Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Fenomenologia spiritului - Georg Wilhelm Friedrich Hegel
![Fenomenologia spiritului - Georg Wilhelm Friedrich Hegel [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/fenomenologia-spiritului-georg-wilhelm-friedrich-hegel-455815.jpg "Fenomenologia spiritului - Georg Wilhelm Friedrich Hegel [1]")
Editura: Paideia
Autor: Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Pagini: 150
Anul publicării: 2015
ISBN: 978-606-748-043-6
Cod Produs:
9786067480436
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
Sub atenta indrumare a acad. Alexandru Surdu, Dragos Popescu prezinta si explica conceptia lui Hegel asupra spiritului, intr-un limbaj accesibil tuturor celor care doresc sa inteleaga monumentala opera a filosofului.
Prefata este textul de inceput al Fenomenologiei Spiritului si prezinta clarificarile lui Hegel asupra sistemului sau de gandire. Din acest motiv este si un text de referinta, important pentru intelegerea filosofiei hegeliene, dar si un element de legatura intre Fenomenologie si celelalte scrieri ale ganditorului german. Urmeaza Introducerea, care descrie strict problema cunoasterii si a semnificatiei sale pentru constiinta. Rezumantiv, lucrarea este structurata pe urmatoarele coordoante tematice:Certitudinea sensibila, adica Aceasta si Parere; Perceptia, adica lucrul sau iluzia;Forta si intelect, fenoment si lumea suprasensibila;Adevarul certitudinii de sine;Certitudine si adevar al ratiunii, Spirit, Religie si Cunoasterea absoluta.
I.Certitudinea sensibila, adica Aceasta si Parere: in aceasta sectiune, Hegel prezinta punctul originar al cunoasterii, altfel spus, punctul de plecare care va duce la cunoasterea absoluta.
II. Perceptia, adica lucrul sau iluzia: Hegel, in aceasta etapa a analizei sale, descrie momentul in care constiinta este capabila sa identifice lucrul.
III. Forta si intelect, fenoment si lumea suprasensibila: in acest stadiu al cunoasterii, potrivit autorului, constiinta identifica gandul pur, neconditionat.
IV. Adevarul certitudinii de sine: marcheaza momentul in care constiinta de sine se uneste cu ea insasi: „Independenta constiintei-de-sine se castiga prin lupta, nu este data. Poate parea un punct de vedere inacceptabil azi, cand libertatea individului este garantata de legi inca de la venirea sa pe lume. S-ar putea obiecta ca asemenea recunoastere este caracteristica unor epoci intunecate ale omenirii, pe care un Hobbes de pilda le descria prin expresia homo homini lupus. Dar, daca privim mai indeaproape, vom vedea ca garantiile despre care a fost vorba numai atenueaza conflictul, stabilind reguli ale desfasurarii lui si limitand mijloacele care pot fi utilizate. Ele nu recunosc din capul locului constiinte-de-sine, ci posibilitati de realizare a lor. Mai mult, sunt situatii exceptionale care slabesc regulile si anuleaza chiar limitele”.
V. Certitudine si adevar al ratiunii
„Ratiunea este certitudinea constiintei de a fi orice realitate: in acest fel enunta idealismul conceptul ratiunii”. (FS 140; PhG 133).
VI.Spiritul
„Ratiunea este spirit, intrucat certitudinea de a fi orice realitate s-a ridicat la adevar si ea este constienta de ea insasi ca fiind lumea ei, si este constienta de lume ca fiind ea insasi” (FS 253; Phg 238)
VII.Religia
„Aspectul determinat al religiei extrage pentru spiritul ei real, din aspectele fiecaruia dintre momentele sale, pe acela care corespunde acestui aspect. Determinatia unica a religiei patrunde prin toate laturile existentei sale reale si le impregneaza cu aceeasi pecete comuna”.
VIII. Cunoasterea absoluta
„Lucrul este Eu; de fapt, in aceasta judecata infinita lucrul este suprimat; el nu este nimic in sine. El nu are semnificatie decat in relatia, numai prin Eu si prin relatia lui fata de aceasta.”
( FS 453; PhG 423)
Informatii conformitate produs
Prefata este textul de inceput al Fenomenologiei Spiritului si prezinta clarificarile lui Hegel asupra sistemului sau de gandire. Din acest motiv este si un text de referinta, important pentru intelegerea filosofiei hegeliene, dar si un element de legatura intre Fenomenologie si celelalte scrieri ale ganditorului german. Urmeaza Introducerea, care descrie strict problema cunoasterii si a semnificatiei sale pentru constiinta. Rezumantiv, lucrarea este structurata pe urmatoarele coordoante tematice:Certitudinea sensibila, adica Aceasta si Parere; Perceptia, adica lucrul sau iluzia;Forta si intelect, fenoment si lumea suprasensibila;Adevarul certitudinii de sine;Certitudine si adevar al ratiunii, Spirit, Religie si Cunoasterea absoluta.
I.Certitudinea sensibila, adica Aceasta si Parere: in aceasta sectiune, Hegel prezinta punctul originar al cunoasterii, altfel spus, punctul de plecare care va duce la cunoasterea absoluta.
II. Perceptia, adica lucrul sau iluzia: Hegel, in aceasta etapa a analizei sale, descrie momentul in care constiinta este capabila sa identifice lucrul.
III. Forta si intelect, fenoment si lumea suprasensibila: in acest stadiu al cunoasterii, potrivit autorului, constiinta identifica gandul pur, neconditionat.
IV. Adevarul certitudinii de sine: marcheaza momentul in care constiinta de sine se uneste cu ea insasi: „Independenta constiintei-de-sine se castiga prin lupta, nu este data. Poate parea un punct de vedere inacceptabil azi, cand libertatea individului este garantata de legi inca de la venirea sa pe lume. S-ar putea obiecta ca asemenea recunoastere este caracteristica unor epoci intunecate ale omenirii, pe care un Hobbes de pilda le descria prin expresia homo homini lupus. Dar, daca privim mai indeaproape, vom vedea ca garantiile despre care a fost vorba numai atenueaza conflictul, stabilind reguli ale desfasurarii lui si limitand mijloacele care pot fi utilizate. Ele nu recunosc din capul locului constiinte-de-sine, ci posibilitati de realizare a lor. Mai mult, sunt situatii exceptionale care slabesc regulile si anuleaza chiar limitele”.
V. Certitudine si adevar al ratiunii
„Ratiunea este certitudinea constiintei de a fi orice realitate: in acest fel enunta idealismul conceptul ratiunii”. (FS 140; PhG 133).
VI.Spiritul
„Ratiunea este spirit, intrucat certitudinea de a fi orice realitate s-a ridicat la adevar si ea este constienta de ea insasi ca fiind lumea ei, si este constienta de lume ca fiind ea insasi” (FS 253; Phg 238)
VII.Religia
„Aspectul determinat al religiei extrage pentru spiritul ei real, din aspectele fiecaruia dintre momentele sale, pe acela care corespunde acestui aspect. Determinatia unica a religiei patrunde prin toate laturile existentei sale reale si le impregneaza cu aceeasi pecete comuna”.
VIII. Cunoasterea absoluta
„Lucrul este Eu; de fapt, in aceasta judecata infinita lucrul este suprimat; el nu este nimic in sine. El nu are semnificatie decat in relatia, numai prin Eu si prin relatia lui fata de aceasta.”
( FS 453; PhG 423)
-
Fenomenologia spiritului - Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Descarcă
Georg Wilhelm Friedrich Hegel s-a nascut in 1770, la Stuttgart. Intre 1788 si 1793 a studiat teologia la Tubingen (din cei cinci ani, in primii doi se facea filozofie). A fost profesor particular la Berna (1793–1796) si la Frankfurt am Main (1797–1800), docent la Universitatea din Jena (1805–1806) unde se mutase in 1801 la indemnul lui Schelling, cu care fusese coleg la Tubingen si a intretinut o interesanta corespondenta; a fost director al gimnaziului din Nurnberg (1808–1816) si profesor la universitatile din Heidelberg (1816–1818) si Berlin (1818–1821, 1823–1831). A murit de holera la Berlin in 1831.
La vremea aparitiei sale, Fenomenologia spiritului a reprezentat un demers filosofic ambitios, reusind sa se impuna inca de la inceput ca o opera magistrala. Hegel descrie in aceasta lucrare intreaga experienta pe care o dobandeste „constiinta” si care face accesibila cunoasterea absoluta si realizeaza, astfel, una din lucrarile fundamentale ale filosofiei.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Rugaciunea inimii in crestinism si sufism - Llewellyn Vaughan-Lee
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Dictionarul lui Aristotel – Gheorghe Vladutescu
Nivelurile realitatii. Intre lume si constiinta - Alexandru Docze
Doctrina socului. Nasterea capitalismului dezastrelor - Naomi Klein
Expunere despre metoda – René Descartes
Categorii - Aristotel
Despre interpretare - Aristotel
Transcendenta si imanenta - Ion Popescu
Suport clienți Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro