Cele unsprezece studii sunt tot atatea articole dedicate unei „altfel de abordari” a basmului, publicate intre anii 2016-2021, in reviste ca Saeculum, Incursiuni in imaginar, Eon sau Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica din Alba Iulia. Am incercat sa nu ignoram aspectele „ocultate” ale basmului, exact acelea pe care cercetarea academica le ocoleste. Spre exemplu, asocierea anumitor episoade basmice cu samanismul ar parea fortata, de vreme ce inca se crede ca vechea spiritualitate romaneasca nu a cunoscut samanismul. Evitand interpretarea unor dovezi arheologice sau texte in cheie samanica, cercetatorii (cel putin o parte) indica preferinta pentru mentinerea unui anumit confort intelectual. Insa, fara indrazneala de a specula, nu exista progres in spatiul cercetarii. Asociata mai degraba parerilor neintemeiate, speculatia cade in derizoriu in fata oricarei abordari stiintifice. Daca ne rezumam la scrierea unor „carti din carti”, pentru a pastra acel confort de care aminteam, nu suntem altceva decat niste replicanti ai ideilor altora, dar cu cuvintele noastre. Specularea sensurilor sau directiilor informatiei implica un risc pe care noi, autorii acestor articole, il asumam.
In cercetarile de fata am evidentiat in permanenta faptul ca basmul este un sit de arheologie spirituala. Pe cat ne-a stat in putinta, ne-am ferit de asocieri inutile, marele pericol al speculatiei, dar nici nu le-am exclus pe cele evidente. Articolele, acum capitolele acestei lucrari, au abordat din diferite perspective lumea basmului, psihologica (prihologia abisala a lui Jung), istorico-religioasa, socio-antropologica, oculta, magica si demonologica, fara teama unei „critici de amvon”. Indrazneala de a lua in considerare posibilitatea ca personalitatea zmeului basmic sa fie istoric inspirata de cea a unui zeu semit solar sau afirmatia ca eroul, rareori un personaj bon-nom si dezinteresat de castig – cum gresit il consideram prin asociere cu variantele mitice elene care „au inspirat” constructia personajului – poate incrunta sprancenele celor care inca isi fundamenteaza cercetarile plecand de la vechile tipare de interpretare.
Viziunea generala asupra basmului poate apartine unei singure stiinte, insa profunzimile cercetarii lui, nu. Perspectivele oferite de diferitele stiinte nu mai pot fi privite ca „pseudo-pareri”, dupa cum ceea ce candva era „adiacent”, o „periferie” in spatiul actului unic/ dogmatic interpretativ, nu mai poate fi astazi ignorat. Secretul „speculatiei” noastre sta in incercarea de a combina nu cat mai multe, ci doar suficiente stiinte pentru a obtine un efect de profunzime. Cu toate ca riscul erorii nu dispare, abordarea basmului din perspective pluridisciplinare se impune intr-un ev al dizolvarii reperelor care au fundamentat pana acum cercetarea.
Capitolele lucrarii de fata prezinta basmul dintr-o perspectiva mai putin cunoscuta cititorului actual. In permanenta, dorinta noastra a fost aceea de „a fragmenta” povestirea si a o reinterpreta in functie de aceste piese de puzzle, unele dintre ele foarte vechi, pre-mitice. Astfel, arheologia basmica poate fi definita ca stiinta care se ocupa cu recuperarea credintelor si ideilor magico-religioase din „paturile” sau structurile (temele) suprapuse, nu doar ordonate, ale regiei basmice. Cu alte cuvinte, fiecare tema majora ascunde cel putin doua straturi, unul mitic, celalalt premitic, extrem de importante in economia intelegerii hemeneutice a unor povestiri aparent modeste, departe de a putea fi cotate drept best-seller uri, ca in cazul arhi-cunoscutului Tinerete fara batranete si viata fara de moarte...
Un lucru este cert: cheile de lectura sunt inepuizabile si, cel mai important, nu se construiesc in exclusivitate pe stiintele considerate principale ori auxiliare in procesul de analiza si interpretare. Arta interpretarii apartine hermeneutului, chiar daca radiaza din cunostintele stiintifice insusite. In spatiile sale cele mai profunde, basmul este ocultat, iar invatatura sa ezoterica poate fi dezvaluita doar daca va fi extrasa cu multa atentie. Conexarea ei la orice alt tip de cunoastere, fie o degradeaza, fie o evidentiaza, de unde marele risc al speculatiei, privit de noi ca o continua provocare.
Autorii