Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Alianta cu filosofia in primele veacuri crestine - Gheorghe Vladutescu
![Alianta cu filosofia in primele veacuri crestine - Gheorghe Vladutescu [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/712911.jpg "Alianta cu filosofia in primele veacuri crestine - Gheorghe Vladutescu [1]")
Editura: Paideia
Autor: Gheorghe Vladutescu
Pagini: 174
Anul publicării: 2018
ISBN: 978-606-748-233-1
Cod Produs:
9786067482331
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Filosofia greaca a reprezentat un moment crucial al culturii europene, nasterea sa avand sa schimbe in mod fundamental istoria gandirii umane. Desi au trecut peste doua mii cinci sute de ani, si astazi, exercita o foarte mare atractie in cercurile intelectuale. Atunci, cat si in prezent, filosofiei grecesti i se recunoaste marele merit de a chestiona categorii de maxima importanta ale spiritului european, precum mitul (mythos-ul) si ratiunea (logos-ul). Cand, insa, isi va cunoaste sfarsitul si ce se va intampla cu marile sale principii? Cand se inchide Antichitatea si incep noile epoci, care vor revolutiona, la randul lor, istoria lumii? In ce context ce produce Alianta intre Filosofia Greaca si Crestinism?
Potrivit lui Ghe. Vladutescu, „Istoria culturala greaca, in special aceea filosofica, nu se incheia nici in anul 330, nici in 478. Nici chiar, in Bizant, filosofia greaca din Antichitatea tarzie nu disparea odata cu inchiderea scolii neoplatoniciene din Athena, printr-un edict imperial in anul 529. Dar, totodata, nici „modernitatea” nu incepea in secolul al IV-lea ori in acela urmator. Antichitatea tarzie si „modernitatea” timpurie coexista inaintand pe culoare distincte, dar si atingandu-se, chiar interferand. Nici aparitia crestinismului, totusi, evenimentul cel mai tare, producand mutatii esentiale in durata lunga si foarte lunga, chiar transistorica, atat cat omeneste este posibila ca adevar previziunea, nu intrerupea „calendaristic” o istorie pentru a deschide alta. Antichitatea supravietuieste in propria paradigma pana prin secolele VII sau VIII, iar prin absorbtie isi continua existenta, participand la noua constructie”.
Potrivit lui Ghe. Vladutescu, „Istoria culturala greaca, in special aceea filosofica, nu se incheia nici in anul 330, nici in 478. Nici chiar, in Bizant, filosofia greaca din Antichitatea tarzie nu disparea odata cu inchiderea scolii neoplatoniciene din Athena, printr-un edict imperial in anul 529. Dar, totodata, nici „modernitatea” nu incepea in secolul al IV-lea ori in acela urmator. Antichitatea tarzie si „modernitatea” timpurie coexista inaintand pe culoare distincte, dar si atingandu-se, chiar interferand. Nici aparitia crestinismului, totusi, evenimentul cel mai tare, producand mutatii esentiale in durata lunga si foarte lunga, chiar transistorica, atat cat omeneste este posibila ca adevar previziunea, nu intrerupea „calendaristic” o istorie pentru a deschide alta. Antichitatea supravietuieste in propria paradigma pana prin secolele VII sau VIII, iar prin absorbtie isi continua existenta, participand la noua constructie”.
Prof. univ. dr. Gheorghe Vladutescu (n. 1937) este doctor in filosofie al Universitatii din Bucuresti din anul 1971, cu o teza despre inductia aristotelica. De-a lungul carierei, a publicat peste 20 de volume pe teme de filosofie antica (ontologie, metafizica, etica), filosofia culturii, istoria ideilor filosofice, precum si filosofie romaneasca. In prezent, tine un curs masteral de istoria filosofiei grecesti si romane. Prof. univ. dr. Gheorghe Vladutescu este Profesor Emerit, conducator de doctorat la Facultatea de Filosofie si membru al Academiei Romane.
Filosofia greaca a reprezentat un moment crucial al culturii europene, nasterea sa avand sa schimbe in mod fundamental istoria gandirii umane. Desi au trecut peste doua mii cinci sute de ani, si astazi, exercita o foarte mare atractie in cercurile intelectuale. Atunci, cat si in prezent, filosofiei grecesti i se recunoaste marele merit de a chestiona categorii de maxima importanta ale spiritului european, precum mitul (mythos-ul) si ratiunea (logos-ul). Cand, insa, isi va cunoaste sfarsitul si ce se va intampla cu marile sale principii? Cand se inchide Antichitatea si incep noile epoci, care vor revolutiona, la randul lor, istoria lumii? In ce context ce produce Alianta intre Filosofia Greaca si Crestinism?
Potrivit lui Ghe. Vladutescu, „Istoria culturala greaca, in special aceea filosofica, nu se incheia nici in anul 330, nici in 478. Nici chiar, in Bizant, filosofia greaca din Antichitatea tarzie nu disparea odata cu inchiderea scolii neoplatoniciene din Athena, printr-un edict imperial in anul 529. Dar, totodata, nici „modernitatea” nu incepea in secolul al IV-lea ori in acela urmator. Antichitatea tarzie si „modernitatea” timpurie coexista inaintand pe culoare distincte, dar si atingandu-se, chiar interferand. Nici aparitia crestinismului, totusi, evenimentul cel mai tare, producand mutatii esentiale in durata lunga si foarte lunga, chiar transistorica, atat cat omeneste este posibila ca adevar previziunea, nu intrerupea „calendaristic” o istorie pentru a deschide alta. Antichitatea supravietuieste in propria paradigma pana prin secolele VII sau VIII, iar prin absorbtie isi continua existenta, participand la noua constructie”.
Potrivit lui Ghe. Vladutescu, „Istoria culturala greaca, in special aceea filosofica, nu se incheia nici in anul 330, nici in 478. Nici chiar, in Bizant, filosofia greaca din Antichitatea tarzie nu disparea odata cu inchiderea scolii neoplatoniciene din Athena, printr-un edict imperial in anul 529. Dar, totodata, nici „modernitatea” nu incepea in secolul al IV-lea ori in acela urmator. Antichitatea tarzie si „modernitatea” timpurie coexista inaintand pe culoare distincte, dar si atingandu-se, chiar interferand. Nici aparitia crestinismului, totusi, evenimentul cel mai tare, producand mutatii esentiale in durata lunga si foarte lunga, chiar transistorica, atat cat omeneste este posibila ca adevar previziunea, nu intrerupea „calendaristic” o istorie pentru a deschide alta. Antichitatea supravietuieste in propria paradigma pana prin secolele VII sau VIII, iar prin absorbtie isi continua existenta, participand la noua constructie”.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro