Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Cele trei Rome - Evolutia istorico-politica si cultural-bisericeasca a unui concept - Adrian Ignat

-7%
48,17 Lei 44,80 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Adrian Ignat

ISBN: 978-606-591-348-6

DOI: 10.5682/9786065913486

Anul publicării: 2012

Editia: I

Pagini: 452

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786065913486 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Cuprins
  • Autori
  • Review-uri (0)

Cartea Pr. Lect. Dr. Adrian Ignat nu este numai prezentarea istorică a trei dintre cele mai importante cetăţi din întreaga istorie a lumii, ci şi prezentarea a trei repere teologice pentru istoria bimilenară a religiei creştine, cu puternice implicaţii asupra întregii vieţi sociale şi politice din Orient şi Occident. Roma, Constantinopolul şi Moscova sunt trei cetăţi ce au dorit să materializeze ideea cetăţii lui Dumnezeu pe acest pământ. În ciuda acestei dorinţe determinată de multe ori de mândria omenească a diverselor personalităţi din istoria lor, ele nu au ajuns niciodată să se realizeze pe deplin, devenind numai o imagine palidă sau tristă, pur omenească, a Ierusalimului ceresc. Revendicând primatul spiritual şi temporal, Roma  cetatea eternă a vechiului Imperiului roman, reşedinţa pontifilor, locul unde au murit doi dintre Apostolii Mântuitorului Hristos, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel  s-a erijat în conducătorul întregii creştinătăţi şi în cetatea eternă a lui Dumnezeu. Întemeiat de împăratul Constantin cel Mare (330), la întretăierea a două continente  Europa şi Asia -, Constantinopolul, „Roma cea nouă”, a reprezentat pentru aproximativ încă o mie de ani de la momentul căderii Romei (476) sub barbari, nu numai capitala Imperiului roman, devenit bizantin prin sinteza greco-latină a culturii şi spiritualităţii, ci şi oraşul Sfintei Fecioare Maria şi „oraşul de Dumnezeu păzit”, capitala teologică a întregii creştinătăţi răsăritene. Moscova, cea de-a Treia Romă, apărută după momentul căderii Constantinopolului (1453), s-a manifestat mai mult în conştiinţa populară rusească şi în scrierile unor mari teologi ruşi, fără să ajungă vreodată să se maturizeze şi, implicit, să se manifeste pe măsură. În ciuda tuturor diferenţelor şi asemănărilor dintre cele trei cetăţi, ele reprezintă numai „trei popasuri istorice cu influenţe majore asupra evoluţiei istorice a întregii Biserici creştine”.



Prof. Dr. NIFON MIHĂIŢĂ
Arhiepiscop şi Mitropolit

  • Cele trei Rome - Evolutia istorico-politica si cultural-bisericeasca a unui concept

    Descarca

PREFAŢĂ  / 5

PREFAŢĂ / 11

ARGUMENT / 15

INTRODUCERE / 19


PARTEA I
ROMA – CONCEPT ŞI ÎNSEMNĂTATE / 35
I. 1. CONCEPTUL DE „ROMĂ” ÎN ISTORIA IMPERIULUI ROMAN / 37
        I.1.1. Evoluţia istorică a Imperiului roman / 37
        I.1.2. Roma ‑ capitala Imperiului roman / 46
        I.1.3. Propovăduirea religiei creştine la Roma / 48
        I.1.4. Arderea Romei – împăratul Nero / 52
        I.1.5. Persecuţiile împotriva creştinilor / 54
        I.1.6. De la Roma păgână la Roma creştină / 57
        I.1.7. Edictul de la Milan (313) / 65
        I.1.8. Biserica Romei şi combaterea ereziilor / 67
I.2. DECLINUL ŞI PRĂBUŞIREA ORAŞULUI ROMA / 68
I.3. ROMA ÎN TIMPUL PAPEI GRIGORIE CEL MARE / 76
        I.3.1. Condiţiile apariţiei episcopatului lui Grigorie cel Mare / 76
        I.3.2. Importanţa Papei Grigorie cel Mare în Apus / 86
I.4. STATUL PAPAL ŞI IMPERIUL CAROLINGIAN / 94
        I.4.1. Întemeierea Statului Papal / 94
        I.4.2. Încoronarea Regelui Carol cel Mare / 101
I.5. GRIGORIE AL VII‑LEA HILDEBRAND ŞI PRIMATUL PAPAL / 106
        I.5.1. Încoronarea regelui Otto I în relaţiile Roma‑Constantinopol / 106
        I.5.2. Puterea papală în viziunea papei Grigorie al VII‑lea / 111
I.6. CULMEA PUTERII PAPALE – PAPA INOCENŢIU AL III‑LEA/ 118
I.7. APARIŢIA REFORMEI ŞI DECĂDEREA PUTERII PAPALE / 123
CONCLUZII / 126


PARTEA A II‑A
CONSTANTINOPOLUL – CEA DE‑A DOUA ROMĂ / 131
II.1.  CONSTANTIN CEL MARE ŞI RELIGIA CREŞTINĂ / 132
        II.1.1. Constantin cel Mare şi „Noua Romă”  / 146
        II.1.2. Crearea Imperiului creştin / 158
II.2.  ÎMPĂRŢIREA IMPERIULUI ROMAN ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT / 168
II.3.  LOCUL EPISCOPULUI DE CONSTANTINOPOL ÎN IERARHIA BISERICII CREŞTINE / 173
         II.3.1. Ierarhia primelor scaune episcopale ale lumii creştine / 177
                    II.3.1.1. Scaunul Romei / 177
         II.3.2. Scaunul Alexandriei / 181
         II.3.3. Scaunul Antiohiei / 183
         II.3.4. Scaunul Ierusalimului / 185
         II.3.5. Scaunul Constantinopolului  / 187
         II.3.6. Ierarhia scaunelor episcopale la Sinodul I ecumenic / 191
II.4. CAPITALA IMPERIALĂ ÎN CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE / 193
         II.4.1. Rivalitatea dintre Roma şi Constantinopolul / 196
         II.4.2. Roma şi Constantinopol în canoanele Bisericii Ortodoxe / 200
                    II.4.2.1. Canonul 3 al Sinodului II Ecumenic / 201
                    II.4.2.2. Canonul 28 al Sinodului al IV‑lea ecumenic / 204
                    II.4.2.3. Atitudinea apusenilor faţă de canonul 28 al Sinodului al IV‑lea ecumenic / 207
II.5. CONLUCRARE ŞI RIVALITATE ÎNTRE ROMA VECHE ŞI „ROMA NOUĂ” / 214
         II.5.1. Roma şi Constantinopolul în timpul împăratului Justinian / 216
         II.5.2. Relaţiile bisericeşti în timpul ereziei iconoclaste / 222
         II.5.3. Marea schismă de la 1054 între Roma şi Constantinopol / 227
         II.5.4. Cruciada a IV‑a şi cucerirea Constantinopolului de către latini / 237
II.6. CĂDEREA CELEI DE‑A DOUA ROME (29 MAI 1453) / 246
CONCLUZII / 251


PARTEA III
MOSCOVA – CEA DE‑A TREIA ROMĂ / 255
III.1. ÎNCREŞTINAREA RUŞILOR / 257
III.2. RELAŢIILE RUSIEI CU IMPERIUL BIZANTIN DUPĂ MAREA INVAZIE MONGOLĂ / 284
III.3. PATRIARHUL NIKON ŞI IDEEA SA DE CONDUCERE TEOCRATICĂ / 307
III.4. ŢARUL PETRU CEL MARE ŞI SUBORDONAREA BISERICII ORTODOXE RUSE / 311
III.6. BISERICA RUSĂ ÎN TIMPUL PERIOADEI COMUNISTE (1917‑1989) / 328
III.7. RUSIA ŞI IDEEA MESIANICĂ DUPĂ 1989 / 343
III.8. TENDINŢE ALE BISERICII ORTODOXE DIN RUSIA ÎN SEC. AL XX‑LEA / 350
III.9. TEOLOGIA RUSĂ ŞI CONCEPŢIA DESPRE A TREIA ROMĂ / 355
          III.9.1. Slavofilii şi ideea mesianică rusă / 358
                        III.9.1.1.   Occidentaliştii modernişti / 359
                        III.9.1.2.   Slavofilii tradiţionalişti / 363
                        III.9.1.3.   De la slavofilism la pan‑slavism / 367
                        III.9.1.4.   Narodnicismul / 371
III.9. JURIDISMUL LATIN, SIMFONIA BIZANTINĂ ŞI SUPUNEREA ŢARISTĂ / 376

CONCLUZII / 379

ÎNCHEIERE / 383

ANEXA 1 / 389

ANEXA 2 / 391

ANEXA 3  / 392

ANEXA 4 / 401

ANEXA 5  / 3

ANEXA 6  / 405

BIBLIOGRAFIE / 410 

Adrian Ignat

Absolvent al cursurilor de Master of Arts in Theological Studies la Austin Theological Presbyterian Seminary (USA);

Doctor al Facultatii de StiinTe Umaniste, Specializarea Istorie, Universitatea Valahia din Targoviste;

Doctor al Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatţii „Lucian Blaga” Sibiu (Magna cum laude); 

A publicat articole si studii de specialitate, participand la diverse simpozioane si conferinte;

Lector titular la Facultatea de Teologie Targoviste la disciplinele Istoria Bisericii Universale si Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!