Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Preturi si concurenta. Elemente teoretico-metodologice si aplicative moderne
![Preturi si concurenta. Elemente teoretico-metodologice si aplicative moderne [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/prices-and-competition-theoretical-methodological-elements-and-modern-applications-235-6082.png "Preturi si concurenta. Elemente teoretico-metodologice si aplicative moderne [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Vadim Dumitrascu
ISBN: 978-606-28-0820-4
DOI: 10.5682/9786062808204
Anul publicării: 2018
Editia: I
Pagini: 248
Cod Produs:
9786062808204
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Inca nu foarte demult, bazele paradigmatice ale disciplinei „Preturi si Concurenta“ erau identificate in cadrul Microeconomiei, aceasta fiind considerata chiar o „teorie a preturilor“ intrucat se preocupa de mecanismele de functionare a pietei si de formare a pretului de piata. Ansamblul modelelor si instrumentelor de analiza elaborate in cadrul Microeconomiei au ca suport paradigmatic ipotezele rationalitatii actorilor economici si caracterului perfect concurential al pietelor. Insa evolutiile tehnologice si economice recente, derulate in ultimii 20 – 30 de ani, au impins energic la suprafata fenomene si procese, care au determinat transformarea radicala a economiei ca sistem. Este vorba in primul rand de cresterea accelerata a complexitatii in spatiul economic si ascensiunea rapida a cunoasterii ca resursa economica esentiala. Aceste schimbari pun sub semnul indoielii principalele postulate ale Microeconomiei traditionale, provocand, pe cale de consecinta, necesitatea revizuirii multor dintre elementele conceptuale ale disciplinei „Preturi si Concurenta“. Indraznim sa afirmam ca presiunea cea mai mare in sensul revizuirii semnalate vine chiar din partea metamorfozarilor profunde pe care le-au suferit procesele concurentiale si de formare a preturilor pe pietele marcate ireversibil de complexitate si cunoastere ca input economic cheie. Este nevoie, deci, de abordari noi, mai largi si mai bogate din punct de vedere notional. Noile concepte microeconomice se constituie progresiv, pe baza relaxarii principiilor izolarii strategice a actorilor economici si atomicitatii acestora, aplicarea carora are ca efect major concentrarea atentiei numai pe comportamentele concurentiale si neglijarea altor tipuri de comportamente ce pot fi dezvoltate in contextul pietei. Relaxarea acestor ipoteze conduce in mod necesar la studierea interactiunilor strategice intre actorii pietei, respectiv a caracterului interdependent al deciziilor luate de acesti actori. Asezarea problemei functionarii pietelor in acest cadru nou deschide o perspectiva mult mai nuantata asupra preturilor si concurentei. Evident, au fost necesare inovatii conceptuale, inclusiv pe baza unor adaptari creative ale conceptelor si instrumentelor analitice oferite de alte discipline. Teoria jocurilor si Economia informatiei au fost domeniile care s-au constituit in cele mai prolifice surse pentru asemenea imprumuturi.
VADIM DUMITRASCU
Introducere / 9
Capitolul 1
Pretul – notiune, implicatii si functii economice / 13
1.1. Semnificatiile si functiile economice ale pretului / 13
1.2. Sistemul de factori de influenta a preturilor de piata / 15
1.3. Sistemul preturilor in economia de piata / 18
1.4. Abordari generice privind formarea preturilor / 20
Capitolul 2
Rolul concurentei in economie / 24
2.1. Conceptul de concurenta / 24
2.2. Tipuri de structuri concurentiale ale pietei / 26
2.3. Bariere de intrare pe piata / 28
2.4. Piete disputabile / 29
2.5. Concurenta si preturi – conexiuni si interdependente / 31
Capitolul 3
Impactul asimetriilor informationale asupra preturilor si concurentei / 36
3.1. Asimetriile informationale si concurenta / 36
3.2. Preturile si concurenta din perspectiva teoriei semnalelor / 37
3.3. Implicatiile riscurilor morale asupra relatiei principal – agent / 39
3.4. Efectele costurilor tranzactionale / 41
3.5. Efectele costurilor de agentie (de mandat) / 42
3.6. Bazele economice ale comportamentelor non-concurentiale / 44
CAPITOLUL 4
Strategii de preturi ale firmei / 51
4.1. Obiectivele strategiei de preturi a firmei / 51
4.2. Elemente de fundamentare a pretului de vanzare / 52
4.3. Metodologia de determinare a pretului / 55
4.4. Tipologia strategiilor de preturi ale firmei / 56
4.5. Determinarea si ajustarea pretului de baza (de lista) / 61
Capitolul 5
Tehnici de fixare a preturilor / 66
5.1. Detalii privind interdependentele dintre costuri si preturi / 66
5.2. Costurilor variabile si fixe ca baza de stabilire a pretului / 73
5.3. Profitul ca element fundamental al pretului / 74
5.4. Cele mai raspandite tehnici de fixare a preturilor / 77
5.5. Utilizarea costurilor standard in stabilirea preturilor / 80
Capitolul 6
Manifestari si efecte ale concurentei imperfecte / 84
6.1. Aparitia noilor forme de concurenta / 84
6.2. Modificari esentiale in sistemele competitive ale firmelor / 85
6.3. Restrictionarea concurentei de economiile de scara / 88
6.4. Comportamente economice ale firmelor pe pietele imperfect / 90
6.5. Analiza campului concurential al firmei / 93
6.6. Rolul preturilor pe pietele imperfect / 96
Capitolul 7
Asocierile de firme ca forma de crestere a competitivitatii / 102
7.1. Competitivitate prin crearea sinergiilor externe / 102
7.2. Imperativul furnizarii de valoare economica ridicata / 103
7.3. Competitivitate pe baza dezvoltarii retelelor externe ale firmei / 108
7.4. Grupurile de firme / 111
7.5. Aliantele strategice / 114
Capitolul 8
Economia bazata pe cunoastere – un spatiu nou de formare a preturilor si manifestare a concurentei / 122
8.1. Cunoasterea ca resursa economica strategica / 122
8.2. Importanta activelor intangibile in economia cunoasterii / 124
8.3. Generarea competitivitatii pa baza capitalului intelectual / 127
8.4. Feedback-ul pozitiv si efectele de retea / 130
8.5. Difuziunea cunoasterii si concurenta intre standard / 134
Capitolul 9
Particularitatile functionarii pietelor de capital intelectual / 139
9.1. Cunoasterea este principalul bun tranzactionat pe piete / 139
9.2. Specificul functionarii pietelor de capital intelectual / 143
9.3. Eficienta pietelor de capital intelectual si acumularea avutiei intangibile / 145
9.4. Retelele de cunoastere / 147
Capitolul 10
Noi tendinte la nivelul strategiilor concurentiale ale firmelor / 154
10.1. Schimbari radicale in contextul strategic al firmelor / 154
10.2. Regandirea strategiilor concurentiale ale firmelor / 156
10.3. Prioritatea avantajului evolutiv in lupta concurentiala / 160
10.4. Dezvoltarea atitudinii strategice in cadrul firmei / 163
Capitolul 11
Formate reticulare de organizare concurentiala / 169
11.1. Conceptul de retea a valorii / 169
11.2. Estimarea valorii economice a retelelor / 175
11.3. Abordarea retelelor de valoare ca strategii de crestere / 180
11.4. Principii de articulare si functionare a retelelor de valoare / 184
Capitolul 12
Branding-ul ca instrument al strategiei concurentiale / 192
12.1. Conceptul de marca sau brand / 192
12.2. Valoarea brand-urilor detinute firmei / 193
12.3. Continutul branding-ului / 198
Capitolul 13
Capitalul / de reputatie – sursa esentiala de diferentiere concurentiala / 203
13.1. Conceptul de reputatie a firmei / 203
13.2. Cum poate fi stabilita valoarea capitalului reputational / 209
13.3. Indicele capitalului de reputatie / 213
Capitolul 14
Practici anti-concurentiale si protectia concurentei / 224
14.1. Continutul si formele practicilor anti-concurentiale / 224
14.2. Utilizarea preturilor in practicile anti-concurentiale / 228
14.3. Politici si institutii de reglementare a concurentei / 232
Bibliografie / 241
Capitolul 1
Pretul – notiune, implicatii si functii economice / 13
1.1. Semnificatiile si functiile economice ale pretului / 13
1.2. Sistemul de factori de influenta a preturilor de piata / 15
1.3. Sistemul preturilor in economia de piata / 18
1.4. Abordari generice privind formarea preturilor / 20
Capitolul 2
Rolul concurentei in economie / 24
2.1. Conceptul de concurenta / 24
2.2. Tipuri de structuri concurentiale ale pietei / 26
2.3. Bariere de intrare pe piata / 28
2.4. Piete disputabile / 29
2.5. Concurenta si preturi – conexiuni si interdependente / 31
Capitolul 3
Impactul asimetriilor informationale asupra preturilor si concurentei / 36
3.1. Asimetriile informationale si concurenta / 36
3.2. Preturile si concurenta din perspectiva teoriei semnalelor / 37
3.3. Implicatiile riscurilor morale asupra relatiei principal – agent / 39
3.4. Efectele costurilor tranzactionale / 41
3.5. Efectele costurilor de agentie (de mandat) / 42
3.6. Bazele economice ale comportamentelor non-concurentiale / 44
CAPITOLUL 4
Strategii de preturi ale firmei / 51
4.1. Obiectivele strategiei de preturi a firmei / 51
4.2. Elemente de fundamentare a pretului de vanzare / 52
4.3. Metodologia de determinare a pretului / 55
4.4. Tipologia strategiilor de preturi ale firmei / 56
4.5. Determinarea si ajustarea pretului de baza (de lista) / 61
Capitolul 5
Tehnici de fixare a preturilor / 66
5.1. Detalii privind interdependentele dintre costuri si preturi / 66
5.2. Costurilor variabile si fixe ca baza de stabilire a pretului / 73
5.3. Profitul ca element fundamental al pretului / 74
5.4. Cele mai raspandite tehnici de fixare a preturilor / 77
5.5. Utilizarea costurilor standard in stabilirea preturilor / 80
Capitolul 6
Manifestari si efecte ale concurentei imperfecte / 84
6.1. Aparitia noilor forme de concurenta / 84
6.2. Modificari esentiale in sistemele competitive ale firmelor / 85
6.3. Restrictionarea concurentei de economiile de scara / 88
6.4. Comportamente economice ale firmelor pe pietele imperfect / 90
6.5. Analiza campului concurential al firmei / 93
6.6. Rolul preturilor pe pietele imperfect / 96
Capitolul 7
Asocierile de firme ca forma de crestere a competitivitatii / 102
7.1. Competitivitate prin crearea sinergiilor externe / 102
7.2. Imperativul furnizarii de valoare economica ridicata / 103
7.3. Competitivitate pe baza dezvoltarii retelelor externe ale firmei / 108
7.4. Grupurile de firme / 111
7.5. Aliantele strategice / 114
Capitolul 8
Economia bazata pe cunoastere – un spatiu nou de formare a preturilor si manifestare a concurentei / 122
8.1. Cunoasterea ca resursa economica strategica / 122
8.2. Importanta activelor intangibile in economia cunoasterii / 124
8.3. Generarea competitivitatii pa baza capitalului intelectual / 127
8.4. Feedback-ul pozitiv si efectele de retea / 130
8.5. Difuziunea cunoasterii si concurenta intre standard / 134
Capitolul 9
Particularitatile functionarii pietelor de capital intelectual / 139
9.1. Cunoasterea este principalul bun tranzactionat pe piete / 139
9.2. Specificul functionarii pietelor de capital intelectual / 143
9.3. Eficienta pietelor de capital intelectual si acumularea avutiei intangibile / 145
9.4. Retelele de cunoastere / 147
Capitolul 10
Noi tendinte la nivelul strategiilor concurentiale ale firmelor / 154
10.1. Schimbari radicale in contextul strategic al firmelor / 154
10.2. Regandirea strategiilor concurentiale ale firmelor / 156
10.3. Prioritatea avantajului evolutiv in lupta concurentiala / 160
10.4. Dezvoltarea atitudinii strategice in cadrul firmei / 163
Capitolul 11
Formate reticulare de organizare concurentiala / 169
11.1. Conceptul de retea a valorii / 169
11.2. Estimarea valorii economice a retelelor / 175
11.3. Abordarea retelelor de valoare ca strategii de crestere / 180
11.4. Principii de articulare si functionare a retelelor de valoare / 184
Capitolul 12
Branding-ul ca instrument al strategiei concurentiale / 192
12.1. Conceptul de marca sau brand / 192
12.2. Valoarea brand-urilor detinute firmei / 193
12.3. Continutul branding-ului / 198
Capitolul 13
Capitalul / de reputatie – sursa esentiala de diferentiere concurentiala / 203
13.1. Conceptul de reputatie a firmei / 203
13.2. Cum poate fi stabilita valoarea capitalului reputational / 209
13.3. Indicele capitalului de reputatie / 213
Capitolul 14
Practici anti-concurentiale si protectia concurentei / 224
14.1. Continutul si formele practicilor anti-concurentiale / 224
14.2. Utilizarea preturilor in practicile anti-concurentiale / 228
14.3. Politici si institutii de reglementare a concurentei / 232
Bibliografie / 241
Inca nu foarte demult, bazele paradigmatice ale disciplinei „Preturi si Concurenta“ erau identificate in cadrul Microeconomiei, aceasta fiind considerata chiar o „teorie a preturilor“ intrucat se preocupa de mecanismele de functionare a pietei si de formare a pretului de piata. Ansamblul modelelor si instrumentelor de analiza elaborate in cadrul Microeconomiei au ca suport paradigmatic ipotezele rationalitatii actorilor economici si caracterului perfect concurential al pietelor. Insa evolutiile tehnologice si economice recente, derulate in ultimii 20 – 30 de ani, au impins energic la suprafata fenomene si procese, care au determinat transformarea radicala a economiei ca sistem. Este vorba in primul rand de cresterea accelerata a complexitatii in spatiul economic si ascensiunea rapida a cunoasterii ca resursa economica esentiala. Aceste schimbari pun sub semnul indoielii principalele postulate ale Microeconomiei traditionale, provocand, pe cale de consecinta, necesitatea revizuirii multor dintre elementele conceptuale ale disciplinei „Preturi si Concurenta“. Indraznim sa afirmam ca presiunea cea mai mare in sensul revizuirii semnalate vine chiar din partea metamorfozarilor profunde pe care le-au suferit procesele concurentiale si de formare a preturilor pe pietele marcate ireversibil de complexitate si cunoastere ca input economic cheie. Este nevoie, deci, de abordari noi, mai largi si mai bogate din punct de vedere notional. Noile concepte microeconomice se constituie progresiv, pe baza relaxarii principiilor izolarii strategice a actorilor economici si atomicitatii acestora, aplicarea carora are ca efect major concentrarea atentiei numai pe comportamentele concurentiale si neglijarea altor tipuri de comportamente ce pot fi dezvoltate in contextul pietei. Relaxarea acestor ipoteze conduce in mod necesar la studierea interactiunilor strategice intre actorii pietei, respectiv a caracterului interdependent al deciziilor luate de acesti actori. Asezarea problemei functionarii pietelor in acest cadru nou deschide o perspectiva mult mai nuantata asupra preturilor si concurentei. Evident, au fost necesare inovatii conceptuale, inclusiv pe baza unor adaptari creative ale conceptelor si instrumentelor analitice oferite de alte discipline. Teoria jocurilor si Economia informatiei au fost domeniile care s-au constituit in cele mai prolifice surse pentru asemenea imprumuturi.
