Un program de mentorat bine pus la punct, reglementat si implementat din punct de vedere legislativ este o necesitate in orice scoala. Avantajele pe care le aduce pentru toti cei implicati sunt indiscutabile:
· pentru debutanti – integrarea in organizatie se face mult mai usor; familiarizarea cu cerintele si cu specificul scolii se face mai rapid; adaptarea la asteptarile parintilor, elevilor, colegilor, conducerii se petrece firesc; comunicarea cu celelalte parti cu care intra in contact se realizeaza mult mai eficient;
· pentru mentor – evitarea rutinei, castig de prestigiu, stimulare profesionala, schimb de experienta, invata odata cu debutantul, satisfactii personale si profesionale ca participa la desavarsirea unor debutanti ca profesori;
· pentru scoala – recunoastere in comunitate, punct de reper pentru cadrele didactice care doresc sa lucreze intr-un mediu profesionist, dezvoltare de parteneriate cu comunitatea, personal didactic bine pregatit dornic de autocunoastere si autodepasire, debutanti care se integreaza mult mai usor in organizatie.
Informatii conformitate produs
ELENA STOICHICI (IAVORSCHI)
INTRODUCERE / 9
CAPITOLUL I – MENTORATUL IN EDUCATIE. CONTEXTUALITATE LEGISLATIVA SI EDUCATIONALA / 11
1.1. Mentoratul – o solutie pentru imbunatatirea calitatii educatiei / 11
1.2. Directii europene privind mentoratul in educatie / 15
1.3. Mentoratul in Romania in contextul actual / 18
CAPITOLUL II – ATRIBUTELE PROFESORILOR MENTORI SI DEBUTANTI. IMPORTANTA UNEI BUNE COLABORARI IN ACTIVITATEA DE MENTORAT / 24
2.1. Functiile si responsabilitatile mentorului / 24
2.2. Functiile si responsabilitatile profesorului debutant / 33
2.3. Relatia mentor debutant, o relatie dinamica / 37
CAPITOLUL III – ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE ALE PROFESORILOR AFLATI LA INCEPUT DE DRUM IN CARIERA DIDACTICA / 50
3.1. Nevoile de formare a profesorului stagiar ‑ punct de plecare in activitatea de mentorat / 50
3.2. Tipologia nevoilor de formare / 52
3.3. Nevoia de formare in domeniul proiectarii, realizarii si evaluarii activitatii didactice (componenta pedagogica) / 56
CAPITOLUL IV – STRATEGII DE COMUNICARE ALE ACTORILOR IMPLICATI IN PROGRAMUL DE MENTORAT / 66
4.1. Aspecte generale si particularitati ale comunicarii mentor‑debutant / 66
4.2. Elementele structurale ale comunicarii mentor‑debutant / 75
4.3. Modalitati de comunicare mentor ‑ debutant / 82
4.3.1. Comunicarea interpersonala / 82
4.3.2. Comunicarea nonverbala / 85
4.3.3. Comunicarea verbala / 89
4.4. Factori stimulatori ai comunicarii in relatia mentor‑debutant / 93
4.4.1. Factori stimulatori de natura psihologica / 93
4.4.2. Factori stimulatori de natura pedagogica / 97
4.4.3. Factori stimulatori de natura sociala / 103
4.5. Factori perturbatori ai comunicarii mentor ‑ debutant / 105
CAPITOLUL V – DIFICULTATI SI PROVOCARI INTAMPINATE IN PERIOADA DE DEBUT PROFESIONAL / 113
5.1. Retinerea profesorilor debutanti in sistemul de invatamant / 113
5.2. Dificultati si provocari intampinate de profesorii aflati la inceput de drum / 116
5.3. Solutii propuse de cercetatori si specialisti in domeniul educatiei / 125
CAPITOLUL VI – MENTORATUL IN TIMPUL PANDEMIEI DE COVID 19. AVANTAJE, LIMITE, RECOMANDARI / 127
6.1. Dificultati in relatiile dintre profesorii mentori si debutanti desfasurate in mediul online / 128
6.2. Competenta digitala profesionala a profesorilor mentori si debutanti / 135
6.3. Cunostinte pedagogice TIC. Utilizarea in predare – invatare / 137
6.4. Competenta digitala profesionala a profesorilor mentori / 139
6.5. Avantajele, limite si recomandari in mentoratul online / 141
CONCLUZII / 147
BIBLIOGRAFIE / 151
Cadru didactic trebuie sa se adapteze rapid la noile solicitari aparute in sistemul educational. Acesta trebuie sa isi perfectioneze permanent cunostintele atat in domeniul in care preda cat si in pedagogie si sa isi dezvolte competentele de comunicare.
Nevoia de formare a cadrelor didactice apare ca rezultat al evolutiilor din planul curriculumului educational si din planul nevoilor de educatie si totodata ca urmare a exigentelor privind adaptarea competentelor intregului personal didactic la schimbarile/modificarile aparute in procesul de invatamant.
Formarea continua a cadrelor didactice este imperios necesara indiferent daca acestea, cadrele didactice ‑ sunt mentori sau debutanti si indiferent de ciclul de invatamant in care activeaza (prescolar, primar, gimnazial, liceal, vocational etc.).
Cucos C., (2022) atrage atentia asupra faptului ca problematica formarii corpului profesoral este „intrinsec legata” de reformarea educatiei atat din punct de vedere a proiectiei institutionale cat si la nivel de derulare procesuala.
In elaborarea programelor de formare a cadrelor didactice trebuie sa se tina cont de cateva principii care stau la baza formarii continue si dezvoltarii profesionale a personalului didactic si anume: principiul adaptabilitatii, principiul egalitatii de sanse, principiul calitatii, principiul transversabilitatii competentelor, principiul convergentei si principiul complementaritatii (Ezechil & colab., 2013).
O pregatire de inalta calitate a cadrelor didactice, ce are la baza in sistem integrat de formare initiala, stagiatura si dezvoltare profesionala, este absolut necesara pentru a raspunde problemelor actuale si cerintelor pe care le vor intampina pe parcursul vietii lor profesionale.
Spuneam ca este nevoie de formare continua pentru cadrele didactice indiferent de vechimea acestora la catedra. Prin urmare, pentru a se integra si comunica cu managerii si cadrele didactice in cadrul unitatii scolare un profesor debutant are nevoie de programe de formare, iar mentorul trebuie sa participe periodic la diverse programe de formare pentru a putea oferi suportul necesar debutantilor ale caror nevoi apar odata cu schimbarile aparute in sistemul educational.