Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei
![Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/modernitate-si-postmodernitate-in-predarea-istoriei-802832.jpg "Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [1]")
![Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/modernitate-si-postmodernitate-in-predarea-istoriei-415144.jpg "Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [2]")
![Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/modernitate-si-postmodernitate-in-predarea-istoriei-802832.jpg "Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [0]")
![Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/modernitate-si-postmodernitate-in-predarea-istoriei-415144.jpg "Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Felicia Elena Boşcodeală
Ediția: I
Pagini: 200
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-1948-4
DOI: 10.5682/9786062819484
Cod Produs:
9786062819484
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
-
Modernitate şi postmodernitate în predarea istoriei
Descarcă
Lista figurilor, tabelelor, abrevierilor și anexelor/11
Cuvânt înainte /15
Argument/17
SECȚIUNEA ÎNTÂI
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
Capitolul 1. Postmodernitate, postmodernism, transpoziție didactică/23
Cuvânt înainte /15
Argument/17
SECȚIUNEA ÎNTÂI
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
Capitolul 1. Postmodernitate, postmodernism, transpoziție didactică/23
-
- Delimitări conceptuale/23
- Postmodernitate, postmodernism și științele educației/25
- Transpoziția didactică/31
- Concluzii Capitolul 1/34
Capitolul 2. Predarea istoriei la sfârșit și început de mileniu/36
2.1. Începuturile învățământului istoric românesc/36
2.2. Predarea istoriei în secolul al XXI-lea/41
2.3. Rolul instituțiilor europene în predarea învățarea istoriei/51
2.4. Concluzii Capitolul 2/56
Capitolul 3. Principiile didactice și utilitatea lor în procesul de predare‑învățare a istoriei/58
3.1. Principiul multiperspectivității /58
3.1.1. Definiție, caracteristici, dimensiuni/58
3.1.2. Avantaje și limite ale utilizării multiperspectivității la istorie/63
3.1.3. Etape în utilizarea multiperspectivității la istorie/66
3.1.4. Strategii și oportunități pentru utilizarea multiperspectivității/67
3.1.5. Concluzii legate de utilizarea multiperspectivității/68
3.1.6. Conexiuni cu teoria inteligențelor multiple/69
3.2. Istoria ca narațiune‑principiu postmodern în predarea istoriei/73
3.2.1. Definiție, caracteristici/73
3.2.2. Istoria ca narațiune și legătura cu postmodernismul/76
3.2.3. Etape ale narațiunii/80
3.3. Predarea problemelor sensibile și controversate ale istoriei/84
3.4. Principiul echilibrului cantitativ/87
3.5. Principiul relației cauză‑efect și principiul cronologic/88
3.6. Concluzii Capitolul 3/89
SECȚIUNEA A DOUA
METODOLOGIA CERCETĂRII
Capitolul 4. Strategia de cercetare/93
4.1. Delimitarea problemei de cercetare/93
4.2. Scopul și obiectivele cercetării/94
4.3. Ipotezele cercetării/95
4.4. Studiul 1: Analiza percepțiilor elevilor și profesorilor referitor la predarea‑învățarea istoriei /96
4.5. Studiul 2: Interpretările profesorilor referitor la procesul de predare-învățare-evaluare a istoriei/97
4.6. Populaţia şi lotul de cercetare /98
4.7. Limitele cercetării/99
4.8. Concluzii Capitolul 4/100
Capitolul 5. Rezultatele cercetării/101
5.1. Studiul 1: Rezultatele cercetării/101
5.1.1. Chestionarul destinat elevilor de liceu și cel adresat profesorilor de istorie/101
5.1.2. Structurarea itemilor chestionarelor și validarea acestora utilizând coeficientul de fidelitate Cronbach Alpha/106
5.1.3. Rezultatele cercetării pentru itemii comuni ai celor două chestionare/108
5.1.4. Rezultatele cercetării privind utilitatea manualului de istorie /110
5.1.5. Rezultatele cercetării privind utilitatea auxiliarelor de istorie/
5.1.6. Rezultatele cercetării privind asocierile dintre percepțiile cadrelor didactice și elevilor /113
5.1.7. Identificarea asocierilor între percepția profesorilor referitoare la timpul necesar prin planurile cadru pentru formarea competențelor cheie/121
5.1.8. Determinarea asocierilor dintre utilitatea multiperspectivității și resursele didactice/122
5.1.9. Rezultatele cercetării privind asocierea răspunsurilor cadrelor didactice la modul de aplicare a recomandărilor europene/126
5.1.10. Rezultatelor cercetării pentru cadrele didactice în funcție de dimensiuni demografice specifice/
5.1.11. Concluzii Studiul 1/139
5.2. Studiul 2: Interpretările profesorilor referitoare la procesul de predare‑învățare-evaluare a istoriei în ultimii 30 de ani/142
5.2.1. Focus‑grup‑ul/142
5.2.2. Interviul/150
5.3. Concluzii Studiul 2/169
Capitolul 6. Produsul cercetării: Ghid de bune practici pentru profesorii de istorie/170
6.1. Argument în sprijinul alcătuirii ghidului /170
6.2. Obiectivele ghidului de bune practici/171
6.3. Structura ghidului de bune practici/171
6.3.1. Argument/171
6.3.2. Documente europene privind predarea și învățarea istoriei/173
6.3.3. Elaborarea și prezentarea unor modele de documente de proiectare curriculară pentru disciplina istorie/175
6.3.4. Exemple de activități de învățare care utilizează principiul multiperspectivității/179
6.3.5. Exemple de resurse educaționale deschise și utilizarea lor la disciplina istorie/182
6.4.Concluzii Capitolul 6/184
Capitolul 7. Concluzii și recomandări/185
7.1. Analiza rezultatelor/185
7.2. Recomandări/188
7.3. Concluzii finale/188
Bibliografie/190
Anexe/199
„Cu cât poți privi mai departe înapoi, în trecut, cu atât mai mult vei capabil să privești în viitor”, afirma Winston Churchill. În această notă, salutăm apariția unei lucrări care aduce în prim plan potențialul formativ pe care îl are studiul istoriei, într‑un context socio‑politic marcat de crize la nivel global.
Pornind de la înțelegerea istoriei ca „o sferă cuprinzătoare, o știință de sinteză, pluridimensională, dar și umanistă” (Gruber, 2016), autoarea reunește într‑o sinteză teoretică și aplicativă concludentă numeroase aspecte ce țin de înțelegerea istoriei în ultimele decenii și de predarea istoriei în școli. Cartea valorifică o teză de doctorat, în care autoarea a hibridat cercetările sale din domeniul istoriei cu abordări didactice multidisciplinare și interdisciplinare. Deși se adresează în primul rând profesorilor care predau istoria la gimnaziu și liceu, cartea este o resursă pentru profesori din diverse arii curriculare, dar și pentru alți specialiști în educație.
În mod particular, profesorii de istorie și științe sociale găsesc în carte răspunsuri la întrebarea „Cum regândim predarea și evaluarea învățării istoriei?” și resurse utile pentru proiectare curriculară, designul experiențelor de învățare, abordări didactice și evaluare. Înțelegerea nuanțată și critică a istoriei presupune abordări inter și transdisciplinare, curajul de a aborda teme sensibile, dar și dezvoltarea unor capacități transversale. Specialiștii în educație vor avea multe teme de reflecție și de acțiune. De exemplu, lucrarea semnalează faptul că, deși la nivel curricular sau – declarativ – didactic, principiile europene și internaționale sunt cunoscute, ele nu se regăsesc ca parte din practica didactică și identifică zone în care se produce ruptura dintre documentele de politică educațională, curriculum, discursurile profesorilor și practicile didactice.
La modul general, cititorii găsesc idei valoroase pentru contextul educațional și socio‑politic actual, din care subliniem promovarea multiplelor perspective și abordarea problemelor sensibile în predarea și înțelegerea istoriei. Aceste două abordări sunt grile de lectură esențiale pentru școli și pentru contextul socio‑politic actual din două motive principale. Primul este că adolescența reprezintă o perioadă critică pentru formarea identităților politice ale tinerilor, iar modul nuanțat și critic în care învață și înțeleg istoria reprezintă o pre‑condiție a comportamentelor lor democratice, ca adulți. Cel de‑al doilea este că asistăm la nivel global la fenomenul „recesiunii democratice” în rândul tinerilor (Diamond, 2015) și la instabilități politice, inclusiv în sistemele cu democrații consolidate.
Ca cititor, în carte am regăsit infuzat implicit mesajul lui Winston Churchill despre relația dintre trecut și viitor. Altfel spus, o resursă de care avem mare nevoie!
Pornind de la înțelegerea istoriei ca „o sferă cuprinzătoare, o știință de sinteză, pluridimensională, dar și umanistă” (Gruber, 2016), autoarea reunește într‑o sinteză teoretică și aplicativă concludentă numeroase aspecte ce țin de înțelegerea istoriei în ultimele decenii și de predarea istoriei în școli. Cartea valorifică o teză de doctorat, în care autoarea a hibridat cercetările sale din domeniul istoriei cu abordări didactice multidisciplinare și interdisciplinare. Deși se adresează în primul rând profesorilor care predau istoria la gimnaziu și liceu, cartea este o resursă pentru profesori din diverse arii curriculare, dar și pentru alți specialiști în educație.
În mod particular, profesorii de istorie și științe sociale găsesc în carte răspunsuri la întrebarea „Cum regândim predarea și evaluarea învățării istoriei?” și resurse utile pentru proiectare curriculară, designul experiențelor de învățare, abordări didactice și evaluare. Înțelegerea nuanțată și critică a istoriei presupune abordări inter și transdisciplinare, curajul de a aborda teme sensibile, dar și dezvoltarea unor capacități transversale. Specialiștii în educație vor avea multe teme de reflecție și de acțiune. De exemplu, lucrarea semnalează faptul că, deși la nivel curricular sau – declarativ – didactic, principiile europene și internaționale sunt cunoscute, ele nu se regăsesc ca parte din practica didactică și identifică zone în care se produce ruptura dintre documentele de politică educațională, curriculum, discursurile profesorilor și practicile didactice.
La modul general, cititorii găsesc idei valoroase pentru contextul educațional și socio‑politic actual, din care subliniem promovarea multiplelor perspective și abordarea problemelor sensibile în predarea și înțelegerea istoriei. Aceste două abordări sunt grile de lectură esențiale pentru școli și pentru contextul socio‑politic actual din două motive principale. Primul este că adolescența reprezintă o perioadă critică pentru formarea identităților politice ale tinerilor, iar modul nuanțat și critic în care învață și înțeleg istoria reprezintă o pre‑condiție a comportamentelor lor democratice, ca adulți. Cel de‑al doilea este că asistăm la nivel global la fenomenul „recesiunii democratice” în rândul tinerilor (Diamond, 2015) și la instabilități politice, inclusiv în sistemele cu democrații consolidate.
Ca cititor, în carte am regăsit infuzat implicit mesajul lui Winston Churchill despre relația dintre trecut și viitor. Altfel spus, o resursă de care avem mare nevoie!
Prof. univ. dr. Cătălina Ulrich Hygum
Universitatea București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Coordonator național ICCS (Studiul Internațional privind Educația Civică și pentru Cetățenie 2022, 2027)
Expert Consiliul Europei Spațiul European al educației civice
Universitatea București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Coordonator național ICCS (Studiul Internațional privind Educația Civică și pentru Cetățenie 2022, 2027)
Expert Consiliul Europei Spațiul European al educației civice
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Proiecte de activitate si scenarii didactice. Invatamant prescolar
Didactica matematicii pentru invatamantul primar - Iliana Dumitrescu