Modificarea caracterului concurentei este una dintre cele mai mari schimbari ce definesc era informationala. Aceasta impune regandirea profunda a mecanismelor fundamentale ale concurentei. In conditiile
„exploziei” informationale afacerile se bazeaza tot mai mult pe diversificarea bunurilor si serviciilor, pe capacitatea firmei de a satisface cele mai specifice si imprevizibile nevoi ale consumatorilor, iar importanta potentialului creativ corespunzator unor eforturi de cooperare in vederea atingerii unor rezultate comune. In aceste conditii, intrebarea “De ce sa nu colaboram in loc sa concuram?” este cat se poate de fireasca. Firma trecutului reprezinta un sistem inchis. Mediul ei extra–organizational era perceput ca un context ostil, alcatuit din alte firme, care isi manifestau direct adversitatea, din comerciantii care faceau achizitii en–gross de produse in scopul revanzarii lor ulterioare pe piata si din consumatori, care erau interesati numai de pretul produselor. Totul era impregnat de spiritul concurentei. Producatorii concurau intre ei si, in acelasi timp, cu firmele de comert pentru a obtine conditii cat mai avantajoase de desfacere. Consumatorii, de asemenea, concurau pentru conditii mai convenabile de cumparare, incercand totodata sa-i contrapuna pe en–grossisti si pe producatori astfel incat sa obtina reduceri de pret. In prezent firmele sunt sisteme deschise. Ele trebuie sa vada in celelalte firme nu atat rivali, cat posibili parteneri, in comercianti – consilieri care le pot sugera idei constructive privind imbunatatirea sau conceperea unor noi produse, iar in consumatori – persoane sau firme care merita toata consideratia. Intr-un sistem deschis totul este impregnat de spiritul colaborarii. In trecut, firmele operau exclusiv pe baze concurentiale in cadrul unei ramuri, in conditiile unei piete fixate, determinata de structura sectoriala. Locul fiecarei firme in cadrul specializarii sectoriale sau subsectoriale putea fi usor stabilit cu ajutorul clasificatoarelor oficiale elaborate de guvern. In acest context, abilitatea agentilor pentru achizitii si a celor de la vanzari reprezenta un factor cheie al succesului si poate singurul care putea modifica partea de piata revenita firmei. Firmele erau orientate spre reducerea costurilor de fabricatie si a preturilor pentru produsele realizate, concentrandu-si atentia asupra unor segmente de anvergura si ignorand, de regula, preocuparile in vederea diversificarii sortimentului.
Complexitatea multiplica si intensifica interdependentele. Fluidizarea mediului face mult mai dificila sarcina clasificarii firmelor in functie de apartenenta sectoriala. Din punct de vedere al unui produs firma poate fi incadrata intr-o ramura, iar din punct de vedere al altui produs aceiasi firma poate fi considerata ca avand o cu totul alta specializare. Mai mult, rupturile tehnologice care stau la baza unor produse sau metode principial noi pot da nastere unei noi ramuri industriale. Are loc si o transformare radicala a bazelor competitivitatii firmei. In loc sa se tocmeasca cu en–grossistii si clientii in ceea ce priveste nivelul preturilor, firmele tot mai des descopera ca solutia cea mai eficienta de crestere a valorii si importantei tranzactiilor consta in sporirea profitului revenit fiecarei parti implicate. Renuntand la strategiile de afaceri axate pe dominarea concurentilor prin costuri sau completandu-le, firmele se orienteaza spre: ridicarea valorii de utilitate a produselor in conditiile cresterii usoare a preturilor si a mentinerii nivelului costurilor;concentrarea eforturilor spre crearea sau descoperirea de noi segmente sau nise de piata; diversificarea sortimentului de produse si adaptarea acestora la nevoile specifice ale segmentelor si niselor tinta. In prezent, insusi conceptul de lupta pentru o cota de piata cat mai mare devine anacronic. Piata potentiala a firmei este orice subiect – individ sau organizatie – care doreste sa cumpere ceva sau are nevoie de un serviciu si care este capabil sa dea ceva valoros in schimb – bani, informatii, competente de orice natura, relatii si sustinere, etc.
