, i.e. de procesul de invatare, in egala masura, in tot acest timp?
Va propun sa va prindeti in acest joc al cunoasterii limbii romane, in profunzimea constructiilor ei gramaticale si a proverbelor ei, a expresiilor idiomatice, a povestilor si a arhetipurilor acestui areal stravechi, daca vreti sa intelegeti bine nu doar limba acestui popor, dar si o farama din frumusetea culturii sale!
Aveti aici, intre copertile volumului Cat de bine stiu romaneste?, o colectie de 6 teste de proficienta lingvistica pentru vorbitorii de limba romana non-nativi, concepute dupa criteriile de evaluare deja consacrate la testele tip TOEFL sau IELTS, pentru limba engleza, DELE pentru spaniola sau DELF pentru franceza. In plus, am inclus 2 teste speciale, pentru nivelul C1/C2, care subliniaza delicat subtilitatile pe care un vorbitor de limba romana, de acest nivel, are nevoie sa le stie, sa le poata utiliza in limbajul scris si in vorbire, in comunicarea orala, pentru a reusi sa demonstreze (si sa treaca) un prag de cunoastere adecvat acestui nivel. De multe ori, doar un nativ educat, bun cunoscator al limbii romane, poate completa, fara greseli, aceste teste. Asa ca, va rog sa nu fiti descurajati! Testele 7 si 8 sunt o provocare si pentru nativi. Folosind aceste teste (si texte) ca pretext de invatare, aveti oportunitatea de a va perfectiona cunostintele pana la nivelul pe care vi-l doriti, sa intelegeti permanent unde va aflati in aceasta calatorie interesanta care, uneori, poate dura si o viata si sa descoperiti mereu ceva nou pe parcurs.
Exercitiile variate, de evaluare a structurilor gramaticale si de vocabular, sau de intelegere a textului scris (continute in acest volum), dublate de probele de ascultare originale, temele de interviu si comunicare orala sau cele de scriere creativa (de pe site-ul academa.ro), toate ofera posibilitatea testarii cunostintelor de limba romana acumulate de-a lungul timpului, pentru ca sunt dublate de un barem adecvat pentru evaluarea sumativa a acestora.
Posibilitatea utilizarii acestor teste ca pretext de invatare le confirma versatilitatea, iar tiparul simplu de urmat, poate reprezenta, cu usurinta, un model replicabil pentru profesorul de limba romana pentru straini, atunci cand doreste sa creeze oricand, el insusi, o suma de astfel de teste evaluative, din timp in timp, atunci cand considera oportun sa evalueze progresul cursantilor sai.
Am purtat mereu un respect nemasurat tuturor celor care aleg sa studieze limba romana ca limba straina, pentru ca, nu-i asa, limba romana se vorbeste pe un areal restrans, de o populatie relativ mica. Este, pentru mine, extrem de onorant sa predau limba mea materna unor oameni dornici sa o cunoasca si sa-i inteleaga subtilitatile si am facut mereu tot ce am stiut mai bine pentru a facilita si a sustine acest parcurs. Apreciez foarte mult timpul si efortul lor! Imi doresc ca rezultatele pe care le merita munca si stradania lor sa nu intarzie a se arata si le doresc sa invete usor si bine si sa se bucure de fiecare etapa a acestui proces. Un gand bun si colegilor profesori care aleg sa ni se alature si sa ofere indrumare celor care descifreaza, la inceput de drum, limba romana. Mult succes tuturor!
Conf. dr. Silvia Osman
Bucuresti, 2023