Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
ISBN: 978-606-591-766-8
DOI: 10.5682/9786065917668
Anul publicării: 2013
Editia: II
Pagini: 352
Editura: Editura Universitara
Autor: Elena Stanculescu
Elevii vin la scoala nu numai cu un bagaj de cunostinte care trebuie imbogatit, ci si cu emotii, dorinte, temeri, atitudini, fiecare avand un ritm propriu de invatare si adaptare. Daca nu se tine cont de toate aceste aspecte, scopul invatamantului nu va fi atins intrutotul. Se subintelege de ce rolul psihologiei educatiei in formarea cadrelor didactice este deosebit de important. Suntem ceea ce suntem, in functie de cat de buni educatori au fost parintii si profesorii nostri, de masura si modul in care ne-au stimulat potentialul cu care ne-am nascut. Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca genialitatea lui Einstein sau Edison nu i-ar fi ajutat sa depaseasca etichetele puse de profesorii lor. Ar fi ramas „in rezerva” talente uriase. Este cunoscut ca Edison, cel mai mare inventator din lume care a obtinut peste o mie de brevete, a fost considerat de profesorii sai un elev foarte slab. Einstein a marturisit ca profesorul de limba greaca i-a spus ca nu este bun de nimic, iar daca tatal sau s-ar fi lasat influentat de sugestiile acelui dascal, ar fi trebuit sa isi scoata copilul de la scoala. Alfred Adler a mentionat in cartea sa Psihologia scolarului greu educabil ca a trebuit sa repete clasa din cauza aritmeticii, mai precis a unui profesor care il declarase cu totul inapt pentru aceasta materie, recomandandu-i tatalui sau sa il duca sa invete meseria de croitor. Oare cati copii nu neaparat geniali au fost afectati de astfel de erori, interpretari subiective, etichetari si false asteptari? Cum pot fi acestea prevenite? Printr-o buna cunoastere a psihologiei educatiei şi aplicarea principiilor sale in formarea copiilor.
Psihologia educatiei. De la teorie la practica
DescarcaIdeea fundamentala de la care am pornit in scrierea acestei carti este convingerea succesul oricarui demers didactic este influentat in mod considerabil de o buna cunoastere a psihologiei educatie dublata de pasiunea pentru profesia plina de noblete prin care se modeleaza personalitatea fiecarui elev. Optimismul meu pedagogic se bazeaza nu doar pe lecturile academice, ci si pe intalnirile pline de substanta cu studentii si masteranzii, profesorii de la cursurile de formare precum si elevii participanti la diferite cercetari. Psihologia educatiei fundamentata pe studiile recente raspunde nevoilor de formare a viitorilor dascali sau de perfectionare a profesorilor, care au rolul de a stimula atat intelectul elevilor lor, cat si balanta afectiva (caracteristica a sanatatii emotionale), conduita morala, precum si capacitatea de adaptare si bunele relatii, tinand cont de faptul ca indiferent de varsta, fiinta umana isi activeaza potentialul prin conditionare pozitiva si incredere in propria afirmare.
Subscriem ideii conform careia influentele educative din scoala au un rol esential in actualizarea potentialului fiecarui elev. Pentru ca aceste influente sa fie in afara arbitrariului, este nevoie de o buna cunoastere a psihologiei educatiei. Alfred Adler marturisea in cartea „Psihologia scolarului greu educabil” ca a trebuit sa repete clasa din cauza aritmeticii, mai precis a unui profesor care il declarase cu totul inapt pentru aceasta materie, recomandandu‑i tatalui sau sa il duca sa invete meseria de croitor. Ce pierdere ar fi fost pentru psihologie daca s‑ar fi intamplat asa ceva! Ar fi ramas un imens talent in stare de rezerva.
In formarea profesorilor sunt importante cunostintele de psihologia educatiei, intrucat pot sa contribuie la eliminarea teoriilor implicite, judecatilor impresioniste sau ideilor speculative. Cunoasterea conditiilor psihologice in care se produce invatarea scolara ofera o mai mare libertate de actiune cadrelor didactice. Nu se ajunge la descoperirea unor retete miraculoase – pentru ca acestea nici nu exista. Lectia este un joc interactiv, imprevizibil uneori, care nu lasa prea mult timp pentru reflectie in luarea deciziilor.
In aceasta carte sunt tratate teme considerate clasice in psihologia educatiei: problematica educabilitatii, teorii explicative ale dezvoltarii psihice, teoriile invatarii, mecanismele psihice implicate in invatare, personalitatea profesorului si competenta didactica. Au fost abordate si teme relativ noi, relevante pentru practica educationala, cum ar fi: teoria inteligentelor multiple si aplicabilitatea sa in scoala, inteligenta emotionala si sociala, inteligenta si diferentele de gen, stimularea competentelor socio‑emotionale in mediul educativ.
Elena Stanculescu
Septembrie 2013
Prefata / 5
PARTEA INTAI
PROBLEME GENERAL‑TEORETICE ALE PSIHOLOGIEI EDUCATIEI / 11
1. OBIECTUL PSIHOLOGIEI EDUCATIEI / 13
2. FACTORII DEZVOLTARII PSIHICE ‑ EDUCABILITATEA / 24
2.1. Ereditatea psihica – contributia geneticii comportamentale la intelegerea determinantului nativ / 24
2.2. Influentele de mediu si diferentele individuale / 28
2.3. Rolul educatiei in dezvoltarea psihica / 32
PARTEA A II‑A
STADIALITATEA DEZVOLTARII PSIHICE / 37
3. STADIALITATEA DEZVOLTARII COGNITIVE: Teoria psihogenezei cunostintelor si operatiilor intelectuale elaborata de Jean Piaget / 39
4. STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE (Jean Piaget, Lawrence Kohlberg) / 48
6. STADIALITATEA DEZVOLTARII PSIHO‑SOCIALE: Teoria dezvoltarii identitatii – Erik Erikson / 58
PARTEA A III‑A
ACTIVITATEA PSIHICA DE INVATARE/71
6. INVATAREA – FUNDAMENTUL DEZVOLTARII PSIHICE/ 73
6.1. Delimitari conceptuale/ 73
6.2. Tipuri, forme si niveluri ale invatarii/75
7. Rolul metacognitiei in activitatea de invatare/78
7.1. Ce este metacognitia si ce rol are in invatare/78
7.2. Dezvoltarea metacognitiei in scoala – tehnica Nolan de stimulare a gustului pentru lectura/80
8. INVATAREA SCOLARA/83
8.1. Delimitari conceptuale/83
8.2. Dimensiuni cognitiv‑emotionale ale adaptarii la cerintele scolare/83
9. INVATAREA AUTOREGLATA/ 91
9.1. Ce este invatarea autoreglata?/ 91
9.2. Modelul ciclic al autoreglarii invatarii/ 93
9.3. Beneficiile autoreglarii invatarii si modalitati de stimulare a acesteia in scoala/96
10. TEMELE PENTRU ACASA – ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA INVATARII AUTOREGLATE, AUTOEFICACITATII SI PERFORMANTELOR SCOLARE/ 103
10.1. Opiniile cercetatorilor despre rolul temelor pentru acasa in invatarea scolara/ 103
10.2. Implicarea parentala in efectuarea temelor pentru acasa / 106
10.3. Relatia dintre temele pentru acasa, invatarea autoreglata,autoeficacitate si performante scolare/ 109
10.4. Comportamentele disfunctionale sau dezadaptative ale elevilor in realizarea temelor pentru acasa/ 113
10.5. Atitudinile profesorilor si elevilor fata de temele pentru acasa/117
11. CONTRIBUTIA TEORIILOR INVATARII SI INSTRUIRII LA EFICIENTIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE/123
11.1. Eduard Thorndike – conexionismul si legitatile invatarii/ 123
11.2. Burrhus F. Skinner – conditionarea instrumentala, masinile de invatare si instruirea programata/126
11.3. Teoria genetic‑cognitiva si structurala a invatarii – Jerome Seymour Bruner/131
11.3.1. Bruner si noul mod de a gandi educatia: de la revolutia cognitiva la cultura educatiei/131
11.3.2. Aspectele prescriptive ale teoriei lui Bruner /134
11.4. Jean Piaget – de la psihologia inteligentei la psihologia educatiei/136
11.5. Teoria socioculturala elaborata de Lev Vigotski sau sursele sociale si culturale ale cunoasterii /141
11.6. Rolul organizatorilor cognitivi si anticipativi de progres in invatare – David P. Ausubel si Floyd G. Robinson ‑/144
11.7. Invatarea cumulativ-ierarhica – Robert Gagné –/ 148
PARTEA A IV-A
MECANISMELE PSIHICE ALE INVATARII /157
12. Rolul mecanismelor cognitive in invatarea scolara/ 159
12.1. Mecanismele cognitive primare (senzatii, perceptii si reprezentari)/159
12.2. Mecanisme cognitive superioare (gandire, memorie, imaginatie)/ 166
12.2.1. Gandirea/ 166
12.2.2. Memoria/ 174
12.2.3. Imaginatia/ 178
13. MECANISMELE ENERGIZANTE ALE INVATARII SCOLARE/183
13.1. Rolul afectivitatii in invatare/ 183
13.2. Anxietatea in situatiile de evaluare – stimularea strategiilor de coping (adaptare)/ 188
13.4. Stimularea motivatiei invatarii / 197
14. MECANISME REGLATORII ALE INVATARII SCOLARE/200
14.1. Atentia/ 200
14.2. Vointa/ 204
14.3. Comunicarea si limbajul/ 205
15. MECANISMUL INTEGRATIV AL INVATARII SCOLARE‑PERSONALITATEA/209
15.1. Temperamentul/ 209
15.2. Aptitudinile/212
15.3. Caracterul/ 217
15.4. Creativitatea/ 218
PARTEA A V‑A
PERSPECTIVE IN ABORDAREA INTELIGENTEI / 223
16. INTELIGENTELE MULTIPLE/ 225
16.1. Conceptia lui Howard Gardner asupra inteligentelor multiple/ 225
16.2. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner/ 232
16.3. Aprecieri critice ale teoriei inteligentelor multiple/240
17. INTELIGENTA EMOTIONALA /243
17.1. Specificul inteligentei emotionale/243
17.2. Implicatii educationale ale teoriei inteligentei emotionale/ 246
18. INTELIGENTA SOCIALA/ 251
18.1. Scurt istoric al conceptiilor despre inteligenta sociala/251
18.2. Relatia dintre inteligenta sociala si agresivitate/ 253
19. INTELIGENTA SI DIFERENTELE DE GEN/261
19.1. Explicatii aduse problematicii inteligentei si diferentelor de gen/ 261
19.2. Diferentele de gen in educatie/ 268
PARTEA A VI‑A
ALTE ASPECTE PSIHOLOGICE SI PSIHO‑SOCIALE ALE VIETII SCOLARE/ 273
20. MODALITATI DE STIMULARE A AUTOCUNOASTERII SI INTERCUNOASTERII ELEVILOR/ 275
20.1. Analiza SWOT/ 275
20.2. Scala de masurare a stimei de sine (Morris Rosenberg, 1965)/277
20.3. Scala de masurare a autoeficacitatii (Ralph Schwarzer si Matthias Jerusalem, 1995)/ 279
21. MODALITATI DE STIMULARE A COMPETENTEI SOCIO‑ EMOTIONALE A ELEVILOR/ 288
21.1. Competenta socio‑emotionala – factor fundamental in stabilirea si mentinerea relatiilor interpersonale armonioase/288
21.1.1. Delimitari conceptuale/ 288
21.1.2. Competenta sociala din perspectiva cognitiei sociale/ 290
21.2. Relatia dintre competenta sociala, asertivitate si starea de bine psihic/ 291
21.3. Cauzele deficitului de competenta sociala/294
21.4. Necesitatea stimularii competentei socio‑emotionale in scoala/ 296
21.5. Ghid pentru stimularea competentei socio‑emotionale in scoala/ 299
22. ELEVII CU DIFICULTATI EMOTIONALE SI COMPORTAMENT OPOZITIONAL/ 307
22.1. Elevii anxiosi / 307
22.2. Elevii perfectionisti / 310
22.3. Elevii cu comportament opozitional/ 310
23. FENOMENUL AGRESIVITATII IN SCOLI/ 315
23.1. Cauzele agresivitatii in scoli/ 315
23.2. Punctul de vedere al lui Albert Bandura referitor la agresivitate, invatare sociala si modelare/ 318
23.3. Exemplu de bune practici ‑ Programul de la Universitatea Harvard pentru prevenirea violentei scolare Schoolyard Bully Practicum/ 320
24. ROLUL PERSONALITATII PROFESORULUI IN EFICIENTIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE/ 323
24.1. Delimitari conceptuale – competenta didactica, aptitudinea pedagogica, stil empatic/323
24.2. Calitatea relatiei profesor‑elev/328
24.3. Mentinerea disciplinei sau gestionarea eficienta a clasei de elevi/ 333
Profesor universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Departamentul pentru Formarea Profesorilor, Universitatea din Bucuresti, doctor in Psihologie (2001), reprezentant de tara in Reteaua Europeana de Psihologie Pozitiva, membra a Asociatiei Internationale de Psihologie Scolara si in colectivul editorial al Revistei de Psihologie a Academiei Romane.
Sustine la nivel de licenta cursul de Psihologia educatiei, iar in cadrul unor programe de master a initiat discipline noi, cum ar fi: Etica si deontologie in psihologia educatiei, Stimularea competentelor socio-emotionale in mediul educational, Inteligenta emotionala in copilarie si adolescenta, Psihologia pozitiva aplicata in scoala, Managementul stresului in mediul educational.
S-a specializat in strainatate in domeniul Managementului crizelor in scoli, Programe de stimulare a competentelor socio-emotionale si a starii de bine psihic.
A realizat numeroase cercetari in cadrul campului educational, rezultatele acestora fiind prezentate la congrese si conferinte internationale.
A publicat in calitate de autor urmatoarele carti: Despre educatie (2004), Psihologia educatiei de la teorie la practica (2008), Etica in psihologia educatiei (2013), Fascinatia stereotipurilor in psihologia sociala (2013), Managementul stresului in mediul educational (2013).
Este coautor la Enciclopedia de Psihosociologie (2003).
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro