📦 TRANSPORT GRATUIT PESTE 120 RON
Urmărire comenzi / vânzări: 0745 200 357
Propuneri manuscrise: [email protected] : 0745 204 115
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Repere în antropologia culturală şi a comunicării
![Repere în antropologia culturală şi a comunicării [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/repere-in-antropologia-culturala-si-a-comunicarii-613349.jpg "Repere în antropologia culturală şi a comunicării [0]")
![Repere în antropologia culturală şi a comunicării [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/repere-in-antropologia-culturala-si-a-comunicarii-658037.jpg "Repere în antropologia culturală şi a comunicării [1]")
![Repere în antropologia culturală şi a comunicării [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/repere-in-antropologia-culturala-si-a-comunicarii-613349.jpg "Repere în antropologia culturală şi a comunicării [1]")
![Repere în antropologia culturală şi a comunicării [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/repere-in-antropologia-culturala-si-a-comunicarii-658037.jpg "Repere în antropologia culturală şi a comunicării [2]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Vali Ilie
Anul publicării: 2026
Ediția: I
ISBN: 978-606-28-2323-8
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062823238
Cod Produs:
9786062823238
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Răsfoiește (1)
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
Lucrarea reprezintă o incursiune în universul culturii și al comunicării, unde răspunsurile la întrebările legate de specificul relațiilor interumane în societate capătă sens în raport cu credințele și practicile vieții cotidiene.
Registrul axiologic la care ne raportăm influențează modul în care comunicăm și dăm sens lumii în care trăim. Privite printr-o lentilă antropologică, cultura și comunicarea sunt procese dinamice prin care oamenii negociază sensuri și reconstruiesc permanent realitatea socială.
Vali Ilie
-
Repere în antropologia culturală şi a comunicării
Descarcă
Antropologia culturii și a comunicării explorează modul în care oamenii creează, transmit și receptează cultura în societate. Reprezentând studiul omului din toate timpurile și locurile, aceasta se construiește în jurul conceptului de cultură, înțeles ca trăsătură definitorie a ființei umane. Persoana, societatea și cultura sunt termenii centrali ai acestei ramuri specifice antropologiei. Comunicarea este un aspect esențial al relațiilor interpersonale, care influențează comunicarea interculturală. Legătura dintre limbă și cultură a prezentat interes pentru mai multe domenii academice. Comunicarea antropologică trece dincolo de cuvinte, pentru că a înțelege o altă cultură înseamnă a învăța să decodifici codurile invizibile și subînțelese prin care oamenii dau sens vieții cotidiene.
Lucrarea de față include informații despre viața oamenilor din perspectivă antropologică, o perspectivă care analizează printr‑o lentilă culturală relațiile interpersonale și specificul vieții de zi cu zi. Noțiunile introductive de antropologie conturează problematica și istoricul domeniului (proto‑antropologia și antropologia propriu‑zisă), identifică părinții fondatori și stabilesc relația antropologiei cu alte științe. Curentele teoretice și metodele de cercetare în antropologia culturii sunt importante pentru fundamentarea științifică a domeniului. Curentele teoretice reprezintă o lentilă conceptuală, iar metodele de cercetare asigură rigoarea științifică. În antropologie există mai multe curente științifice majore care au început cu evoluționismul și difuzionismul, au continuat cu funcționalismul, culturalismul, structuralismul și au îmbrăcat forma orientărilor contemporane exprimate în abordarea interpretativă și postmodernism. Sunt prezentate metodele de cercetare folosite în antropologia culturală, aspect care accentuează ideea că antropologia nu este doar o colecție de date despre oamenii din trecut și prezent, aflați într‑o zonă geografică sau cultură.
Sunt prezentate perspectivele teoretice asupra culturii (ex. antropologică, sociologică, psihologică), cu referire la autori reprezentativi, care au avut contribuții deosebite în acest sens. În capitolul dedicat studiilor contemporane despre cultură, accentul cade pe specificul studiilor culturale, intrate în antropologie prin intermediul studiilor postcoloniale și al studiilor de cultură populară. Studiile culturale sunt puncte de plecare în dezvoltarea cercetărilor în domeniu, iar reprezentanții lor (ex. H. G. Hoggart, R. Williams, S. Hall, E, Said, F. Fanon) sunt prezentați din perspectiva contribuțiilor aduse. Sunt analizate perspectivele de abordare a culturii, dar și temele de interes în studiile culturale (ex. genul, etnia, migrația).
Un capitol aparte îl ocupă cultura ca semn distinctiv al umanității. Se analizează cultura și civilizația, principalele modele culturale (printre care și modelul cultural românesc), dar și valorile culturale (ex. adevărul, binele, frumosul). Toate acestea influențează dinamica și diversitatea relațiilor interculturale, în care accentul cade pe prezentarea vieții cotidiene din perspectivă interculturală și pe dinamica interacțiunilor culturale.
Lucrarea cuprinde un capitol referitor la abordarea antropologică a comunicării. Specificul cultural al relațiilor interumane rezultă din riturile legate de naștere, din cele specifice trecerii de la copilărie la maturitate, din riturile legate de căsătorie și din practicile rituale întâlnite la înmormântare. Comunicarea este parte a relațiilor dintre oameni, iar din punct de vedere antropologic, aceasta este un proces colectiv prin care oamenii negociază și atribuie semnificații lumii din jurul lor. Sunt aduse în prim plan influențele care au modelat câmpurile interculturale – perspectiva critic‑discursivă, abordarea neuroștiințifică, negocierea resurselor culturale și schimburile culturale în mediul online.
Un loc aparte îl ocupă antropologia vizuală, care se ocupă de consemnarea vizuală și popularizarea informațiilor antropologice. Este ultimul capitol al lucrării și prezintă rolul fotografiei, desenului, carnavalului, filmului și al altor materiale ale analizei culturii și comunicării. Pentru că imaginea este legată de experiența vizuală, se aduce în centrul atenției corpul, care funcționează adesea ca o metaforă pentru cultură. Echilibrat sau fragmentat, psihologic sau teatral, ca expresie a memoriei personale și colective sau în relație cu divinitatea, corpul prezintă interes pentru antropologia vizuală.
Înțelegerea „celuilalt” nu este niciodată completă; de aceea, antropologia culturală ne ajută să privim dincolo de aparențe, să ne exprimăm vizual, să construim discursuri și narațiuni bazate pe specificul cultural, să acceptăm diferența care se naște în orizontul comunicării interumane și să înțelegem pânzele de semnificații care dau expresie experienței umane.
Lucrarea include aplicații sub forma unor reflecții și sarcini de lucru care fac apel la diferite operații ale gândirii și invită la noi căutări și interpretări ale temelor prezentate. Aceasta se încheie cu Bibliografia (cărți, articole științifice, studii, documente de arhivă sau resurse digitale), care conține 478 de surse. Tabelele și imaginile incluse în text au rol explicativ, organizează informația și sintetizează aspectele de fond, iar imaginile inserate au rol funcțional, completând lectura cu o experiență vizuală și integrativă.
Lucrarea de față include informații despre viața oamenilor din perspectivă antropologică, o perspectivă care analizează printr‑o lentilă culturală relațiile interpersonale și specificul vieții de zi cu zi. Noțiunile introductive de antropologie conturează problematica și istoricul domeniului (proto‑antropologia și antropologia propriu‑zisă), identifică părinții fondatori și stabilesc relația antropologiei cu alte științe. Curentele teoretice și metodele de cercetare în antropologia culturii sunt importante pentru fundamentarea științifică a domeniului. Curentele teoretice reprezintă o lentilă conceptuală, iar metodele de cercetare asigură rigoarea științifică. În antropologie există mai multe curente științifice majore care au început cu evoluționismul și difuzionismul, au continuat cu funcționalismul, culturalismul, structuralismul și au îmbrăcat forma orientărilor contemporane exprimate în abordarea interpretativă și postmodernism. Sunt prezentate metodele de cercetare folosite în antropologia culturală, aspect care accentuează ideea că antropologia nu este doar o colecție de date despre oamenii din trecut și prezent, aflați într‑o zonă geografică sau cultură.
Sunt prezentate perspectivele teoretice asupra culturii (ex. antropologică, sociologică, psihologică), cu referire la autori reprezentativi, care au avut contribuții deosebite în acest sens. În capitolul dedicat studiilor contemporane despre cultură, accentul cade pe specificul studiilor culturale, intrate în antropologie prin intermediul studiilor postcoloniale și al studiilor de cultură populară. Studiile culturale sunt puncte de plecare în dezvoltarea cercetărilor în domeniu, iar reprezentanții lor (ex. H. G. Hoggart, R. Williams, S. Hall, E, Said, F. Fanon) sunt prezentați din perspectiva contribuțiilor aduse. Sunt analizate perspectivele de abordare a culturii, dar și temele de interes în studiile culturale (ex. genul, etnia, migrația).
Un capitol aparte îl ocupă cultura ca semn distinctiv al umanității. Se analizează cultura și civilizația, principalele modele culturale (printre care și modelul cultural românesc), dar și valorile culturale (ex. adevărul, binele, frumosul). Toate acestea influențează dinamica și diversitatea relațiilor interculturale, în care accentul cade pe prezentarea vieții cotidiene din perspectivă interculturală și pe dinamica interacțiunilor culturale.
Lucrarea cuprinde un capitol referitor la abordarea antropologică a comunicării. Specificul cultural al relațiilor interumane rezultă din riturile legate de naștere, din cele specifice trecerii de la copilărie la maturitate, din riturile legate de căsătorie și din practicile rituale întâlnite la înmormântare. Comunicarea este parte a relațiilor dintre oameni, iar din punct de vedere antropologic, aceasta este un proces colectiv prin care oamenii negociază și atribuie semnificații lumii din jurul lor. Sunt aduse în prim plan influențele care au modelat câmpurile interculturale – perspectiva critic‑discursivă, abordarea neuroștiințifică, negocierea resurselor culturale și schimburile culturale în mediul online.
Un loc aparte îl ocupă antropologia vizuală, care se ocupă de consemnarea vizuală și popularizarea informațiilor antropologice. Este ultimul capitol al lucrării și prezintă rolul fotografiei, desenului, carnavalului, filmului și al altor materiale ale analizei culturii și comunicării. Pentru că imaginea este legată de experiența vizuală, se aduce în centrul atenției corpul, care funcționează adesea ca o metaforă pentru cultură. Echilibrat sau fragmentat, psihologic sau teatral, ca expresie a memoriei personale și colective sau în relație cu divinitatea, corpul prezintă interes pentru antropologia vizuală.
Înțelegerea „celuilalt” nu este niciodată completă; de aceea, antropologia culturală ne ajută să privim dincolo de aparențe, să ne exprimăm vizual, să construim discursuri și narațiuni bazate pe specificul cultural, să acceptăm diferența care se naște în orizontul comunicării interumane și să înțelegem pânzele de semnificații care dau expresie experienței umane.
Lucrarea include aplicații sub forma unor reflecții și sarcini de lucru care fac apel la diferite operații ale gândirii și invită la noi căutări și interpretări ale temelor prezentate. Aceasta se încheie cu Bibliografia (cărți, articole științifice, studii, documente de arhivă sau resurse digitale), care conține 478 de surse. Tabelele și imaginile incluse în text au rol explicativ, organizează informația și sintetizează aspectele de fond, iar imaginile inserate au rol funcțional, completând lectura cu o experiență vizuală și integrativă.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Istoria sociala a satului romanesc - Henri H. Stahl
Sfarsitul istoriei si ultimul Om - Francis Fukuyama
Psihosociologia publicitatii. Despre reclamele vizuale - Septimiu Chelcea
