Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
Editura: Editura Universitara
Autor: Adrian Ignat
ISBN: 978-606-591-348-6
DOI: 10.5682/9786065913486
Anul publicării: 2012
Editia: I
Pagini: 452
Cartea Pr. Lect. Dr. Adrian Ignat nu este numai prezentarea istorică a trei dintre cele mai importante cetăţi din întreaga istorie a lumii, ci şi prezentarea a trei repere teologice pentru istoria bimilenară a religiei creştine, cu puternice implicaţii asupra întregii vieţi sociale şi politice din Orient şi Occident. Roma, Constantinopolul şi Moscova sunt trei cetăţi ce au dorit să materializeze ideea cetăţii lui Dumnezeu pe acest pământ. În ciuda acestei dorinţe determinată de multe ori de mândria omenească a diverselor personalităţi din istoria lor, ele nu au ajuns niciodată să se realizeze pe deplin, devenind numai o imagine palidă sau tristă, pur omenească, a Ierusalimului ceresc. Revendicând primatul spiritual şi temporal, Roma cetatea eternă a vechiului Imperiului roman, reşedinţa pontifilor, locul unde au murit doi dintre Apostolii Mântuitorului Hristos, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel s-a erijat în conducătorul întregii creştinătăţi şi în cetatea eternă a lui Dumnezeu. Întemeiat de împăratul Constantin cel Mare (330), la întretăierea a două continente Europa şi Asia -, Constantinopolul, „Roma cea nouă”, a reprezentat pentru aproximativ încă o mie de ani de la momentul căderii Romei (476) sub barbari, nu numai capitala Imperiului roman, devenit bizantin prin sinteza greco-latină a culturii şi spiritualităţii, ci şi oraşul Sfintei Fecioare Maria şi „oraşul de Dumnezeu păzit”, capitala teologică a întregii creştinătăţi răsăritene. Moscova, cea de-a Treia Romă, apărută după momentul căderii Constantinopolului (1453), s-a manifestat mai mult în conştiinţa populară rusească şi în scrierile unor mari teologi ruşi, fără să ajungă vreodată să se maturizeze şi, implicit, să se manifeste pe măsură. În ciuda tuturor diferenţelor şi asemănărilor dintre cele trei cetăţi, ele reprezintă numai „trei popasuri istorice cu influenţe majore asupra evoluţiei istorice a întregii Biserici creştine”.
† Prof. Dr. NIFON MIHĂIŢĂ
Arhiepiscop şi Mitropolit
Cele trei Rome - Evolutia istorico-politica si cultural-bisericeasca a unui concept
DescarcaPREFAŢĂ / 5
PREFAŢĂ / 11
ARGUMENT / 15
INTRODUCERE / 19
PARTEA I
ROMA – CONCEPT ŞI ÎNSEMNĂTATE / 35
I. 1. CONCEPTUL DE „ROMĂ” ÎN ISTORIA IMPERIULUI ROMAN / 37
I.1.1. Evoluţia istorică a Imperiului roman / 37
I.1.2. Roma ‑ capitala Imperiului roman / 46
I.1.3. Propovăduirea religiei creştine la Roma / 48
I.1.4. Arderea Romei – împăratul Nero / 52
I.1.5. Persecuţiile împotriva creştinilor / 54
I.1.6. De la Roma păgână la Roma creştină / 57
I.1.7. Edictul de la Milan (313) / 65
I.1.8. Biserica Romei şi combaterea ereziilor / 67
I.2. DECLINUL ŞI PRĂBUŞIREA ORAŞULUI ROMA / 68
I.3. ROMA ÎN TIMPUL PAPEI GRIGORIE CEL MARE / 76
I.3.1. Condiţiile apariţiei episcopatului lui Grigorie cel Mare / 76
I.3.2. Importanţa Papei Grigorie cel Mare în Apus / 86
I.4. STATUL PAPAL ŞI IMPERIUL CAROLINGIAN / 94
I.4.1. Întemeierea Statului Papal / 94
I.4.2. Încoronarea Regelui Carol cel Mare / 101
I.5. GRIGORIE AL VII‑LEA HILDEBRAND ŞI PRIMATUL PAPAL / 106
I.5.1. Încoronarea regelui Otto I în relaţiile Roma‑Constantinopol / 106
I.5.2. Puterea papală în viziunea papei Grigorie al VII‑lea / 111
I.6. CULMEA PUTERII PAPALE – PAPA INOCENŢIU AL III‑LEA/ 118
I.7. APARIŢIA REFORMEI ŞI DECĂDEREA PUTERII PAPALE / 123
CONCLUZII / 126
PARTEA A II‑A
CONSTANTINOPOLUL – CEA DE‑A DOUA ROMĂ / 131
II.1. CONSTANTIN CEL MARE ŞI RELIGIA CREŞTINĂ / 132
II.1.1. Constantin cel Mare şi „Noua Romă” / 146
II.1.2. Crearea Imperiului creştin / 158
II.2. ÎMPĂRŢIREA IMPERIULUI ROMAN ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT / 168
II.3. LOCUL EPISCOPULUI DE CONSTANTINOPOL ÎN IERARHIA BISERICII CREŞTINE / 173
II.3.1. Ierarhia primelor scaune episcopale ale lumii creştine / 177
II.3.1.1. Scaunul Romei / 177
II.3.2. Scaunul Alexandriei / 181
II.3.3. Scaunul Antiohiei / 183
II.3.4. Scaunul Ierusalimului / 185
II.3.5. Scaunul Constantinopolului / 187
II.3.6. Ierarhia scaunelor episcopale la Sinodul I ecumenic / 191
II.4. CAPITALA IMPERIALĂ ÎN CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE / 193
II.4.1. Rivalitatea dintre Roma şi Constantinopolul / 196
II.4.2. Roma şi Constantinopol în canoanele Bisericii Ortodoxe / 200
II.4.2.1. Canonul 3 al Sinodului II Ecumenic / 201
II.4.2.2. Canonul 28 al Sinodului al IV‑lea ecumenic / 204
II.4.2.3. Atitudinea apusenilor faţă de canonul 28 al Sinodului al IV‑lea ecumenic / 207
II.5. CONLUCRARE ŞI RIVALITATE ÎNTRE ROMA VECHE ŞI „ROMA NOUĂ” / 214
II.5.1. Roma şi Constantinopolul în timpul împăratului Justinian / 216
II.5.2. Relaţiile bisericeşti în timpul ereziei iconoclaste / 222
II.5.3. Marea schismă de la 1054 între Roma şi Constantinopol / 227
II.5.4. Cruciada a IV‑a şi cucerirea Constantinopolului de către latini / 237
II.6. CĂDEREA CELEI DE‑A DOUA ROME (29 MAI 1453) / 246
CONCLUZII / 251
PARTEA III
MOSCOVA – CEA DE‑A TREIA ROMĂ / 255
III.1. ÎNCREŞTINAREA RUŞILOR / 257
III.2. RELAŢIILE RUSIEI CU IMPERIUL BIZANTIN DUPĂ MAREA INVAZIE MONGOLĂ / 284
III.3. PATRIARHUL NIKON ŞI IDEEA SA DE CONDUCERE TEOCRATICĂ / 307
III.4. ŢARUL PETRU CEL MARE ŞI SUBORDONAREA BISERICII ORTODOXE RUSE / 311
III.6. BISERICA RUSĂ ÎN TIMPUL PERIOADEI COMUNISTE (1917‑1989) / 328
III.7. RUSIA ŞI IDEEA MESIANICĂ DUPĂ 1989 / 343
III.8. TENDINŢE ALE BISERICII ORTODOXE DIN RUSIA ÎN SEC. AL XX‑LEA / 350
III.9. TEOLOGIA RUSĂ ŞI CONCEPŢIA DESPRE A TREIA ROMĂ / 355
III.9.1. Slavofilii şi ideea mesianică rusă / 358
III.9.1.1. Occidentaliştii modernişti / 359
III.9.1.2. Slavofilii tradiţionalişti / 363
III.9.1.3. De la slavofilism la pan‑slavism / 367
III.9.1.4. Narodnicismul / 371
III.9. JURIDISMUL LATIN, SIMFONIA BIZANTINĂ ŞI SUPUNEREA ŢARISTĂ / 376
CONCLUZII / 379
ÎNCHEIERE / 383
ANEXA 1 / 389
ANEXA 2 / 391
ANEXA 3 / 392
ANEXA 4 / 401
ANEXA 5 / 3
ANEXA 6 / 405
BIBLIOGRAFIE / 410
Absolvent al cursurilor de Master of Arts in Theological Studies la Austin Theological Presbyterian Seminary (USA);
Doctor al Facultatii de StiinTe Umaniste, Specializarea Istorie, Universitatea Valahia din Targoviste;
Doctor al Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatţii „Lucian Blaga” Sibiu (Magna cum laude);
A publicat articole si studii de specialitate, participand la diverse simpozioane si conferinte;
Lector titular la Facultatea de Teologie Targoviste la disciplinele Istoria Bisericii Universale si Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro