Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin
![Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/limba-romana-contemporana-vocabularul-030075.jpg "Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Marinusa Constantin
Editia: I
Pagini: 164
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1645-2
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062816452
Cod Produs:
9786062816452
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Cartea Marinusei Constantin are tot ce ii trebuie pentru a‑si implini menirea de „suport de curs”. Pe de o parte, autoarea sintetizeaza informatiile cele mai recente si cele mai autorizate cu privire la problematica vasta si mereu innoita a lexicului unei limbi naturale. Pe de alta parte, organizarea prezentarii acestui bogat material de lucru respecta principiul didactic al accesibilitatii. Astfel spus, lucrarea se afla in punctul de echilibru intre un tratat stiintific si o „introducere” in stiintele care codifica datele studierii lexicului in anii de pregatire profesionala a studentilor filologi, respectiv lexicologia, cu subdomeniile ei – etimologia, formarea cuvintelor, frazeologia, semantica, onomastica, lexicografia s.a.
Din cea dintai perspectiva, expunerea este sistematizata gradat, de la aspectele teoretice generale ale organizarii vocabularului spre analize concrete ale fenomenelor, proceselor si mecanismelor care genereaza aparitia si disparitia cuvintelor si sensurilor dintr‑o limba, care guverneaza contactele lingvistice, implicatiile lexicului in structura generala a unei limbi – adica interinfluentele cu fonetica, morfologia, sintaxa, stilistica si pragmatica acesteia. De altfel, termenii structura si structuralism, generativism, pragmatica si cognitivism, lingvistica integrala, cu cateva referiri punctuale la Ferdinand de Saussure, la Émile Benveniste, la J. L. Austin, E. Coseriu s.a., revin in diferitele sectiuni ale cartii. Autoarea evita teoretizarile prea ample, caci profilul lucrarii nu ar justifica detalieri de principiu, dar explica suportul teoretic, procedural, in virtutea caruia s‑a ajuns la schemele de formare a cuvintelor, de transfer lexico-semantic la modelele de grupare formal‑semantica s.a.m.d.
Scurtele justificari teoretice, precum si analizele si descrierile de manifestare practica a faptelor de limba din sfera lexicala se intemeiaza pe un corpus de referinte atat de bogat cat permite o asemenea lucrare. Mai precis, este vorba despre o bibliografie esentiala, care cumuleaza contributii mai vechi, dar apartinand unor autoritati in materie si care au directionat cercetarile de profil si au oferit solutii general acceptate la problematica in discutie (cf. O. Densusianu, S. Puscariu, Al. Rosetti, I. Cioranescu, Al. Graur, C. Tagliavini, E. Coseriu, M. Sala, I. Coteanu, A. Bidu‑Vranceanu, N. Forascu, Th. Hristea, M. Avram s.a.), cat si rezultatele unor cercetari de ultima ora, care valorifica achizitiile si rezultatele unor specialisti din generatiile cele mai tinere, coordonate de personalitati de prestigiu (vezi cazul TDG). Pe de alta parte, sunt folosite ca suport al demonstratiilor solutiile oferite de promotorii curentelor internationale de investigare a limbilor, precum cei citati mai sus, de la reprezentantii gramaticii comparativ‑istorice, in variante mai vechi sau mai noi, pana la cei ai structuralismului, generativismului, pragmaticii si cognitivismului, analizei statistice etc.
Altfel spus, textul cursului de fata are menirea sa‑i initieze pe studenti atat in problematica esentiala si functionala a lexicologiei, cat si in metodologia cercetarii acesteia si, nu mai putin, in metalimbajul aferent disciplinei de studiu in cauza. Or, aceasta abordare coincide cu cerintele Nivelului 1, fundamental, al grilei de formare a competentelor profesionale din invatamantul superior (cf. Matricea cadru a NQF).
Din a doua perspectiva, cea didactica, pe langa organizarea sistematica a materiei de studiu si pe langa respectarea principiului „Nicio afirmatie, fara demonstratie si nicio demonstratie, fara exemplificari!”, se remarca diversele strategii psihopedagogice aplicate de Marinusa Constantin. Reluarea din mai multe unghiuri de vedere a unor aspecte mai dificile in explicarea faptelor de limba, diversificarea exemplelor, astfel incat sa poata fi clarificate atat mecanismele fundamentale, cat si detaliile unor fenomene lexico-semantice, apoi echilibrarea expunerii intre diacronie si sincronie, intre general si particular, intre forma si continut, intre paradigmatic si sintagmatic, intre uzual‑denotativ si special‑expresiv, insotita de analiza pragmatica a valorilor conotative, atunci cand contextul o impune, confera eficienta instructiv‑formativa lucrarii de fata. Daca adaugam la acestea atenta asezare in pagina a textului, graficele si tabelele sinoptice, notele explicative – scurte si clare, exercitiile aplicative propuse pentru fiecare „unitate” de prezentare a subsistemului lexical al limbii romane, putem afirma ca avem o imagine a „lucrului bine facut”.
Pentru un universitar tanar, aceasta carte este o proba de seriozitate, pasiune si daruire, adica o proba de profesionalism – de bun augur.
Petre Gheorghe BARLEA
Din cea dintai perspectiva, expunerea este sistematizata gradat, de la aspectele teoretice generale ale organizarii vocabularului spre analize concrete ale fenomenelor, proceselor si mecanismelor care genereaza aparitia si disparitia cuvintelor si sensurilor dintr‑o limba, care guverneaza contactele lingvistice, implicatiile lexicului in structura generala a unei limbi – adica interinfluentele cu fonetica, morfologia, sintaxa, stilistica si pragmatica acesteia. De altfel, termenii structura si structuralism, generativism, pragmatica si cognitivism, lingvistica integrala, cu cateva referiri punctuale la Ferdinand de Saussure, la Émile Benveniste, la J. L. Austin, E. Coseriu s.a., revin in diferitele sectiuni ale cartii. Autoarea evita teoretizarile prea ample, caci profilul lucrarii nu ar justifica detalieri de principiu, dar explica suportul teoretic, procedural, in virtutea caruia s‑a ajuns la schemele de formare a cuvintelor, de transfer lexico-semantic la modelele de grupare formal‑semantica s.a.m.d.
Scurtele justificari teoretice, precum si analizele si descrierile de manifestare practica a faptelor de limba din sfera lexicala se intemeiaza pe un corpus de referinte atat de bogat cat permite o asemenea lucrare. Mai precis, este vorba despre o bibliografie esentiala, care cumuleaza contributii mai vechi, dar apartinand unor autoritati in materie si care au directionat cercetarile de profil si au oferit solutii general acceptate la problematica in discutie (cf. O. Densusianu, S. Puscariu, Al. Rosetti, I. Cioranescu, Al. Graur, C. Tagliavini, E. Coseriu, M. Sala, I. Coteanu, A. Bidu‑Vranceanu, N. Forascu, Th. Hristea, M. Avram s.a.), cat si rezultatele unor cercetari de ultima ora, care valorifica achizitiile si rezultatele unor specialisti din generatiile cele mai tinere, coordonate de personalitati de prestigiu (vezi cazul TDG). Pe de alta parte, sunt folosite ca suport al demonstratiilor solutiile oferite de promotorii curentelor internationale de investigare a limbilor, precum cei citati mai sus, de la reprezentantii gramaticii comparativ‑istorice, in variante mai vechi sau mai noi, pana la cei ai structuralismului, generativismului, pragmaticii si cognitivismului, analizei statistice etc.
Altfel spus, textul cursului de fata are menirea sa‑i initieze pe studenti atat in problematica esentiala si functionala a lexicologiei, cat si in metodologia cercetarii acesteia si, nu mai putin, in metalimbajul aferent disciplinei de studiu in cauza. Or, aceasta abordare coincide cu cerintele Nivelului 1, fundamental, al grilei de formare a competentelor profesionale din invatamantul superior (cf. Matricea cadru a NQF).
Din a doua perspectiva, cea didactica, pe langa organizarea sistematica a materiei de studiu si pe langa respectarea principiului „Nicio afirmatie, fara demonstratie si nicio demonstratie, fara exemplificari!”, se remarca diversele strategii psihopedagogice aplicate de Marinusa Constantin. Reluarea din mai multe unghiuri de vedere a unor aspecte mai dificile in explicarea faptelor de limba, diversificarea exemplelor, astfel incat sa poata fi clarificate atat mecanismele fundamentale, cat si detaliile unor fenomene lexico-semantice, apoi echilibrarea expunerii intre diacronie si sincronie, intre general si particular, intre forma si continut, intre paradigmatic si sintagmatic, intre uzual‑denotativ si special‑expresiv, insotita de analiza pragmatica a valorilor conotative, atunci cand contextul o impune, confera eficienta instructiv‑formativa lucrarii de fata. Daca adaugam la acestea atenta asezare in pagina a textului, graficele si tabelele sinoptice, notele explicative – scurte si clare, exercitiile aplicative propuse pentru fiecare „unitate” de prezentare a subsistemului lexical al limbii romane, putem afirma ca avem o imagine a „lucrului bine facut”.
Pentru un universitar tanar, aceasta carte este o proba de seriozitate, pasiune si daruire, adica o proba de profesionalism – de bun augur.
Petre Gheorghe BARLEA
-
Limba romana contemporana. Vocabularul
Descarca
MARINUSA CONSTANTIN este licentiata in filologie, specialitatea romana-franceza, avand si un master in multiculturalitate si plurilingvism. In perioada 2013-2016, a urmat cursurile Scolii Doctorale de Stiinte Umaniste, Domeniul Filologie, la Universitatea Ovidius din Constanta, obtinand titlul de Doctor in Filologie (calificativul Summa cum laude), cu teza Derivarea delocutiva in limba romana veche, sub indrumarea stiitifica a prof. univ. dr. Petre Gheorghe Barlea.
A participat la numeroase manifestari stiintifice de profil, la Constanta, Bucuresti, Targoviste, Bruxelles s.a., a facut parte din proiecte de cercetare si de editare a unor lucrari colective - manuale, dictionare de specialitate (DLI, ed. I si a II-a), reviste academice. Este coordonatoare asociata a celor mai recente editii anuale ale volumului Studii de didactica (a limbii si literaturii) si membra in colectivul de redactare a periodicului Cultura si Comunicare - scoase de Editura Universitara Bucuresti. Este membra a colectivului de organizare a Colocviului international ”Latinitate - Romanitate - Romanitate”, Targoviste, editiile XV-XXI.
A participat la numeroase manifestari stiintifice de profil, la Constanta, Bucuresti, Targoviste, Bruxelles s.a., a facut parte din proiecte de cercetare si de editare a unor lucrari colective - manuale, dictionare de specialitate (DLI, ed. I si a II-a), reviste academice. Este coordonatoare asociata a celor mai recente editii anuale ale volumului Studii de didactica (a limbii si literaturii) si membra in colectivul de redactare a periodicului Cultura si Comunicare - scoase de Editura Universitara Bucuresti. Este membra a colectivului de organizare a Colocviului international ”Latinitate - Romanitate - Romanitate”, Targoviste, editiile XV-XXI.
PREFATA (P.G.B.) / 9
Unitatea 1. INTRODUCERE IN LEXICOLOGIE / 11
1.1. Structura limbii – consideratii generale / 11
1.2. Lexicologia si disciplinele conexe / 14
1.3. Cuvantul – unitatea de baza a lexicului / 15
1.4. Discipline conexe ale lexicologiei / 20
1.5. Criterii de organizare a lexicului / 21
1.6. Bibliografie / 23
1.7. Aplicatii / 24
Unitatea 2. ORGANIZAREA FUNCTIONAL‑IERARHICA A LEXICULUI / 25
2.1. Vocabularul fundamental si masa vocabularului / 25
2.1.1. Vocabularul fundamental / 25
2.1.2. Masa vocabularului / 29
2.2. Vocabularul activ ~ pasiv / 29
2.3. Vocabularul literar ~ neliterar / 31
2.3.1. Vocabularul literar / 31
2.3.2. Vocabularul neliterar / 31
2.4. Dinamica lexicului / 32
2.5. Aplicatii / 35
2.6. Bibliografie / 36
Unitatea 3. ORGANIZAREA SEMANTICA A VOCABULARULUI / 36
3.1. Relatiile semantice / 38
3.1.1. Sinonimia / 38
3.1.2. Antonimia / 40
3.1.3. Omonimia / 42
3.1.4. Paronimia / 43
3.1.5. Polisemia / 46
3.1.6. Campul semantic / 47
3.2. Bibliografie / 49
3.3. Aplicatii / 50
Unitatea 4. ORGANIZAREA ETIMOLOGICA A LEXICULUI (I) / 51
4.1. Etimologia – lexeme primare si lexeme formate prin procedee interne / 51
4.2. Stratificarea etimologica a limbii romane / 55
4.2.1. Substratul traco‑dac / 56
4.2.2. Baza latina a limbii romane / 58
4.2.3. Superstratul slav / 66
4.2.4. Adstratul si influentele vechi / 69
4.3. Concluzii privind straturile vechi ale limbii romane / 77
4.4. Bibliografie / 78
4.5. Aplicatii / 80
Unitatea 5. ORGANIZAREA ETIMOLOGICA A LEXICULUI (II) / 85
5.1. Imprumuturile moderne / 85
5.2. Elementele lexicale din latina savanta / 87
5.3. Influenta franceza / 89
5.4. Influenta italiana / 92
5.5. Influenta germana / 93
5.6. Influenta engleza / 93
5.7. Bibliografie / 96
5.8. Aplicatii / 99
Unitatea 6. FORMAREA CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA / 100
6.1. Formarea cuvintelor / 100
6.2. Morfologia derivationala / 102
6.2.1. Concepte conexe morfologiei derivationale / 102
6.2.2. Tipologia derivarii / 105
6.2.3. Derivarea cu sufixe. Tipuri de sufixe si de derivate / 106
6.2.4. Alte valori semantice ale sufixelor substantivale / 118
6.2.5. Relatii semantice intre sufixe/derivate nominale / 122
6.2.6. Derivarea cu prefixe / 124
6.2.7. Derivarea parasintetica / 131
6.2.8. Derivarea regresiva / 132
6.2.9. Concluzii privind morfologia derivationala / 133
6.3. Compunerea / 134
6.3.1. Tipare sintactice de compunere / 136
6.3.1.1. Compuse rezultate prin hipotaxa (relatie de subordonare) / 136
6.3.1.2. Compuse realizate prin parataxa (relatia de coordonare) / 138
6.3.1.3. Pseudoparataxa (falsa parataxa) / 139
6.3.2. Compunerea prin abreviere / 139
6.3.3. Compunerea mixta / 139
6.3.4. Compunerea parasintetica / 140
6.3.5. Compunerea cu elemente savante / 140
6.4. Conversiunea / 142
6.4.1. Substantivizarea / 144
6.4.2. Substantivizarea produsa prin metalimbaj / 148
6.4.3. Adjectivizarea / 145
6.4.4. Adverbializarea / 152
6.5. Concluzii privind mijloacele interne de imbogatire a lexicului / 155
6.6. Bibliografie /155
6.7. Aplicatii / 157
Unitatea 7. CALCUL LINGVISTIC – PROCEDEU MIXT DE IMBOGATIRE A LEXICULUI / 159
7.1. Calcul lingvistic / 159
7.2. Tipuri de calc lingvistic / 160
7.2.1. Calcul lexical / 160
7.2.2. Calcul de structura morfematica / 160
7.2.3. Calcul de structura semantica/ 161
7.2.4. Calcul gramatical / 162
7.2.5. Calcul frazeologic / 162
7.3. Bibliografie / 163
7.4. Aplicatii / 164
Unitatea 1. INTRODUCERE IN LEXICOLOGIE / 11
1.1. Structura limbii – consideratii generale / 11
1.2. Lexicologia si disciplinele conexe / 14
1.3. Cuvantul – unitatea de baza a lexicului / 15
1.4. Discipline conexe ale lexicologiei / 20
1.5. Criterii de organizare a lexicului / 21
1.6. Bibliografie / 23
1.7. Aplicatii / 24
Unitatea 2. ORGANIZAREA FUNCTIONAL‑IERARHICA A LEXICULUI / 25
2.1. Vocabularul fundamental si masa vocabularului / 25
2.1.1. Vocabularul fundamental / 25
2.1.2. Masa vocabularului / 29
2.2. Vocabularul activ ~ pasiv / 29
2.3. Vocabularul literar ~ neliterar / 31
2.3.1. Vocabularul literar / 31
2.3.2. Vocabularul neliterar / 31
2.4. Dinamica lexicului / 32
2.5. Aplicatii / 35
2.6. Bibliografie / 36
Unitatea 3. ORGANIZAREA SEMANTICA A VOCABULARULUI / 36
3.1. Relatiile semantice / 38
3.1.1. Sinonimia / 38
3.1.2. Antonimia / 40
3.1.3. Omonimia / 42
3.1.4. Paronimia / 43
3.1.5. Polisemia / 46
3.1.6. Campul semantic / 47
3.2. Bibliografie / 49
3.3. Aplicatii / 50
Unitatea 4. ORGANIZAREA ETIMOLOGICA A LEXICULUI (I) / 51
4.1. Etimologia – lexeme primare si lexeme formate prin procedee interne / 51
4.2. Stratificarea etimologica a limbii romane / 55
4.2.1. Substratul traco‑dac / 56
4.2.2. Baza latina a limbii romane / 58
4.2.3. Superstratul slav / 66
4.2.4. Adstratul si influentele vechi / 69
4.3. Concluzii privind straturile vechi ale limbii romane / 77
4.4. Bibliografie / 78
4.5. Aplicatii / 80
Unitatea 5. ORGANIZAREA ETIMOLOGICA A LEXICULUI (II) / 85
5.1. Imprumuturile moderne / 85
5.2. Elementele lexicale din latina savanta / 87
5.3. Influenta franceza / 89
5.4. Influenta italiana / 92
5.5. Influenta germana / 93
5.6. Influenta engleza / 93
5.7. Bibliografie / 96
5.8. Aplicatii / 99
Unitatea 6. FORMAREA CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA / 100
6.1. Formarea cuvintelor / 100
6.2. Morfologia derivationala / 102
6.2.1. Concepte conexe morfologiei derivationale / 102
6.2.2. Tipologia derivarii / 105
6.2.3. Derivarea cu sufixe. Tipuri de sufixe si de derivate / 106
6.2.4. Alte valori semantice ale sufixelor substantivale / 118
6.2.5. Relatii semantice intre sufixe/derivate nominale / 122
6.2.6. Derivarea cu prefixe / 124
6.2.7. Derivarea parasintetica / 131
6.2.8. Derivarea regresiva / 132
6.2.9. Concluzii privind morfologia derivationala / 133
6.3. Compunerea / 134
6.3.1. Tipare sintactice de compunere / 136
6.3.1.1. Compuse rezultate prin hipotaxa (relatie de subordonare) / 136
6.3.1.2. Compuse realizate prin parataxa (relatia de coordonare) / 138
6.3.1.3. Pseudoparataxa (falsa parataxa) / 139
6.3.2. Compunerea prin abreviere / 139
6.3.3. Compunerea mixta / 139
6.3.4. Compunerea parasintetica / 140
6.3.5. Compunerea cu elemente savante / 140
6.4. Conversiunea / 142
6.4.1. Substantivizarea / 144
6.4.2. Substantivizarea produsa prin metalimbaj / 148
6.4.3. Adjectivizarea / 145
6.4.4. Adverbializarea / 152
6.5. Concluzii privind mijloacele interne de imbogatire a lexicului / 155
6.6. Bibliografie /155
6.7. Aplicatii / 157
Unitatea 7. CALCUL LINGVISTIC – PROCEDEU MIXT DE IMBOGATIRE A LEXICULUI / 159
7.1. Calcul lingvistic / 159
7.2. Tipuri de calc lingvistic / 160
7.2.1. Calcul lexical / 160
7.2.2. Calcul de structura morfematica / 160
7.2.3. Calcul de structura semantica/ 161
7.2.4. Calcul gramatical / 162
7.2.5. Calcul frazeologic / 162
7.3. Bibliografie / 163
7.4. Aplicatii / 164
Cartea Marinusei Constantin are tot ce ii trebuie pentru a‑si implini menirea de „suport de curs”. Pe de o parte, autoarea sintetizeaza informatiile cele mai recente si cele mai autorizate cu privire la problematica vasta si mereu innoita a lexicului unei limbi naturale. Pe de alta parte, organizarea prezentarii acestui bogat material de lucru respecta principiul didactic al accesibilitatii. Astfel spus, lucrarea se afla in punctul de echilibru intre un tratat stiintific si o „introducere” in stiintele care codifica datele studierii lexicului in anii de pregatire profesionala a studentilor filologi, respectiv lexicologia, cu subdomeniile ei – etimologia, formarea cuvintelor, frazeologia, semantica, onomastica, lexicografia s.a.
Din cea dintai perspectiva, expunerea este sistematizata gradat, de la aspectele teoretice generale ale organizarii vocabularului spre analize concrete ale fenomenelor, proceselor si mecanismelor care genereaza aparitia si disparitia cuvintelor si sensurilor dintr‑o limba, care guverneaza contactele lingvistice, implicatiile lexicului in structura generala a unei limbi – adica interinfluentele cu fonetica, morfologia, sintaxa, stilistica si pragmatica acesteia. De altfel, termenii structura si structuralism, generativism, pragmatica si cognitivism, lingvistica integrala, cu cateva referiri punctuale la Ferdinand de Saussure, la Émile Benveniste, la J. L. Austin, E. Coseriu s.a., revin in diferitele sectiuni ale cartii. Autoarea evita teoretizarile prea ample, caci profilul lucrarii nu ar justifica detalieri de principiu, dar explica suportul teoretic, procedural, in virtutea caruia s‑a ajuns la schemele de formare a cuvintelor, de transfer lexico-semantic la modelele de grupare formal‑semantica s.a.m.d.
Scurtele justificari teoretice, precum si analizele si descrierile de manifestare practica a faptelor de limba din sfera lexicala se intemeiaza pe un corpus de referinte atat de bogat cat permite o asemenea lucrare. Mai precis, este vorba despre o bibliografie esentiala, care cumuleaza contributii mai vechi, dar apartinand unor autoritati in materie si care au directionat cercetarile de profil si au oferit solutii general acceptate la problematica in discutie (cf. O. Densusianu, S. Puscariu, Al. Rosetti, I. Cioranescu, Al. Graur, C. Tagliavini, E. Coseriu, M. Sala, I. Coteanu, A. Bidu‑Vranceanu, N. Forascu, Th. Hristea, M. Avram s.a.), cat si rezultatele unor cercetari de ultima ora, care valorifica achizitiile si rezultatele unor specialisti din generatiile cele mai tinere, coordonate de personalitati de prestigiu (vezi cazul TDG). Pe de alta parte, sunt folosite ca suport al demonstratiilor solutiile oferite de promotorii curentelor internationale de investigare a limbilor, precum cei citati mai sus, de la reprezentantii gramaticii comparativ‑istorice, in variante mai vechi sau mai noi, pana la cei ai structuralismului, generativismului, pragmaticii si cognitivismului, analizei statistice etc.
Altfel spus, textul cursului de fata are menirea sa‑i initieze pe studenti atat in problematica esentiala si functionala a lexicologiei, cat si in metodologia cercetarii acesteia si, nu mai putin, in metalimbajul aferent disciplinei de studiu in cauza. Or, aceasta abordare coincide cu cerintele Nivelului 1, fundamental, al grilei de formare a competentelor profesionale din invatamantul superior (cf. Matricea cadru a NQF).
Din a doua perspectiva, cea didactica, pe langa organizarea sistematica a materiei de studiu si pe langa respectarea principiului „Nicio afirmatie, fara demonstratie si nicio demonstratie, fara exemplificari!”, se remarca diversele strategii psihopedagogice aplicate de Marinusa Constantin. Reluarea din mai multe unghiuri de vedere a unor aspecte mai dificile in explicarea faptelor de limba, diversificarea exemplelor, astfel incat sa poata fi clarificate atat mecanismele fundamentale, cat si detaliile unor fenomene lexico-semantice, apoi echilibrarea expunerii intre diacronie si sincronie, intre general si particular, intre forma si continut, intre paradigmatic si sintagmatic, intre uzual‑denotativ si special‑expresiv, insotita de analiza pragmatica a valorilor conotative, atunci cand contextul o impune, confera eficienta instructiv‑formativa lucrarii de fata. Daca adaugam la acestea atenta asezare in pagina a textului, graficele si tabelele sinoptice, notele explicative – scurte si clare, exercitiile aplicative propuse pentru fiecare „unitate” de prezentare a subsistemului lexical al limbii romane, putem afirma ca avem o imagine a „lucrului bine facut”.
Pentru un universitar tanar, aceasta carte este o proba de seriozitate, pasiune si daruire, adica o proba de profesionalism – de bun augur.
Petre Gheorghe BARLEA
Din cea dintai perspectiva, expunerea este sistematizata gradat, de la aspectele teoretice generale ale organizarii vocabularului spre analize concrete ale fenomenelor, proceselor si mecanismelor care genereaza aparitia si disparitia cuvintelor si sensurilor dintr‑o limba, care guverneaza contactele lingvistice, implicatiile lexicului in structura generala a unei limbi – adica interinfluentele cu fonetica, morfologia, sintaxa, stilistica si pragmatica acesteia. De altfel, termenii structura si structuralism, generativism, pragmatica si cognitivism, lingvistica integrala, cu cateva referiri punctuale la Ferdinand de Saussure, la Émile Benveniste, la J. L. Austin, E. Coseriu s.a., revin in diferitele sectiuni ale cartii. Autoarea evita teoretizarile prea ample, caci profilul lucrarii nu ar justifica detalieri de principiu, dar explica suportul teoretic, procedural, in virtutea caruia s‑a ajuns la schemele de formare a cuvintelor, de transfer lexico-semantic la modelele de grupare formal‑semantica s.a.m.d.
Scurtele justificari teoretice, precum si analizele si descrierile de manifestare practica a faptelor de limba din sfera lexicala se intemeiaza pe un corpus de referinte atat de bogat cat permite o asemenea lucrare. Mai precis, este vorba despre o bibliografie esentiala, care cumuleaza contributii mai vechi, dar apartinand unor autoritati in materie si care au directionat cercetarile de profil si au oferit solutii general acceptate la problematica in discutie (cf. O. Densusianu, S. Puscariu, Al. Rosetti, I. Cioranescu, Al. Graur, C. Tagliavini, E. Coseriu, M. Sala, I. Coteanu, A. Bidu‑Vranceanu, N. Forascu, Th. Hristea, M. Avram s.a.), cat si rezultatele unor cercetari de ultima ora, care valorifica achizitiile si rezultatele unor specialisti din generatiile cele mai tinere, coordonate de personalitati de prestigiu (vezi cazul TDG). Pe de alta parte, sunt folosite ca suport al demonstratiilor solutiile oferite de promotorii curentelor internationale de investigare a limbilor, precum cei citati mai sus, de la reprezentantii gramaticii comparativ‑istorice, in variante mai vechi sau mai noi, pana la cei ai structuralismului, generativismului, pragmaticii si cognitivismului, analizei statistice etc.
Altfel spus, textul cursului de fata are menirea sa‑i initieze pe studenti atat in problematica esentiala si functionala a lexicologiei, cat si in metodologia cercetarii acesteia si, nu mai putin, in metalimbajul aferent disciplinei de studiu in cauza. Or, aceasta abordare coincide cu cerintele Nivelului 1, fundamental, al grilei de formare a competentelor profesionale din invatamantul superior (cf. Matricea cadru a NQF).
Din a doua perspectiva, cea didactica, pe langa organizarea sistematica a materiei de studiu si pe langa respectarea principiului „Nicio afirmatie, fara demonstratie si nicio demonstratie, fara exemplificari!”, se remarca diversele strategii psihopedagogice aplicate de Marinusa Constantin. Reluarea din mai multe unghiuri de vedere a unor aspecte mai dificile in explicarea faptelor de limba, diversificarea exemplelor, astfel incat sa poata fi clarificate atat mecanismele fundamentale, cat si detaliile unor fenomene lexico-semantice, apoi echilibrarea expunerii intre diacronie si sincronie, intre general si particular, intre forma si continut, intre paradigmatic si sintagmatic, intre uzual‑denotativ si special‑expresiv, insotita de analiza pragmatica a valorilor conotative, atunci cand contextul o impune, confera eficienta instructiv‑formativa lucrarii de fata. Daca adaugam la acestea atenta asezare in pagina a textului, graficele si tabelele sinoptice, notele explicative – scurte si clare, exercitiile aplicative propuse pentru fiecare „unitate” de prezentare a subsistemului lexical al limbii romane, putem afirma ca avem o imagine a „lucrului bine facut”.
Pentru un universitar tanar, aceasta carte este o proba de seriozitate, pasiune si daruire, adica o proba de profesionalism – de bun augur.
Petre Gheorghe BARLEA
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Argoul in limba romana actuala - Daniela Eugenia Vodita
Limba romana pentru studentii straini. Teste si exercitii
Commercial Correspondence - Corespondenta comerciala in limba engleza
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Zmei, draci si strigoi. Eseuri de hermeneutica a basmului popular romanesc
Gramatica aplicata a limbii ruse. Flexiunea nominala - Gabriel-Andrei Stan
Franceza fara profesor + 2 CD-uri audio - Gaelle Graham
Limba engleza fara profesor - Dan Dutescu
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro