Robert Stoica materializează cea de‑a XII‑a carte a sa, cu pasiunea și entuziasmul de care dă dovadă în toate activitățile în care se implică.
În cartea de față, autorul așază la început un scurt istoric al locului și monumentului arhitectonic asupra căruia își îndreaptă atenția, oferind publicului european și celui transatlantic oportunitatea de a cunoaște, pe scurt, istoria construirii clădirii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Constanța, la 118 ani de la proiectarea imobilului, de către arhitectul șef al Bucureștiului, George Mandrea, la propunerea primarului constănțean Ion Bănescu.
Structura cărții numără patru capitole: „1. Konak, palatul turcesc al viitoarei prefecturi românești de la 1878”, „2. Stilul neoromânesc în arhitectură”, „3. 115 ani. Clădirea în cărțile poștale”, „4. Bazilica de sub liceu: descoperirea uimitoare a anului 1962”.
Autorul se folosește, pe de‑o parte, de cuvântul scris din jurnalistica epocii pentru a (re)construi imaginea Palatului turcesc Konak (devenit după 1878 sediu pentru Prefectura Constanței), pe de altă parte, tânărul autor are în centrul cărții sale imaginea (cartea poștală de epocă) și (re)construiește prin cuvântul scris epoca începutului de secol XX, perioadă în care stilul neoromânesc exprimă ideea de românitate, pe care primarul Constanței Ion Bănescu, alături de prefectul Remus N. Opreanu, vrea să o cultive în spațiul Dobrogei, revenite la patria mamă.
Cartea pe care Robert Stoica o publică de această dată vine și completează istoria locului pe care a fost ridicat Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța. Între coperțile sale, lucrarea Konak și Liceul Regal: 118 ani de la proiectarea în stil neoromânesc a Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța prezintă cititorului în primul capitol o primă descriere a Palatului turcesc Konak, în care s‑au preluat prerogativele Dobrogei de către autoritățile române, la data de 23 noiembrie 1878. Acesta devine sediul Prefecturii Constanța până în luna ianuarie a anului 1883, când clădirea este mistuită de incendiu. Terenul rămas gol va deveni, în anul 1906, locul pe care se va ridica imobilul destinat viitorului liceu. Robert Stoica realizează reconstituirea Palatului turcesc, prin apelul la memoria cuvântului scris, pe care o păstrează filele cotidianului Farul Constanței, din anii 1880 și 1883, dar și alte documente ale vremii, precum telegramele de înștiințare ale primului prefect, Remus Opreanu, trimise către Ministrul de Interne. Cercetând și citând din articolele vremii despre primul Muzeu de istorie din Dobrogea, deschis în sediul Prefecturii din Palatul Konak, autorul demonstrează o amplă muncă de documentare a subiectelor pe care le abordează.
În al doilea capitol al cărții, tânărul autor prezintă pe scurt informații despre stilul neoromânesc. Apoi realizează o analiză a esteticii arhitectonice a primului corp de clădire, în care a luat ființă, la 1911, primul liceu din Constanța și în care astăzi funcționează Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Discuțiile despre designul clădirii, cu precădere cel al fațadei, pornesc de la documente de epocă, anume cărți poștale, în care apare pentru prima dată imobilul din strada Traian, nr. 19. Într‑un limbaj ușor accesibil oricărui cititor dornic să afle detalii despre istoria clădirii, autorul se raportează la documente de epocă, precum: cărți poștale din diferite perioade, fotografii vechi ce nu au mai fost văzute până acum, dar și alte documente care evidențiază estetica stilului neoromânesc, pe care o revendică edificiul de învățământ constănțean.
Capitolul al treilea prezintă, prin prisma cărților poștale, evoluția și schimbările arhitecturale privind elementele de estetică neoromânească ce au avut loc în 115 ani de la inaugurarea imobilului. Cu ajutorul Inteligenței Artificiale, se readuc la viață, punând în culori, atât cărțile poștale, dar și vechile fotografii cu liceul aflat în prim‑plan, de la 1908 și până în prezent.
Se observă dorința autorului ca lucrarea de față să cuprindă o gamă variată și completă de informații despre istoria clădirii și a locului. Astfel, în ultimul capitol, Robert Stoica reia câteva dintre însemnările despre bazilica paleocreștină cu criptă pictată, pe care le face în cartea Bazilica de sub liceu: 60 de ani de la descoperirea monumentului paleocreștin de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța, publicată în anul 2022, aducând completări și revizuiri asupra materialului publicat în capitolul al II‑lea al respectivei cărți.
Prin această carte, tânărul autor dorește să evidențieze importanța arhitecturală, pe care a avut‑o clădirea emblematică pentru expresia românismului în Dobrogea și pentru imaginea Constanței la începutul secolului al XX‑lea, dar și importanța pe care o are astăzi clădirea clasată monument‑istoric de importanță națională ca document arhitectural in situ pentru evocarea stilului neoromânesc în secolul în care trăim astăzi.
Bianca‑Virginia Ibadula