Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei
![Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/psihometria-digitala-estimarea-comportamentului-in-era-tehnologiei-110151.jpg "Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [0]")
![Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/psihometria-digitala-estimarea-comportamentului-in-era-tehnologiei-421992.jpg "Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [1]")
![Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/psihometria-digitala-estimarea-comportamentului-in-era-tehnologiei-110151.jpg "Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [1]")
![Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/psihometria-digitala-estimarea-comportamentului-in-era-tehnologiei-421992.jpg "Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei [2]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Ruxandra Victoria Paraschiv
Ediția: I
Pagini: 238
Anul publicării: 2026
ISBN: 978-606-28-2191-3
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062821913
Cod Produs:
9786062821913
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei examinează transformările fundamentale ale măsurării psihologice determinate de integrarea tehnologiilor digitale în viața cotidiană. Volumul problematizează utilizarea datelor continue, multimodale și pasive, generate de biosenzori, dispozitive purtabile și Internet of Bodies, pentru estimarea constructelor și dinamicilor psihologice. Lucrarea conceptualizează și corelează teoria psihometrică tradițională cu metode moderne de achiziție și procesare a datelor, abordând critic implicațiile asupra validității, fiabilității și interpretabilității inferențelor psihologice. Din această perspectivă cartea fundamentează teoretic psihometria adecvată societății digitale.
-
Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei
Descarcă
Trăim într‑o epocă în care comportamentul uman nu mai este doar observat, ci este înregistrat, modelat și anticipat în timp real. Tehnologiile digitale, biosenzorii, dispozitivele purtabile și algoritmii de IA au transformat profund modul în care interacționăm cu lumea, dar mai ales modul în care corpul și mintea noastră devin surse continue de date. În momentul actual, psihometria – știința măsurării psihologice – se află într‑un punct de inflexiune istoric.
Volumul Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei pornește de la o constatare fundamentală: modelele clasice de măsurare psihologică nu mai sunt suficiente pentru a descrie complexitatea comportamentului uman într‑un mediu saturat de tehnologie. Chestionarele, testele administrate punctual și evaluările retrospective sunt confruntate astăzi cu fluxuri masive de date (Big Data) continue, pasive și multimodale, generate prin Internet of Bodies (IoB).
Această carte este cadrul teoretic, metodologic și aplicativ coerent pentru înțelegerea și dezvoltarea psihometriei digitale. Nu este doar o extensie a psihometriei tradiționale, ci o reconceptualizare a măsurării psihologice, adaptată unei realități în care comportamentul, fiziologia și contextul sunt inseparabile. Psihometria digitală nu mai măsoară doar trăsături stabile, ci dinamici psihologice, nu doar scoruri, ci traiectorii, nu doar diferențe între indivizi, ci și variații intraindividuale în timp real.
Structura volumului reflectă această tranziție conceptuală.
Prima parte fundamentează trecerea de la psihometria clasică la cea digitală, prin utilizarea de noțiuni‑cheie precum datele continue, fenotiparea digitală și rolul Internet of Bodies în redefinirea măsurării comportamentului. Urmează o analiză detaliată a tehnologiilor, tipurilor de date și provocărilor statistice specifice acestui nou ecosistem informațional. Părțile centrale ale cărții sunt dedicate validității și fiabilității în context digital, precum și modelelor avansate de analiză care combină psihometria cu machine learning și modelarea dinamică.
Un accent special este pus pe aplicațiile concrete ale psihometriei digitale: sănătate mintală, organizații, educație și sport. Aceste domenii ilustrează nu doar potențialul tehnologiilor IoB, ci și riscurile asociate utilizării lor necritice. De aceea, ultimele părți ale volumului abordează dimensiunea etică, juridică și socială a colectării și interpretării datelor psihologice și biometrice, precum și necesitatea unor standarde viitoare clare și responsabile.
Această carte se adresează psihologilor, psihometriștilor, cercetătorilor în științe cognitive, specialiștilor în date, inginerilor, dar și decidenților interesați de impactul tehnologiei asupra comportamentului uman. Ea poate fi citită atât ca manual conceptual, cât și ca ghid pentru cercetare și aplicație.
În esență, Psihometria digitală este o invitație la reflecție și responsabilitate. Pe măsură ce mintea și corpul sunt tot mai „măsurabile”, apare următoarea întrebare: cum putem folosi aceste date pentru a înțelege și sprijini ființa umană, fără a o reduce la un simplu generator de semnale?
Răspunsul nu este exclusiv tehnologic, ci profund științific, etic și uman. Această carte își propune să contribuie la formularea lui.
Volumul Psihometria digitală. Estimarea comportamentului în era tehnologiei pornește de la o constatare fundamentală: modelele clasice de măsurare psihologică nu mai sunt suficiente pentru a descrie complexitatea comportamentului uman într‑un mediu saturat de tehnologie. Chestionarele, testele administrate punctual și evaluările retrospective sunt confruntate astăzi cu fluxuri masive de date (Big Data) continue, pasive și multimodale, generate prin Internet of Bodies (IoB).
Această carte este cadrul teoretic, metodologic și aplicativ coerent pentru înțelegerea și dezvoltarea psihometriei digitale. Nu este doar o extensie a psihometriei tradiționale, ci o reconceptualizare a măsurării psihologice, adaptată unei realități în care comportamentul, fiziologia și contextul sunt inseparabile. Psihometria digitală nu mai măsoară doar trăsături stabile, ci dinamici psihologice, nu doar scoruri, ci traiectorii, nu doar diferențe între indivizi, ci și variații intraindividuale în timp real.
Structura volumului reflectă această tranziție conceptuală.
Prima parte fundamentează trecerea de la psihometria clasică la cea digitală, prin utilizarea de noțiuni‑cheie precum datele continue, fenotiparea digitală și rolul Internet of Bodies în redefinirea măsurării comportamentului. Urmează o analiză detaliată a tehnologiilor, tipurilor de date și provocărilor statistice specifice acestui nou ecosistem informațional. Părțile centrale ale cărții sunt dedicate validității și fiabilității în context digital, precum și modelelor avansate de analiză care combină psihometria cu machine learning și modelarea dinamică.
Un accent special este pus pe aplicațiile concrete ale psihometriei digitale: sănătate mintală, organizații, educație și sport. Aceste domenii ilustrează nu doar potențialul tehnologiilor IoB, ci și riscurile asociate utilizării lor necritice. De aceea, ultimele părți ale volumului abordează dimensiunea etică, juridică și socială a colectării și interpretării datelor psihologice și biometrice, precum și necesitatea unor standarde viitoare clare și responsabile.
Această carte se adresează psihologilor, psihometriștilor, cercetătorilor în științe cognitive, specialiștilor în date, inginerilor, dar și decidenților interesați de impactul tehnologiei asupra comportamentului uman. Ea poate fi citită atât ca manual conceptual, cât și ca ghid pentru cercetare și aplicație.
În esență, Psihometria digitală este o invitație la reflecție și responsabilitate. Pe măsură ce mintea și corpul sunt tot mai „măsurabile”, apare următoarea întrebare: cum putem folosi aceste date pentru a înțelege și sprijini ființa umană, fără a o reduce la un simplu generator de semnale?
Răspunsul nu este exclusiv tehnologic, ci profund științific, etic și uman. Această carte își propune să contribuie la formularea lui.
Autorul
Prefaţă /11
PARTEA I
Fundamentele psihometriei în era digitală/13
Capitolul 1
Revoluția IoB și transformarea psihometriei/14
1.1. De la psihometria clasică la psihometria digitală/14
1.2. Internet of Bodies: definiții, niveluri, generații tehnologice/15
1.3. De ce este necesară o nouă știință a măsurării psihologice/18
1.4. Date discrete vs. date continue în studiul comportamentului/19
1.5. Obiectivele și structura cărții/22
Capitolul 2
Fundamentele psihometriei tradiționale/26
2.1. Concepte‑cheie: fiabilitate, validitate, erori de măsurare/26
2.2. Modele clasice: CTT, EFA, CFA/28
2.3. Modele moderne: IRT, Rasch, Generalizability Theory/31
2.4. Limitele psihometriei clasice în era biosenzorilor/33
2.5. Transferul conceptual către mediile digitale/37
Capitolul 3
Psihometria digitală: definiții, principii și paradigme noi/40
3.1. Conceptul „digital phenotyping”/40
3.2. Date active vs. date pasive/43
3.3. Date multimodale: comportament + fiziologie + context/46
3.4. De la testare la monitorizare continuă/48
3.5. De la testare la monitorizare continuă /51
PARTEA A II‑A
Tehnologii și date în Internet of Bodies/55
Capitolul 4
Tipologii de senzori și dispozitive IoB/56
4.1. Purtabile (wearables)/56
4.2. Implantabile/59
4.3. Dispozitive ingerabile/62
4.4. Neurotehnologii mobile (EEG, fNIRS etc.)/66
4.5. Dispozitive hibride și viitorul IoB/70
Capitolul 5
Tipuri de date psihologice obținute prin IoB/75
5.1. Date psihofiziologice: EEG, GSR, HRV, PPG/75
5.2. Date comportamentale: mișcare, voce, expresii faciale, apăsări de taste/78
5.3. Date contextuale: locație, interacțiuni sociale digitale/81
5.4. Date psihometrice generate implicit/84
5.5. Caracteristici ale datelor pasive și continue/87
Capitolul 6
Provocări statistice și metodologice în analizarea datelor IoB/91
6.1. Eșantionare continuă vs. discontinuuă/91
6.2. Preprocesarea semnalelor (filtre, artefacte, sincronizare)/92
6.3. Fuziunea datelor multimodale/94
6.4. De la variabile latente la variabile dinamice/95
6.5. Probleme de big data: volum, viteză, veridicitate/97
PARTEA A III‑A
Validitatea și fiabilitatea măsurării digitale/100
Capitolul 7
Validitatea măsurării în psihometria digitală/101
7.1. Redefinirea conceptului de „validitate”/101
7.2. Validitatea ecologică în contexte naturale/102
7.3. Validitatea algoritmică și modele de predicție/104
7.4. Validitatea contextuală (dependență de mediu și situație)/106
7.5. Studii de validare în IoB/107
7.6. Validitatea etică şi implicaţiile asupra utilizatorilor /109
Capitolul 8
Fiabilitatea datelor din biosenzori/112
8.1. Stabilitatea semnalului/112
8.2. Probleme de calibrare și drift/113
8.3. Fiabilitatea longitudinală/114
8.4. Fiabilitatea multi‑dispozitive/116
8.5. Standardizarea măsurătorilor/117
Capitolul 9
Modele avansate de analiză în psihometria digitală/120
9.1. Modele cu variabile latente dinamice/120
9.2. Modelarea comportamentului în timp real/121
9.3. Modelarea rețelelor psihologice (network psychology)/122
9.4. Analize bayesiene pentru date continue/124
9.5. Modele hibride: psihometrie + machine learning/125
PARTEA A IV‑A
Machine Learning și interpretarea biosenzorilor/128
Capitolul 10
Machine Learning în psihometria digitală/129
10.1. ML explicabil vs. ML opac/129
10.2. Modele predictive pentru comportament/130
10.3. Detecția tiparelor fiziologice/131
10.4. Învațare supravegheată vs. nesupravegheată/133
10.5. Modele secvențiale (RNN, LSTM, Transformers)/134
Capitolul 11
Interpretarea semnalelor psihofiziologice cu ML/ 136
11.1. Preprocesarea semnalului EEG/GSR/PPG/136
11.2. Extracția de features și feature engineering/137
11.3. Modele pentru stres, emoții, atenție/139
11.4. Clasificare, regresie, clustering/141
11.5. Interpretabilitate: SHAP, LIME, occlusion analysis/143
Capitolul 12
Simulări, gemeni digitali și modele personalizate/145
12.1. Ce sunt gemenii digitali (digital twins)/145
12.2. Modele psihometrice personalizate/146
12.3. Simularea comportamentului individual/147
12.4. Predicții adaptate în timp real/149
12.5. Gemeni digitali în sănătate mintală/151
PARTEA A V‑A
Aplicații în psihologie, sănătate, organizații și sport/153
Capitolul 13
Aplicații în sănătatea mintală/154
13.1. Detectarea stresului și anxietății/154
13.2. Monitorizarea depresiei digitale/155
13.3. Psihoterapie asistată de senzori/157
13.4. Intervenții personalizate/158
13.5. Predictori timpurii ai crizei psihologice/160
Capitolul 14
IoB în mediul organizațional/162
14.1. Monitorizarea performanței/162
14.2. Identificarea burnoutului/163
14.3. Decizii bazate pe date (data‑driven HR)/164
14.4. Etica supravegherii angajaților/166
14.5. Modele predictive pentru productivitate/167
14.6. Concluzii /168
Capitolul 15
Aplicații în educație și învățarea augmentată/170
15.1. Atenția și concentrarea în clasă/170
15.2. Feedback individualizat/171
15.3. Platforme educaționale adaptative/172
15.4. Evaluarea competențelor în timp real/173
15.5. Riscuri psihologice în educația bazată pe senzori/175
15.6. Concluzii/176
Capitolul 16
Sport și performanță umană/178
16.1. Analiza efortului și recuperării/178
16.2. Optimizarea performanței cognitive/179
16.3. Antrenamente cu feedback fiziologic/180
16.4. Evaluarea riscului de accidentare/181
16.5. Modele predictive în sportul de performanță/183
16.6. Concluzii /184
PARTEA A VI‑A
Etică, reglementări și standarde viitoare/186
Capitolul 17
Etica colectării datelor biometrice și psihologice /187
17.1. Autonomie corporală și integritate digitală/187
17.2. Date sensibile și riscuri psihologice/188
17.3. Supraveghere, manipulație, nudging digital/189
17.4. Probleme etice în utilizarea biosenzorilor la copii/190
17.5. Acceptabilitatea socială a IoB/191
17.6. Concluzii /193
Capitolul 18
Reglementări și politici publice/194
18.1. GDPR, HIPAA, AI Act și legislația emergentă/194
18.2. Clasificarea datelor biometrice/195
18.3. Drepturile utilizatorului IoB/196
18.4. Standardele internaționale pentru IoB/197
18.5. Viitorul reglementării psihometriei digitale/199
18.6. Concluzii /200
Capitolul 19
Standardele viitoare în măsurarea psihologică/202
19.1. Testare vs. monitorizare continuă/202
19.2. Standardizarea algoritmilor de ML în psihologie/203
19.3. Structuri de date universale (open psychometrics)/204
19.4. Protocoale de interoperabilitate între senzori/205
19.5. Evoluția profesiei de psihometrist digital/207
19.6. Concluzii /208
PARTEA A VII‑A
Sinteză, direcții viitoare și concluzii/209
Capitolul 20
Psihometria digitală în societatea viitorului/210
20.1. Convergența dintre IoB, IA și neuroștiințe/210
20.2. Digitalizarea minții și corpului/211
20.3. Modele integrate de funcționare psihologică/212
20.4. Beneficii și riscuri sociale/213
20.5. Concluzii generale/214
20.6. Concluzii /215
EPILOG /217
BIBLIOGRAFIE /219
PARTEA I
Fundamentele psihometriei în era digitală/13
Capitolul 1
Revoluția IoB și transformarea psihometriei/14
1.1. De la psihometria clasică la psihometria digitală/14
1.2. Internet of Bodies: definiții, niveluri, generații tehnologice/15
1.3. De ce este necesară o nouă știință a măsurării psihologice/18
1.4. Date discrete vs. date continue în studiul comportamentului/19
1.5. Obiectivele și structura cărții/22
Capitolul 2
Fundamentele psihometriei tradiționale/26
2.1. Concepte‑cheie: fiabilitate, validitate, erori de măsurare/26
2.2. Modele clasice: CTT, EFA, CFA/28
2.3. Modele moderne: IRT, Rasch, Generalizability Theory/31
2.4. Limitele psihometriei clasice în era biosenzorilor/33
2.5. Transferul conceptual către mediile digitale/37
Capitolul 3
Psihometria digitală: definiții, principii și paradigme noi/40
3.1. Conceptul „digital phenotyping”/40
3.2. Date active vs. date pasive/43
3.3. Date multimodale: comportament + fiziologie + context/46
3.4. De la testare la monitorizare continuă/48
3.5. De la testare la monitorizare continuă /51
PARTEA A II‑A
Tehnologii și date în Internet of Bodies/55
Capitolul 4
Tipologii de senzori și dispozitive IoB/56
4.1. Purtabile (wearables)/56
4.2. Implantabile/59
4.3. Dispozitive ingerabile/62
4.4. Neurotehnologii mobile (EEG, fNIRS etc.)/66
4.5. Dispozitive hibride și viitorul IoB/70
Capitolul 5
Tipuri de date psihologice obținute prin IoB/75
5.1. Date psihofiziologice: EEG, GSR, HRV, PPG/75
5.2. Date comportamentale: mișcare, voce, expresii faciale, apăsări de taste/78
5.3. Date contextuale: locație, interacțiuni sociale digitale/81
5.4. Date psihometrice generate implicit/84
5.5. Caracteristici ale datelor pasive și continue/87
Capitolul 6
Provocări statistice și metodologice în analizarea datelor IoB/91
6.1. Eșantionare continuă vs. discontinuuă/91
6.2. Preprocesarea semnalelor (filtre, artefacte, sincronizare)/92
6.3. Fuziunea datelor multimodale/94
6.4. De la variabile latente la variabile dinamice/95
6.5. Probleme de big data: volum, viteză, veridicitate/97
PARTEA A III‑A
Validitatea și fiabilitatea măsurării digitale/100
Capitolul 7
Validitatea măsurării în psihometria digitală/101
7.1. Redefinirea conceptului de „validitate”/101
7.2. Validitatea ecologică în contexte naturale/102
7.3. Validitatea algoritmică și modele de predicție/104
7.4. Validitatea contextuală (dependență de mediu și situație)/106
7.5. Studii de validare în IoB/107
7.6. Validitatea etică şi implicaţiile asupra utilizatorilor /109
Capitolul 8
Fiabilitatea datelor din biosenzori/112
8.1. Stabilitatea semnalului/112
8.2. Probleme de calibrare și drift/113
8.3. Fiabilitatea longitudinală/114
8.4. Fiabilitatea multi‑dispozitive/116
8.5. Standardizarea măsurătorilor/117
Capitolul 9
Modele avansate de analiză în psihometria digitală/120
9.1. Modele cu variabile latente dinamice/120
9.2. Modelarea comportamentului în timp real/121
9.3. Modelarea rețelelor psihologice (network psychology)/122
9.4. Analize bayesiene pentru date continue/124
9.5. Modele hibride: psihometrie + machine learning/125
PARTEA A IV‑A
Machine Learning și interpretarea biosenzorilor/128
Capitolul 10
Machine Learning în psihometria digitală/129
10.1. ML explicabil vs. ML opac/129
10.2. Modele predictive pentru comportament/130
10.3. Detecția tiparelor fiziologice/131
10.4. Învațare supravegheată vs. nesupravegheată/133
10.5. Modele secvențiale (RNN, LSTM, Transformers)/134
Capitolul 11
Interpretarea semnalelor psihofiziologice cu ML/ 136
11.1. Preprocesarea semnalului EEG/GSR/PPG/136
11.2. Extracția de features și feature engineering/137
11.3. Modele pentru stres, emoții, atenție/139
11.4. Clasificare, regresie, clustering/141
11.5. Interpretabilitate: SHAP, LIME, occlusion analysis/143
Capitolul 12
Simulări, gemeni digitali și modele personalizate/145
12.1. Ce sunt gemenii digitali (digital twins)/145
12.2. Modele psihometrice personalizate/146
12.3. Simularea comportamentului individual/147
12.4. Predicții adaptate în timp real/149
12.5. Gemeni digitali în sănătate mintală/151
PARTEA A V‑A
Aplicații în psihologie, sănătate, organizații și sport/153
Capitolul 13
Aplicații în sănătatea mintală/154
13.1. Detectarea stresului și anxietății/154
13.2. Monitorizarea depresiei digitale/155
13.3. Psihoterapie asistată de senzori/157
13.4. Intervenții personalizate/158
13.5. Predictori timpurii ai crizei psihologice/160
Capitolul 14
IoB în mediul organizațional/162
14.1. Monitorizarea performanței/162
14.2. Identificarea burnoutului/163
14.3. Decizii bazate pe date (data‑driven HR)/164
14.4. Etica supravegherii angajaților/166
14.5. Modele predictive pentru productivitate/167
14.6. Concluzii /168
Capitolul 15
Aplicații în educație și învățarea augmentată/170
15.1. Atenția și concentrarea în clasă/170
15.2. Feedback individualizat/171
15.3. Platforme educaționale adaptative/172
15.4. Evaluarea competențelor în timp real/173
15.5. Riscuri psihologice în educația bazată pe senzori/175
15.6. Concluzii/176
Capitolul 16
Sport și performanță umană/178
16.1. Analiza efortului și recuperării/178
16.2. Optimizarea performanței cognitive/179
16.3. Antrenamente cu feedback fiziologic/180
16.4. Evaluarea riscului de accidentare/181
16.5. Modele predictive în sportul de performanță/183
16.6. Concluzii /184
PARTEA A VI‑A
Etică, reglementări și standarde viitoare/186
Capitolul 17
Etica colectării datelor biometrice și psihologice /187
17.1. Autonomie corporală și integritate digitală/187
17.2. Date sensibile și riscuri psihologice/188
17.3. Supraveghere, manipulație, nudging digital/189
17.4. Probleme etice în utilizarea biosenzorilor la copii/190
17.5. Acceptabilitatea socială a IoB/191
17.6. Concluzii /193
Capitolul 18
Reglementări și politici publice/194
18.1. GDPR, HIPAA, AI Act și legislația emergentă/194
18.2. Clasificarea datelor biometrice/195
18.3. Drepturile utilizatorului IoB/196
18.4. Standardele internaționale pentru IoB/197
18.5. Viitorul reglementării psihometriei digitale/199
18.6. Concluzii /200
Capitolul 19
Standardele viitoare în măsurarea psihologică/202
19.1. Testare vs. monitorizare continuă/202
19.2. Standardizarea algoritmilor de ML în psihologie/203
19.3. Structuri de date universale (open psychometrics)/204
19.4. Protocoale de interoperabilitate între senzori/205
19.5. Evoluția profesiei de psihometrist digital/207
19.6. Concluzii /208
PARTEA A VII‑A
Sinteză, direcții viitoare și concluzii/209
Capitolul 20
Psihometria digitală în societatea viitorului/210
20.1. Convergența dintre IoB, IA și neuroștiințe/210
20.2. Digitalizarea minții și corpului/211
20.3. Modele integrate de funcționare psihologică/212
20.4. Beneficii și riscuri sociale/213
20.5. Concluzii generale/214
20.6. Concluzii /215
EPILOG /217
BIBLIOGRAFIE /219
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Psihologia educatiei. De la teorie la practica - Elena Stanculescu
Introducere în neuroştiinţe
Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
Consiliere psihologică în şcoală
Psihologia sanatatii - Volumul VIII - Abordari validate stiintific
Psihologia personalitatii - Eugen Avram
