Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Exigente meritocratice in scoala romaneasca

nou
80,00 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Marin Manolescu

Editia: I

Pagini: 394

Anul publicării: 2022

ISBN: 978-606-28-1529-5

DOI: 10.5682/9786062815295

In stoc
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062815295 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuvant inainte
  • Cuprins
  • Review-uri (0)
Cartea “Exigente meritocratice in scoala romaneasca” aparuta recent la Editura Universitara - Bucuresti este o pledoarie pentru cunoasterea, respectarea si promovarea traditiilor valoroase ale invatamantului romanesc, consolidate de-a lungul istoriei, pentru aprecierea muncii, eforturilor si a rezultatelor obtinute de elevii nostri, de profesorii nostri, de scolile noastre. Avem elevi cu potential ridicat, recunoscut, care trebuie valorificat, pus in opera de profesori bine pregatiti, cu har pedagogic, de familii cu respect fata de stiinta de carte, de educatie. Totul insa realizat intr-un cadru normativ, decizional stiintific si nealterat politic. 
Realitatea ne demonstreaza cu prisosinta faptul ca, de-a lungul timpului, din scoala romaneasca au iesit minti luminate, personalitati accentuate ale vietii stiintifice, culturale, artistice etc care fac cinste Romaniei, Europei si lumii intregi. Potentialul bio-psiho-social al generatiilor noastre de copii si tineri este recunoscut in intreaga lume. 

Ideile -  cheie in jurul carora se structureaza esenta acestei carti sunt:
Traditiile invatamantului romanesc: cunoastere, respect, promovare
Promovarea meritocratiei ca principiu de justitie sociala prin educatie; 
Maria Sa – elevul: respect, incredere, valorizare.  
Dascalul/ profesorul: competente profesionale, devotament, respect, motivare, prestigiu social. 


Cartea “Exigente meritocratice in scoala romaneasca” are urmatoarea structura:
Partea I - MERITOCRATIA- PRINCIPIU DE JUSTITIE SOCIALA PRIN EDUCATIE 
Partea a II-a - SCOALA ROMANEASCA IN CONTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL. O PERSPECTIVA ISTORICA
Partea a III-a - EXIGENTE MERITOCRATICE PRIVIND INSTRUIREA, EVALUAREA SI PROMOVAREA ELEVILOR
Partea a IV-a - EVALUARE VERSUS MASURARE IN EDUCATIE  
Partea a-V-a - EXIGENTE MERITOCRATICE IN FORMAREA SI PERFECTIONAREA CADRELOR DIDACTICE. REPERE ISTORICE
Partea a VI-a - CATALOGUL MINISTRILOR EDUCATIEI   DIN 1859 PANA IN PREZENT. 


Meritocratia este un principiu de justitie sociala prin educatie. O societate meritocratica traduce reusita scolara in reusita sociala.  Potrivit teoriilor sociologice actuale, o societate este considerata meritocratica daca fiecare individ are sansa  de a reusi in viata prin scoala si daca reusita scolara se traduce printr-o reusita sociala.  
In antiteza cu meritocratia se plaseaza mediocratia.
In conceptia noastra sunt doua tipologii ale mediocritatii:
1. mediocritatea multumita cu ea insasi;
2. mediocritatea veleitara, aroganta si agresiva. 

Mediocritatea multumita cu ea insasi este echivalenta cu anonimatul, cu banalul, cu banalitatea. Mediocrul aflat in aceasta postura este lipsit de initiativa, se simte bine asa si se complace in aceasta situatie. 
Mediocritatea veleitara este cea de-a doua ipostaza a mediocritatii. Mediocrul din aceasta categorie este arogant si agresiv, bascalios si mistocar. Vrea onorabilitate, posturi, functii. Deviza sa este “Bete-n roate”. Consecintele instalarii mediocritatii in posturi importante sunt multiple.  (Marin Manolescu, 2019, „Evaluarea scolara. Meritocratia si mediocritatea”, Editura Universitara). 
 Din nefericire, ne spune specialistul Sorin Costreie-, “scoala contribuie din plin la instaurarea mediocratiei” (Dilema Veche nr. 959 din 25 august – 31 august 2022)

Lucrarea noastra doreste sa transmita cateva mesaje
In primul rand
dorim sa atragem atentia asupra faptului ca invatamantul romanesc are traditii valoroase consolidate istoric. Aceste traditii trebuie cunoscute si promovate pentru ca „Fara istorie n-avem viitor!”. Prin urmare: 
Lectia istoriei trebuie cunoscuta, inteleasa, invatata si valorizata; 
Traditiile valoroase trebuie cunoscute, transmise, respectate, valorificate in contexte noi;
Trebuie coerenta, unitate de gandire si de actiune;
Politicile si strategiile educationale trebuie gandite de “specialisti in pedagogie”;
Sistemul de invatamant din Romania trebuie restructurat in integralitatea lui, intr-o maniera coerenta, sistemica, unitara, pe baza unei conceptii integratoare etc.
Sistemul de invatamant din Romania trebuie sa-si redefineasca identitatea.

In al doilea rand, lucrarea noastra indeplineste exigentele unui manual de pedagogie, abordand probleme ale istoriei invatamantului romanesc si european, evolutii, tendinte si aspecte critice privitoare la raportul dintre instructie si educatie, formarea cadrelor didactice, dezvoltarea si evaluarea institutiilor de educatie etc. Ea imbina traditia pozitiva cu inovatia, ofera o perspectiva istorica asupra pedagogiei romanesti in context international precum si o radiografie a scolii noastre la ora actuala.
Cartea “Exigente meritocratice in scoala romaneasca” este o lucrare de sine statatoare, cu o problematica noua si actuala; acolo unde a fost cazul autorul a folosit, a preluat, valorificat, dezvoltat unele idei, conceptii, abordari, chiar texte din lucrari anterioare, prelucrate si interpretate in functie de problematica tratata in cartea de fata. 
Aceasta carte reprezinta o sursa de informare stiintifico-didactica si serveste atat pentru pregatirea pedagogica a studentilor, pentru perfectionarea cadrelor didactice de toate specialitatile cat si pentru satisfacerea unor interese de cunoastere ale oricarei persoane dornice sa cunoasca traditiile invatamantului romanesc. 

Traditiile meritocratice ale scolii romanesti sunt o certitudine. In prezent insa scoala romaneasca este in deriva! Iar functia meritocratica a scolii se afla in impas! Cunoasterea continutului acestei carti ofera posibilitatea manifestarii initiativei, invita la reflectie; speram, in acelasi timp, ca lucrarea noastra sa sensibilizeze beneficiarii, indiferent de categorie, sa determine decizii care sa produca schimbari dezirabile, generatoare de progres pedagogic. 

Sa fim optimisti!
  • Exigente meritocratice in scoala romaneasca

    Descarca
Marin Manolescu
— Prof. univ. dr. la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Departamentul pentru Formarea Profesorilor;
— Conducator de doctorat in Stiintele Educatiei;
— Studii: Facultatea de Filosofie, Sectia Pedagogie-Romana, Universitatea din Bucuresti;
— A parcurs toate treptele carierei didactice universitare si preuniversitare;
— A infiintat sau a participat la infiintarea sau consolidarea unor structuri/ institutii de prestigiu in domeniul formarii initiale si continue a cadrelor didactice pentru nivelurile primar, prescolar, gimnazial si liceal;
— A indeplinit functii manageriale in invatamantul universitar, preuniversitar, la nivel ministerial;
— Este coordonatorul/ directorul programului de master „Mentoratul in educatie“, Universitatea din Bucuresti;
— A primit premiul Academiei Romane pentru lucrarea „Pedagogia invatamantului primar si prescolar” in 2021, coordonator impreuna cu Ovidiu Panisoara, Editura Polirom, Iasi;
— Domenii de competenta stiintifica si didactica: Teoria, metodologia si practica evaluarii. Teoria si metodologia curriculumului, Formarea initiala si continua a cadrelor didactice, Pedagogia invatamantului primar si prescolar; Educatia timpurie; Practica profesionala si pedagogica.

De acelasi autor (selectiv):
—    Practica cercetarii in stiintele educatiei. Probleme critice, diagnoza, actiune (coordonator), 2021, Editura Universitara, Bucuresti;
—    Pedagogia invatamantului primar si prescolar (coordonator impreuna cu Ovidiu Panisoara), 2019, Editura Polirom, Iasi;
—    Evaluarea in educatie. Meritocratia si mediocritatea, 2019, Editura Universitara, Bucuresti;
—    Monografia invatamantului din satele Comunei Bobicesti, Judetul Olt (in colaborare cu Paula Banica), 2018, Editura Reprograph, Craiova ;
—    Referentialul in evaluarea scolara, 2015, Editura Universitara, Bucuresti;
—    Perspective inovative ale evaluarii. Evaluarea digitala, 2016, Editura Universitara, Bucuresti;
—    Teoria si metodologia evaluarii, 2010, Editura Universitara, Bucuresti;
—    Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, 2005, Editura Meteor Press, Bucuresti;
—    Curriculum pentru invatamantul primar si prescolar. Teorie si practica, 2006, Editura Universitatii Bucuresti   ̶  CREDIS;
—    Evaluarea scolara  ̶  un contract pedagogic, 2003, Editura Fundatiei Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti;
—    Teoria si practica evaluarii (in colaborare cu Dan Potolea), 2005, MEN-PIR, Bucuresti;
—    Teoria si metodologia curriculumului (in colaborare cu Dan Potolea), 2005, MEN-PIR, Bucuresti.

Cartea “Exigente meritocratice in scoala romaneasca” aparuta recent la Editura Universitara - Bucuresti este o pledoarie pentru cunoasterea, respectarea si promovarea traditiilor valoroase ale invatamantului romanesc, consolidate de-a lungul istoriei, pentru aprecierea muncii, eforturilor si a rezultatelor obtinute de elevii nostri, de profesorii nostri, de scolile noastre. Avem elevi cu potential ridicat, recunoscut, care trebuie valorificat, pus in opera de profesori bine pregatiti, cu har pedagogic, de familii cu respect fata de stiinta de carte, de educatie. Totul insa realizat intr-un cadru normativ, decizional stiintific si nealterat politic. 
Realitatea ne demonstreaza cu prisosinta faptul ca, de-a lungul timpului, din scoala romaneasca au iesit minti luminate, personalitati accentuate ale vietii stiintifice, culturale, artistice etc care fac cinste Romaniei, Europei si lumii intregi. Potentialul bio-psiho-social al generatiilor noastre de copii si tineri este recunoscut in intreaga lume. 

Ideile -  cheie in jurul carora se structureaza esenta acestei carti sunt:
Traditiile invatamantului romanesc: cunoastere, respect, promovare
Promovarea meritocratiei ca principiu de justitie sociala prin educatie; 
Maria Sa – elevul: respect, incredere, valorizare.  
Dascalul/ profesorul: competente profesionale, devotament, respect, motivare, prestigiu social. 


Cartea “Exigente meritocratice in scoala romaneasca” are urmatoarea structura:
Partea I - MERITOCRATIA- PRINCIPIU DE JUSTITIE SOCIALA PRIN EDUCATIE 
Partea a II-a - SCOALA ROMANEASCA IN CONTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL. O PERSPECTIVA ISTORICA
Partea a III-a - EXIGENTE MERITOCRATICE PRIVIND INSTRUIREA, EVALUAREA SI PROMOVAREA ELEVILOR
Partea a IV-a - EVALUARE VERSUS MASURARE IN EDUCATIE  
Partea a-V-a - EXIGENTE MERITOCRATICE IN FORMAREA SI PERFECTIONAREA CADRELOR DIDACTICE. REPERE ISTORICE
Partea a VI-a - CATALOGUL MINISTRILOR EDUCATIEI   DIN 1859 PANA IN PREZENT. 


Meritocratia este un principiu de justitie sociala prin educatie. O societate meritocratica traduce reusita scolara in reusita sociala.  Potrivit teoriilor sociologice actuale, o societate este considerata meritocratica daca fiecare individ are sansa  de a reusi in viata prin scoala si daca reusita scolara se traduce printr-o reusita sociala.  
In antiteza cu meritocratia se plaseaza mediocratia.
In conceptia noastra sunt doua tipologii ale mediocritatii:
1. mediocritatea multumita cu ea insasi;
2. mediocritatea veleitara, aroganta si agresiva. 

Mediocritatea multumita cu ea insasi este echivalenta cu anonimatul, cu banalul, cu banalitatea. Mediocrul aflat in aceasta postura este lipsit de initiativa, se simte bine asa si se complace in aceasta situatie. 
Mediocritatea veleitara este cea de-a doua ipostaza a mediocritatii. Mediocrul din aceasta categorie este arogant si agresiv, bascalios si mistocar. Vrea onorabilitate, posturi, functii. Deviza sa este “Bete-n roate”. Consecintele instalarii mediocritatii in posturi importante sunt multiple.  (Marin Manolescu, 2019, „Evaluarea scolara. Meritocratia si mediocritatea”, Editura Universitara). 
 Din nefericire, ne spune specialistul Sorin Costreie-, “scoala contribuie din plin la instaurarea mediocratiei” (Dilema Veche nr. 959 din 25 august – 31 august 2022)

Lucrarea noastra doreste sa transmita cateva mesaje
In primul rand
dorim sa atragem atentia asupra faptului ca invatamantul romanesc are traditii valoroase consolidate istoric. Aceste traditii trebuie cunoscute si promovate pentru ca „Fara istorie n-avem viitor!”. Prin urmare: 
Lectia istoriei trebuie cunoscuta, inteleasa, invatata si valorizata; 
Traditiile valoroase trebuie cunoscute, transmise, respectate, valorificate in contexte noi;
Trebuie coerenta, unitate de gandire si de actiune;
Politicile si strategiile educationale trebuie gandite de “specialisti in pedagogie”;
Sistemul de invatamant din Romania trebuie restructurat in integralitatea lui, intr-o maniera coerenta, sistemica, unitara, pe baza unei conceptii integratoare etc.
Sistemul de invatamant din Romania trebuie sa-si redefineasca identitatea.

In al doilea rand, lucrarea noastra indeplineste exigentele unui manual de pedagogie, abordand probleme ale istoriei invatamantului romanesc si european, evolutii, tendinte si aspecte critice privitoare la raportul dintre instructie si educatie, formarea cadrelor didactice, dezvoltarea si evaluarea institutiilor de educatie etc. Ea imbina traditia pozitiva cu inovatia, ofera o perspectiva istorica asupra pedagogiei romanesti in context international precum si o radiografie a scolii noastre la ora actuala.
Cartea “Exigente meritocratice in scoala romaneasca” este o lucrare de sine statatoare, cu o problematica noua si actuala; acolo unde a fost cazul autorul a folosit, a preluat, valorificat, dezvoltat unele idei, conceptii, abordari, chiar texte din lucrari anterioare, prelucrate si interpretate in functie de problematica tratata in cartea de fata. 
Aceasta carte reprezinta o sursa de informare stiintifico-didactica si serveste atat pentru pregatirea pedagogica a studentilor, pentru perfectionarea cadrelor didactice de toate specialitatile cat si pentru satisfacerea unor interese de cunoastere ale oricarei persoane dornice sa cunoasca traditiile invatamantului romanesc. 

Traditiile meritocratice ale scolii romanesti sunt o certitudine. In prezent insa scoala romaneasca este in deriva! Iar functia meritocratica a scolii se afla in impas! Cunoasterea continutului acestei carti ofera posibilitatea manifestarii initiativei, invita la reflectie; speram, in acelasi timp, ca lucrarea noastra sa sensibilizeze beneficiarii, indiferent de categorie, sa determine decizii care sa produca schimbari dezirabile, generatoare de progres pedagogic. 

Sa fim optimisti!

PREFATA / 17

PARTEA I. MERITOCRTIA ‑ PRINCIPIU DE JUSTITIE SOCIALA PRIN EDUCATIE / 25

Capitolul I. MERITOCRATIA ‑ MODEL DE JUSTITIE SOCIALA / 25
1. „Creier / minte” + performanta + caracter = fundamentele moderne ale meritocratiei / 25
2. Meritocratie versus mediocratie in societatea moderna / 27
2.1. Perspectiva meritocratica / 27
2.2. Perspectiva mediocratica / 28
2.2.1. Mediocritatea multumita cu ea insasi / 29
2.2.2. Mediocrul arogant si agresiv/Mediocritatea veleitara / 30
2.2.2.1. Ifosul mediocritatii: onorabilitate, drepturi, posturi / 30
2.2.2.2. Mediocrul arogant si agresiv, bascalios si mistocar / 31
2.2.2.3. „Bete‑n roate”‑ deviza mediocrului arogant si agresiv / 31
3. Realitatea romaneasca postdecembrista: «boala omului nepotrivit la locul nepotrivit» / 32
4. Este legitima legitimarea meritocratiei? / 33
5. Predominanta ereditarului in structura „meritului” si in promovarea meritocratiei / 33
6. „Rangul” social si criza sa de legitimitate; remediul prin educatie / 35
7. Reprezentari ale opiniei publice despre meritocratie / 35
8. Dotarea ereditara ‑ avantaj de „demarare meritocratica” / 36
9. Rolul educatiei/scolii in ascensiunea sociala / 37

Capitolul II. MERITOCRATIA SCOLARA SI MERITOCRATIA SOCIALA. DETERMINARI SI INTERDEPENDENTE / 39
1. Meritocratia scolara si meritocratia sociala ‑ concepte corelate / 39
1.1. O societate meritocratica traduce reusita scolara in reusita sociala / 39
1.2. Este meritocratia scolara „ascensorul” nostru social? / 40
1.3. „Scolarizarea” meritocratiei / 40
1.4. Ierarhia scolara ‑ principiu de legitimare a ierarhiei si a diferentierii sociale / 40
1.5. Scoala determina cu adevarat meritocratia sociala? / 41
2. Primatul „meritului scolar” in ascensiunea sociala / 42
2.1. Sa fim ceea ce suntem in functie de merite ‑ dezideratul major al conceptiei meritocratice!  / 42
2.2. Meritocratia sociala = recompensa meritului scolar / 42
2.3. Rolul evaluarii scolare in promovarea meritocratiei / 43
2.4. Meritele scolare ‑ predictori ai reusitei sociale / 44 
2.5. Semnificatia „meritului scolar”. Intrebari si dileme / 45 
2.6. Convertirea meritului scolar in merit social / 45
2.7. Merit scolar - competitie ‑ clasificare / 46
2.8. Clasamentele scolare ‑ prefigurare a ierarhiilor sociale / 46
3. Meritul social legitimat prin diplomele scolare si universitare / 47
3.1. Diploma ‑ argumentul forte in recunoasterea meritelor scolare / 47
3.2. Diploma - pasaport pentru viata / 47
3.3. Diploma ‑ predictor al bunastarii materiale? / 49
3.4. Tirania diplomelor ca stare de spirit / 50
3.5. Goana obsesiva dupa diplome si titluri scolare / 50

Capitolul III. TRADITIILE MERITOCRATICE ALE SCOLII ROMANESTI / 52
1. Scoala ‑ vector de promovare a principiilor si valorilor meritocratice / 52
1.1. Vocatia meritocratica a scolii romanesti / 52
1.2. Emergenta istorica a ideii de meritocratie scolara / 52
1.3. Scoala ‑ vector de promovare a meritocratiei / 53
1.4. Scoala – sursa de reproducere si de legitimare a inegalitatilor sociale / 54
1.5. Esenta conceptiei meritocratice: inegalitatile scolare ‑ consecinta a inegalitatilor personale / 55
1.6. Scoala meritocratica ‑ o iluzie? / 56
1.7. Scoala ‑ garant al unei competitii juste / 56
1.8. Cutumele scolare ale ideologiei meritocratice / 57
1.9. Rolul profesorilor in promovarea meritocratiei scolare / 57
2. Evaluarea, meritul scolar, competitia si elitismul / 58
2.1. Elitismul si „coronita” / 58
2.2. Scoala si competitia; meritul scolar ca resort al elitismului / 60
2.3. Premierea elevilor si „coronita” astazi: intre contestare si valorizare / 61
2.4. Evaluarea scolara, meritocratia si mediocritatea / 63
2.5. Legitimarea meritelor scolare prin evaluare / 64
2.6. Idealul meritocratic si evaluarea scolara / 65
2.7. O evaluare corecta ‑ conditie majora a meritocratiei / 66

PARTEA A II‑A. SCOALA ROMANEASCA IN CONTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL. O PERSPECTIVA ISTORICA / 68

Capitolul I. INVATAMANTUL ROMANESC IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA / 68
1. Istoria invatamantului romanesc ‑ parte integranta a istoriei nationale / 68
2. Dreptul la educatie, obligativitatea si gratuitatea scolii‑baza constructiei societatii democratice moderne / 69
3. De la scoala selectiva la scoala democratica de masa / 72
4. Evolutia invatamantului romanesc: etape reformatoare / 73

Capitolul II. INVATAMANTUL ROMANESC IN PERIOADA DESTEPTARII NATIONALE (pana la Mica Unire/1859) / 75
1. Inceputurile invatamantului romanesc modern / 75
2. Preocupari privind organizarea si reorganizarea invatamantului inainte de Legea lui Cuza / 76
3. Carturari de cinste‑ctitori pe vecie! / 78
3.1. Invatamantul in Transilvania. Scoala Ardeleana / 78
3.1.1. Suplex Libellus Valachorum ‑ programul de lupta a natiunii romane, sinteza a iluminismului romanesc / 78
3.1.2. Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu „revendica dreptul de natiune politica a poporului roman” / 79
3.2. Ctitori ai invatamantului romanesc in Muntenia si Moldova / 82
3.2.1. Ctitori de scoala romaneasca ‑ personalitati marcante ale iluminismului / 82
3.2.2. Figuri emblematice in Muntenia si Moldova: Gheorghe Lazar, Gheorghe Asachi, Petrache Poenaru, Ion Heliade Radulescu / 82
4. Debutul constituirii unui sistem coerent de invatamant / 86
4.1. Primele scoli satesti / 86
4.2. Proclamatia lui Tudor: „manastirile cele mari sa fie obligate sa tie scoala” / 87
4.3. De la Regulamentul organic la Revolutia de la 1848/pasoptista / 88
4.3.1. „Sistemul de invatamant romanesc sta, intr‑o oarecare masura, sub semnul Regulamentului organic” / 88
4.3.2. Organizarea invatamantului romanesc prin Regulamentul organic din 1831 / 90
4.4. Administrarea scolilor publice / 92
4.5. Inscrierea elevilor la scoala / 94
4.6. Alexandru Dimitrie Ghica ‑ „cel dintai intemeietoriu al scolelor romanesti” / 95
4.7. Invatamantul lancasterian/monitorial / 96
4.7.1. Sistemul monitorial / 96
4.7.2. Scoala Sloboda Obsteasca de la Golesti ‑ model de scoala lancasteriana in Romania / 97
4.8. Recrutarea invatatorilor / 97
4.9. Pregatirea invatatorilor / 99
4.9.1. Candidatul trebuia sa stie a ceti „slobod”, sa scrie frumos si „deslusit”, sa „cunoasca cartea ...pentru cautarea vitelor de boala”  / 99
4.9.2. Atestatul de invatator la finalul cursurilor / 99
4.9.3. Juramantul invatatorului / 101
4.10. Planuri de invatamant. Programa scolilor comunale / 102
4.11. Carti de invatatura tiparite in secolul al XVIII‑lea / 102
4.12. Carti de invatatura tiparite in secolul al XIX‑lea; .de la manualele traduse la manualele editate in Romania / 103
4.13. Examenele publice / 106
5. De la Revolutia din 1848 la Unirea Principatelor / 107
5.1. De la extaz la agonie. Inchiderea scolilor, prigonirea dascalilor / 107
5.2. Redeschiderea scolilor ‑ proces anevoios, amplificat de „ amenintarea” factorului extern concertat cu cel de „pacificare launtrica”a „spiritelor rebele” / 108
5.3. Teme de interes major ce ocupau ”in toate tarile, precum si la noi, ...mintea si tintirea guvernelor” / 109
5.3.1. Pregatirea invatatorilor, organizarea sistemului de invatamant, programe si manuale / 109
5.3.2. Ion Maiorescu ‑ personalitate prestigioasa in organizarea invatamantului / 110

Capitolul III. INVATAMANTUL IN PERIOADA CONSOLIDARII UNITATII SI INDEPENDENTEI NATIONALE (1859‑1877‑1918) / 112
1. Alexandru Ioan Cuza ‑ reformatorul invatamantului romanesc. «Scoala in fiecare sat »… „pentru a indestula tanara generatie cu paine intelectuala” /     112
2. „Facerea” Legii lui Cuza ‑ un demers anevoios / 113
3. Scoala: vremuri noi, probleme noi, solutii noi / 114
4. Programa „de invataturile din scoalele primare de baieti si fete” de la 1864‑ 1865 / 117
5. Manuale obligatorii la 1864‑1865 / 118
6. Colectie de manuale ‑ imagini / 119
7. Scolile normale – prima afirmare viguroasa/coerenta a pedagogiei in invatamantul romanesc / 127
7.1. Infiintarea Scolilor Nationale (1831) si a institutelor (scolilor) primare nationale din capitalele de judet (1838); contextul general si regional / 127
7.2. Conceptualizarea notiunii de „scoala normala” / 128
7.3. „Invatatorii nu pot fi formati oriunde si oricand... E nevoie de „institutii speciale in care se studiaza pedagogia si metodica” / 128
7.4. Preparandiile – institutii predecesoare ale scolilor normale / 129
7.4.1. Preparandia de la Arad / 129
7.4.2. Scolile preparandale in Muntenia / 130
7.4.3. Scolile preparandale in Moldova / 130
7.5. Un deceniu de glorie al scolilor normale: 1867‑1877 / 132
7.6. „Poate sa stie cineva multa carte, dar sa nu stie carte de aceea care‑l pune in pozitie sa invete pe altul”! / 134
7.7. Scoala Normala Superioara si Seminariile pedagogice – institutii pentru pregatirea profesorilor de gimnaziu si de liceu / 135
7.8. Revenirea la traditiile valoroase ale scolii normale in perioada postdecembrista / 135
7.9. „Profilul pedagogic” astazi / 137
8. Spiru Haret ‑ o pagina glorioasa a invatamantului romanesc / 138
9. Constantin Dimitrescu Iasi – intruchiparea optimismului pedagogic / 139

Capitolul IV. INVATAMANTUL ROMANESC IN PERIOADA INTERBELICA / 141
1.  Scoala‑factor de reunificare sufleteasca a poporului roman / 141
2.  Pedagogi si pedagogii de prestigiu in „haosul pedagogic al timpului”: Stanciu Stoian, Dimitrie Gusti, Stefan Barsanescu, G.G. Antonescu, Iosif Gabrea  /142

Capitolul V. PERIOADA „CONSTRUCTIEI SOCIALISTE” (1944‑1989) / 147
1. Scoala: evolutii si involutii spectaculoase / 147
2.  Perioada 1944‑1948: etapa deschiderii drumului spre „construirea noii oranduiri socialiste” / 148
3. Perioada 1948‑1956: reformarea invatamantului romanesc pe model sovietic / 148
4. Aprilie 1956‑1968: corectarea unor erori, inceputurile normalitatii / 150
5. Mai 1968‑1978: revenirea la traditii / 152
6. Iunie 1978‑decembrie 1989: invatamant national intr‑un context international. Legea Invatamantului nr. 28/1978 / 154

Capitolul VI. PERIOADA POSDECEMBRISTA: INOVATIE SI REFORMA / 156
1. Reforma invatamantului – miza schimbarii sociale si politice / 156
2. Etape in reforma curriculara postdecembrista / 156
2.1. Perioada 1990‑1997: elaborari conceptuale in plan teoretic si schimbari punctuale in practica scolara / 157
2.2. Perioada 1997‑2000: sistematizare si coerenta in reforma curriculara / 158
2.3. Perioada 2001‑prezent: noi structuri, noi concepte in plan teoretic si redimensionarea flexibilitatii curriculare / 158
3. Armonizarea invatamantului romanesc cu tendintele europene / 159

Capitolul VII. TRADITIE SI MODERNITATE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR DIN ROMANIA / 161
1. Contexte socio‑politice. Invatamantul prescolar in Romania. Repere istorice / 161
2. Legiferarea dezvoltarii invatamantului prescolar in Romania / 163
2.1. De la Mica Unire la Marea Unire / 163
2.2. Tendinte de armonizare dupa Marea Unire. Proiectul de lege din anul 1921 / 164
2.3. Decretul Lege pentru Reforma Invatamantului romanesc din 1948. O noua perspectiva in invatamantul prescolar / 166
2.4. Perioada 1956–1968–1978–1989: repere evolutive / 166
2.5. Perioada 1989 ‑ prezent: progres sau regres? / 167
3. Functii si finalitati ale invatamantului prescolar – o perspectiva istorica / 168
3.1. Inceputurile promovarii ideilor privind educatia copiilor de varsta mica / 168
3.2. Legea nr. 11 din 13.05/1968 si Legea Educatiei si invatamantului nr. 28/1978 / 169
3.3. Finalitatile gradinitei, astazi / 170
4. Documente curriculare importante in evolutia invatamantului prescolar din Romania / 171
5. Imperative ale etapei actuale privind dezvoltarea educatiei timpurii in Romania / 172

PARTEA A III‑A. EXIGENTE MERITOCRATICE PRIVIND INSTRUIREA, EVALUAREA SI PROMOVAREA ELEVILOR / 173

Capitolul I. INCREDEREA IN „EFECTUL LIBERATOR AL EDUCATIEI”  / 173
1. Ai carte, ai parte! / 173
2. Evaluarea scolara – un rau necesar / 173
3. Repere istorice in evolutia ideilor docimologice in Romania / 175
4. Atestarea finalizarii studiilor. Titluri si diplome / 177
5. Actele de studii / 178
5.1. Acte de studii care se elibereaza astazi absolventilor din sistemul national de invatamant preuniversitar / 178
5.2. Acte de studii eliberate de‑a lungul timpului – Catalog cu imagini / 179
5.2.1. Certificate si adeverinte de absolvire a patru clase / 179
5.2.2. Certificate/ adeverinte/ diplome de absolvire a sapte / opt/ zece clase / 185
5.2.3. Diplome de bacalaureat / 188

Capitolul II. EVALUAREA ELEVILOR IN SCOALA ROMANEASCA. O PERSPECTIVA ISTORICA / 195
1. Repere evolutive privind evaluarea elevilor in prima jumatate a secolului XIX (inainte de 1864 / Legea lui Cuza) / 195
2. Evaluarea elevilor dupa adoptarea Legii Lui Cuza. Cateva consideratii generale / 197
3. „Legea Instructiunei” din 1864 cu privire la examinarea elevilor / 197
4. Solutii de optimizare a evaluarii in gimnaziu si liceu; dileme si optiuni.. / 198
5. Competitia ca stil de viata scolara     / 199
6. Examenele – prilej de stimulare a emulatiei intre elevi     / 200
7. Traditie si modernitate: examenul de „trecere” / 200
8. Rezultatele scolare ale elevilor si valorificarea lor / 201


Capitolul III. PROMOVAREA ELEVILOR. FILOSOFII, CONCEPTII, ABORDARI / 203
1. „Promotiunea elevilor” pana la Marea Unire / 203
2. Legile lui Spiru Haret (1898 si 1900): acces, promovare, finalizare a studiilor obligatorii / 206
2.1. Legile lui Spiru Haret – idei meritocratice / 206
2.2. Categoriile de discipline studiate atunci, echivalentul ariilor curriculare de azi / 208
3. Promovarea elevilor intre cele doua razboaie mondiale / 208
3.1. Legea pentru invatamantul primar al statului din 1924 (Legea Constantin Angelescu) / 208
3.2. Legea pentru invatamantul secundar din 1928 / 209    
4. Promovarea elevilor dupa al II‑lea Razboi mondial / 210
4.1. Decretul din 1948 – sovietizarea scolii romanesti / 210
4.2. Legile din 1968 si 1978 – reintoarcerea la structurile traditionale / 211
5. Promovarea elevilor astazi / 212

Capitolul IV. SISTEME DE NOTARE/ APRECIERE A ELEVILOR. O PERSPECTIVA ISTORICA / 213
1. ,,Note”,,,Absente” si,,Purtare”‑ elementele structurale ale evaluarii scolare / 213
2. Problema notarii; scari de notare / apreciere; diversitate in aplicare si utilizare / 214
3. Patru note si patru calificative inainte de Legea lui Cuza / 214
4. Zece note si zece calificative dupa aplicarea legii lui Cuza / 215
5. Examenele „sorocite” si examenele „nesorocite „ in scoala romaneasca / 218
6. Exigenta si indulgenta in evaluare. Praguri minimale de reusita / 218
7. Relativitatea evaluarii. Pericolul superficialitatii si al vicierii rezultatelor / 219

Capitolul V. PREMIEREA ELEVILOR DE‑A LUNGUL TIMPULUI. SEMNIFICATII, IMPACT / 221
1. Ziua onomastica a lui Pavel Kiselef – data premierii elevilor romani / 221
2. Premierea elevilor pana la intrarea in vigoare a Legii lui Cuza / 221
3. Legea lui Cuza: Unul singur e premiant! Cel mai bun castiga! / 222
4. Festivitatea de premiere a elevilor la 1872 / 223
5. Renuntarea la „coronita” azi = fuga de competitie? / 225
6. Starea de bine a elevului – o umbrela vulnerabila / 226
7. Bacalaureatul – arc peste timp; repere evolutive / 227
7.1. Bacalaureatul – secvente temporale / 227
7.1.1. Secventa I. Introducerea examenului de Bac in 1866 / 227
7.1.2. Secventa II/Bacalaureatul dupa Marea Unire / 229
7.1.2.1. Cum a fost BACALAUREATUL IN 1925‑1927? / 229
7.1.2.2. „Sa ma vad eu cu patalamaua la mana” / 230
7.1.3. Secventa III/ Bacalaureatul inainte de 1989 / 231
7.1.4. Secventa IV. Diploma de BAC astazi: sens si semnificatie / 232
8. Recompensele scolare – valente meritocratice / 233
8.1. Semnificatii ale recompensei / 233
8.2. Cum se foloseau recompensele scolare altadata? / 233
8.2.1. Recompense simbolice si recompense materiale / 233
8.2.2. Medalii pentru elevii – imagini / 234
8.3. Recompensele scolare astazi / 235
8.4. Repetentia si corigenta: Remedii pedagogice ale esecului scolar / 235
8.4.1. Repetentia / 236
8.4.2. Corigenta / 236
9. Sanctiuni si pedepse scolare. Scurta privire retrospectiva / 238
10. Sanctiunile prevazute de Legea lui Cuza / 239
11. Pedepsele prevazute de Legea lui Cuza / 240
12. Sanctiunile si pedepsele scolare astazi / 240
13. Absentele in peisajul scolar de altadata / 241

PARTEA A IV-A. EVALUARE VERSUS MASURARE IN EDUCATIE  / 244

Capitolul I. CRIZA SENSULUI EVALUARII / 244
1. Criza sensului evaluarii scolare / 244
2. Scoala la raport sau Educatia la proba performantei / 246
3. Competenta – impact asupra inovarii sistemelor educative / 247
4. Legitimitatea si pertinenta referentialului in evaluarea scolara / 249
5. Evaluarea in educatie – intre retorica oficiala, formalizare excesiva, practica scolara si personalitatea elevului / 251
6. Stima de sine scazuta a tinerelor generatii – consecinta a mesajului transmis de Minister: „Dezastru national in educatie” / 251
7. Logica selectiei si a competitiei scolare     / 253
8. Studiile comparative internationale: spre un referential comun / 253
9. Caracteristica/esenta evaluarilor comparative internationale: ce pot sa faca elevii cu ceea ce au invatat / 254
10. Note definitorii ale evaluarilor comparative internationale / 255
11. Tranzitia evaluarii de la „elevul sa stie carte” la „elevul sa fie capabil sa aplice” / 256    

Capitolul II. CADRUL STIINTIFIC GENERAL AL EVALUARII IN EDUCATIE / 257        
1. Curriculum si evaluare – o abordare solidara / 257
2. Abordarea sistemica a evaluarii scolare. Interactiunea evaluarii cu celelalte componente ale sistemului de invatamant / 257
3. Referentialul si evaluarea – o relatie complexa / 261
3.1. Referentialul ca dimensiune normativa si operationala a evaluarii / 261
3.2. Referential – referentializare: constructie progresiva pe niveluri / 262
3.3. Implicatii ale referentialului asupra demersului didactic si curricular; schimbare de logica / 263
4. Profilul de competenta – referential in evaluare / 264
5. Standardele educationale – mecanisme de reglare / autoreglare / 265
5.1. Standardul – conformitatea cu un model / 265
5.2. Standardizarea – procesul de elaborare a standardelor / 265
5.3. Standardizarea activitatii didactice intre dimensiunea umana si cadrul rigid si riguros al „normativitatii” / 266
5.4. Standardul ca referential / 267
5.5. Standard si referential: diferentieri semantice / 268
5.6. Standardele in educatie – expresie a unor achizitii dezirabile / 269
5.7. Standarde curriculare, standarde de performanta, descriptori de performanta: interdependente / 270
6. Standarde de performanta = standarde de evaluare / 271
6.1. Semnificatii conceptuale, relationari / 271
6.2. Standardele de performanta – Descriptorii de performanta: dinamica raporturilor de interdependenta / 271
6.3. Standardele ca mecanisme de autorealizare / autoreproducere sociala / 274
6.4. Standardele ca instante metacognitive de reglare a invatarii / 274
6.5. Inconveniente si limite ale standardelor si standardizarii / 275
6.6. Standarde educationale: domenii de exprimare / 275
6.6.1. Standarde de continut si standarde de performanta. Diferentieri semantice / 275
6.6.2. Standardele de continut / 276
7. Standardele de performanta – niveluri ale performantei elevilor / 278
7.1. Standardele de performanta – referential in evaluare / 278
7.2. Standardele de performanta formulate in termeni de continut: specific, functii / 279
7.3. Standardele de performanta formulate in termeni relativi: specific, functii / 280
7.4. Interdependente si interactiuni / 281
7.5. Testarea standardizata din Romania nu si-a atins scopul din cauza lipsei de reprezentativitate a esantionului / 282
7.6. Teorii aplicate in formularea standardelor de performanta / 283
7.6.1. Teoria traditionala / 283
7.6.2. Teoria invatarii depline sau Teoria eficacitatii generale in invatare (pedagogia criteriala)  / 283
8. Nivelurile de performanta = niveluri de conformitate / 284
9. Descriptorii de performanta / 286
9.1. Constructie si analiza / 286
9.2.  Caracteristici ale descriptorilor de performanta / 287
9.3. Formularea descriptorilor de performanta: miza si practici / 288
10. Transcrierea starii unei competente intr‑un sistem de performante / 288


Capitolul III. CADRUL DEONTOLOGIC GENERAL AL EVALUARII IN EDUCATIE  / 290
1. „Pilotajul sistemelor de invatamant prin testare si procentaje = catastrofa! / 290
2. Relativitatea in evaluarea educationala. Orice evaluare este relativa! / 291
3. Invitatie la reflectie: cine vrea sa evalueze totul nu evalueaza nimic! / 292
4. Tranzitia de la „cultura controlului” la „cultura evaluarii” in educatie / 293
5. Modernizarea evaluarii scolare; tendinte / 295
6. Reconceperea evaluarii . Cerinte / 295
7. Calitatile unui bun sistem de evaluare / 296
8. Demersul strategic evaluativ: elemente de conceptie si constructie / 296
9. Declaratia drepturilor si indatoririlor elevului evaluat / 297
10. Capcanele evaluarii institutionale / 297
11. Principii deontologice in evaluarea calitatii educatiei     / 298
12. Evolutia probelor de evaluare: cronologie / 299
13. Evaluarea moderna versus evaluarea standardizata. Analiza comparativa     / 300
14. Efectele perverse ale testarii digitale standardizate / 301
15. Efectul de „backwash” si logica examenelor / 303
16. Schimbarea de perspectiva: de la evaluarea estimativa la evaluarea apreciativa / 303
16.1. Evaluarea estimativa – evaluare prin masurare / 303
16.2. Evaluarea apreciativa – evaluare calitativa / in absenta masurarii / 304
16.3. Judecati normative – judecati descriptive in evaluare / 305
17. Caracterul depasit/ desuet al testarii standardizate / 305
17.1. „Vocea” specialistilor in pedagogie: „exista mai multe feluri de a fi destept.”  / 305
17.2. Evaluarea comparativa revine in forta. Traiasca Curba lui Gauss! / 306
17.3. Inapoi la „docimologie”! / 308
18. Testarea computerizata pe baza digitalizarii / 310
18.1. Calitate si valori etice in evaluarea digitala / 310
18.2. Valori etice in managementul subsistemului evaluarii digitale / 312

PARTEA A V‑A. EXIGENTE MERITOCRATICE IN FORMAREA SI PERFECTIONAREA CADRELOR DIDACTICE. REPERE ISTORICE / 313

Capitolul I. MERITOCRATIA REFLECTATA IN FORMAREA, SELECTIA SI PROMOVAREA CADRELOR DIDACTICE / 313
1. Pilonii formarii si ai evaluarii cadrelor didactice de‑a lungul timpului / 313
2. Continuitate si schimbare in formarea si perfectionarea cadrelor didactice / 314
3. De la meseria de dascal la profesionalizarea carierei didactice     / 315
4. Arhitectura sistemului de formare si perfectionare a cadrelor didactice / 316
5. Armonizare conceptuala cu pedagogiile avansate din vestul Europei in formarea si evaluarea cadrelor didactice / 317
6. Probleme critice, remedii / 320

Capitolul II. FORMAREA CADRELOR DIDACTICE SI EVOLUTIA IN CARIERA. REPERE EVOLUTIVE / 321
1. Legea lui CUZA/ Legea Instructiunii publice (1864) despre „prepararea invatatorilor” / 321
2. Legea din 1893 – continuare si dezvoltare a ideilor meritocratice in formarea si evaluarea cadrelor didactice / 322
2.1.  Cadrul general / 322
2.2. Numirea corpului didactic primar / 323
2.3. Examenul de definitivat / 323
3. Lege asupra invatamantului secundar si superior/ martie 1898 (Legea lui Spiru Haret) / 323
3.1. Cadrul general / 323
3.2. Competenta pedagogica a cadrelor didactice in Legea lui Spiru Haret / 325
4. Legea asupra invatamantului primar si normal primar(1900) / 325
4.1. Definitivat + Inca un pas! „Pe loc” / 325
4.2. „Examenul pentru inaintarea pe loc” / 326
4.3. Critica vremii  / 327
5. Legea pentru invatamantul primar al statului din 1924 / 328
6. Legea pentru invatamantul secundar/ 1928 / 330
7. Lege pentru organizarea si functionarea invatamantului primar si normal/ 1939 / 331
8. Formarea si evaluarea cadrelor didactice intre anii 1944 – 1989 / 334
8.1. Perioada 1944 – 1948 – 1968 / 334
8.2. Legea Invatamantului (1968) si Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic / 334
8.3. LEGEA EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI din 1978 si „Precizarile privind activitatea de perfectionare” nr. 60472/1979 / 337
9. Formarea si evaluarea cadrelor didactice dupa „89” / 341
9.1. Cadrul general / 341
9.2. Formare si perfectionare prin definitivat si gradele didactice / 342
9.2.1. Formarea continua / 342
9.2.2. Perfectionarea prin definitivarea in invatamant si prin acordarea gradelor didactice II si I / 344
9.2.3. Programe de perfectionare organizate o data la 5 ani (perfectionare periodica) / 346
9.3. Definitivat 2016, 2017, 2022 versus Definitivat 2015, 2014 / 347
10. Formarea continua a cadrelor didactice prin programe acreditate / 347

Capitolul III. DEFINITIVATUL IN INVATAMANT SI GRADELE DIDACTICE. O PERSPECTIVA ISTORICA, SINTEZA / 351
1. Definitivatul si gradele didactice in scoala romaneasca / 351
1.1. De la 1864 (Legea lui Cuza) la 1944 / 351
1.2. Definitivatul si gradele didactice in perioada 1944‑ 1989 / 353
1.3. Definitivatul si gradele didactice dupa „89” / 355

Capitolul IV. CONTROLUL SI INSPECTIA SCOLARA / 356
1. Repere istorice  / 356
2. Functii didactice incepand cu anul scolar 1863/1864 / 357
3. Inspectia scolara; inceputuri, repere istorice importante / 358
3.1. Eminescu ...reprezinta in istoria invatamantului rural, inainte de Haret, cel mai ridicat nivel al constiintei nationale” / 358
3.2. Structura proceselor verbale de inspectie in perioada 1893‑ 1948 / 360
3.3. Obiectivele inspectie scolare in anii ’50 – ’60 ai secolului trecut / 361
4. Mediocritatea cadrelor didactice promovata prin decizii nationale / 361
5. Carente in pregatirea metodica. „Miscarea metodica e aproape nula ... si fara un metod rational instructiunea va lancezi” / 363
5.1. Abecedarul lui Creanga – prima carte de metodica din tara / 363
5.2. Mihai Eminescu: reformarea metodei inseamna „invatamantul viu si intuitiv” versus „mecanismul mort al memorarei de lucruri” / 364

Capitolul V. JURAMANTUL DASCALULUI/ PROFESORULUI”‑ COD AL DEONTOLOGIEI PEDAGOGICE / 368
1. Juramantul depus de invatatorii comunali pana la Legea lui Cuza / 368
2. Juramantul de credinta si devotament Regelui, Constitutiei si Legilor tarii (dupa venirea lui Carol I) / 370
3. „Juramantul socratic al profesorului”. Angajamentul si etosul sunt mai importante decat competenta profesionala / 372

PARTEA A VI‑A. CATALOGUL MINISTRILOR EDUCATIEI (1859 – PREZENT) / 374
1. Ministrii Educatiei din perioada 1859‑1947 / 375
2. Ministrii Educatiei din perioada 1948‑1989 / 380
3. Ministrii Educatiei din perioada 1989‑prezent / 381

CONCLUZII / 382

BIBLIOGRAFIE     / 386

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!