Deschiderea firmelor catre exterior sau faptul ca ele dobandesc tot mai multe caracteristici ale unui sistem deschis are un impact puternic asupra organizarii lor. Interactiunile tot mai frecvente cu variabilele exogene determina acordarea unei atentii sporite schimbarilor externe. Pentru a ramane performanta firma trebuie sa aiba o serioasa capacitate de adaptare. De aceea, organizarea sa, respectiv configurarea structurilor si proceselor care ii asigura functionarea, trebuie sa priveasca cat mai mult in afara. Intr-o lume a complexitatii si interdependentelor „introvertirea” organizarii si functionarii poate fi fatala! Modul de creare a valorii economice ridicate, corespunzatoare unor nevoi specializate, intr-un mediu aflat in continua schimbare, care opereaza la viteze mari, are cateva implicatii aparte. Nevoia de a raspunde rapid, de „a fi mereu aproape”, de „a scurta distantele” presupune a avea acces la resurse, informatii, competente, expertiza si conexiuni dintre cele mai variate si scumpe. Pe de alta parte, controlul direct al tuturor factorilor de succes pentru afacere implica costuri prohibitive pentru o singura firma. Complexitatea este foarte scumpa pentru a putea fi „internalizata” integral! „Arta strategului” consta in a gasi in afara firmei elementele de competitivitate ce ii lipsesc sau in a ieftini complexitatea printr-o strategie relationala corespunzatoare. A fi performant inseamna a sti sa „impletesti” in jurul firmei o retea parteneriala sau a racorda firma la retelele deja constituite.
Preturile si concurenta nu sunt fenomene modelate in exclusivitate de constrangerile externe exercitate de piata asupra comportamentelor economice ale firmelor. Aceasta intrucat comportamentele insasi, pe langa o determinanta exogena, mai au si numeroase surse endogene, ce trebuie cautate in interiorul firmelor. In multe privinte si in multe situatii, preturile si concurenta nu sunt un simplu datum, caruia firmele trebuie sa i se subordoneze neconditionat.
Vadim Dumitrascu
Modificarea caracterului concurentei este una dintre cele mai mari schimbari ce definesc era informationala. Aceasta impune regandirea profunda a mecanismelor fundamentale ale concurentei. In conditiile
„exploziei” informationale afacerile se bazeaza tot mai mult pe diversificarea bunurilor si serviciilor, pe capacitatea firmei de a satisface cele mai specifice si imprevizibile nevoi ale consumatorilor, iar importanta potentialului creativ corespunzator unor eforturi de cooperare in vederea atingerii unor rezultate comune. In aceste conditii, intrebarea “De ce sa nu colaboram in loc sa concuram?” este cat se poate de fireasca. Firma trecutului reprezinta un sistem inchis. Mediul ei extra–organizational era perceput ca un context ostil, alcatuit din alte firme, care isi manifestau direct adversitatea, din comerciantii care faceau achizitii en–gross de produse in scopul revanzarii lor ulterioare pe piata si din consumatori, care erau interesati numai de pretul produselor. Totul era impregnat de spiritul concurentei. Producatorii concurau intre ei si, in acelasi timp, cu firmele de comert pentru a obtine conditii cat mai avantajoase de desfacere. Consumatorii, de asemenea, concurau pentru conditii mai convenabile de cumparare, incercand totodata sa-i contrapuna pe en–grossisti si pe producatori astfel incat sa obtina reduceri de pret. In prezent firmele sunt sisteme deschise. Ele trebuie sa vada in celelalte firme nu atat rivali, cat posibili parteneri, in comercianti – consilieri care le pot sugera idei constructive privind imbunatatirea sau conceperea unor noi produse, iar in consumatori – persoane sau firme care merita toata consideratia. Intr-un sistem deschis totul este impregnat de spiritul colaborarii. In trecut, firmele operau exclusiv pe baze concurentiale in cadrul unei ramuri, in conditiile unei piete fixate, determinata de structura sectoriala. Locul fiecarei firme in cadrul specializarii sectoriale sau subsectoriale putea fi usor stabilit cu ajutorul clasificatoarelor oficiale elaborate de guvern. In acest context, abilitatea agentilor pentru achizitii si a celor de la vanzari reprezenta un factor cheie al succesului si poate singurul care putea modifica partea de piata revenita firmei. Firmele erau orientate spre reducerea costurilor de fabricatie si a preturilor pentru produsele realizate, concentrandu-si atentia asupra unor segmente de anvergura si ignorand, de regula, preocuparile in vederea diversificarii sortimentului.
Complexitatea multiplica si intensifica interdependentele. Fluidizarea mediului face mult mai dificila sarcina clasificarii firmelor in functie de apartenenta sectoriala. Din punct de vedere al unui produs firma poate fi incadrata intr-o ramura, iar din punct de vedere al altui produs aceiasi firma poate fi considerata ca avand o cu totul alta specializare. Mai mult, rupturile tehnologice care stau la baza unor produse sau metode principial noi pot da nastere unei noi ramuri industriale. Are loc si o transformare radicala a bazelor competitivitatii firmei. In loc sa se tocmeasca cu en–grossistii si clientii in ceea ce priveste nivelul preturilor, firmele tot mai des descopera ca solutia cea mai eficienta de crestere a valorii si importantei tranzactiilor consta in sporirea profitului revenit fiecarei parti implicate. Renuntand la strategiile de afaceri axate pe dominarea concurentilor prin costuri sau completandu-le, firmele se orienteaza spre: ridicarea valorii de utilitate a produselor in conditiile cresterii usoare a preturilor si a mentinerii nivelului costurilor;concentrarea eforturilor spre crearea sau descoperirea de noi segmente sau nise de piata; diversificarea sortimentului de produse si adaptarea acestora la nevoile specifice ale segmentelor si niselor tinta. In prezent, insusi conceptul de lupta pentru o cota de piata cat mai mare devine anacronic. Piata potentiala a firmei este orice subiect – individ sau organizatie – care doreste sa cumpere ceva sau are nevoie de un serviciu si care este capabil sa dea ceva valoros in schimb – bani, informatii, competente de orice natura, relatii si sustinere, etc.
Deschiderea firmelor catre exterior sau faptul ca ele dobandesc tot mai multe caracteristici ale unui sistem deschis are un impact puternic asupra organizarii lor. Interactiunile tot mai frecvente cu variabilele exogene determina acordarea unei atentii sporite schimbarilor externe. Pentru a ramane performanta firma trebuie sa aiba o serioasa capacitate de adaptare. De aceea, organizarea sa, respectiv configurarea structurilor si proceselor care ii asigura functionarea, trebuie sa priveasca cat mai mult in afara. Intr-o lume a complexitatii si interdependentelor „introvertirea” organizarii si functionarii poate fi fatala! Modul de creare a valorii economice ridicate, corespunzatoare unor nevoi specializate, intr-un mediu aflat in continua schimbare, care opereaza la viteze mari, are cateva implicatii aparte. Nevoia de a raspunde rapid, de „a fi mereu aproape”, de „a scurta distantele” presupune a avea acces la resurse, informatii, competente, expertiza si conexiuni dintre cele mai variate si scumpe. Pe de alta parte, controlul direct al tuturor factorilor de succes pentru afacere implica costuri prohibitive pentru o singura firma. Complexitatea este foarte scumpa pentru a putea fi „internalizata” integral! „Arta strategului” consta in a gasi in afara firmei elementele de competitivitate ce ii lipsesc sau in a ieftini complexitatea printr-o strategie relationala corespunzatoare. A fi performant inseamna a sti sa „impletesti” in jurul firmei o retea parteneriala sau a racorda firma la retelele deja constituite.
Preturile si concurenta nu sunt fenomene modelate in exclusivitate de constrangerile externe exercitate de piata asupra comportamentelor economice ale firmelor. Aceasta intrucat comportamentele insasi, pe langa o determinanta exogena, mai au si numeroase surse endogene, ce trebuie cautate in interiorul firmelor. In multe privinte si in multe situatii, preturile si concurenta nu sunt un simplu datum, caruia firmele trebuie sa i se subordoneze neconditionat.
Vadim Dumitrascu
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Planul de conturi general 2024. Conform OMF 2649 / 2023
Matematici aplicate in economie. Caiet de seminar
Matematici aplicate in economie
Statistica. Aplicatii practice
Utilizarea tehnologiei informatiei in mediul economic - Narcisa Isaila
Cum conducem? Intre amatorism si profesionalism - Ion Verboncu
Ghid de formule in statistica
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro