Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115

Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Acasă /
Psihologie /
Psihologie /
Competența parentală. Modele de conceptualizare și diagnoză. Dinamica grupului familial

Competența parentală. Modele de conceptualizare și diagnoză. Dinamica grupului familial

Name: Competența parentală. Modele de conceptualizare și diagnoză. Dinamica grupului familial
Brand: Editura Universitară
SKU: 9786062819729
Price: 63.43 RON
Availability: OutOfStock

63,43 Lei

Editura: Editura Universitară

Autor: Simona Maria Glăveanu

Ediția: a II-a

Pagini: 428

Anul publicării: 2025

ISBN: 978-606-28-1972-9

DOI: 10.5682/9786062819729

Stoc epuizat

Cod Produs: 9786062819729 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 357

Adaugă la Wishlist

Download (1)
Autori
Cuprins
Cuvânt înainte
Review-uri (0)

Competența parentală. Modele de conceptualizare și diagnoză. Dinamica grupului familial
Descarcă

Prefaţă – ediția a II-a /13
Prefaţă – prima ediție /19
Cuvânt înainte – ediția a II-a /23
Cuvânt înainte – prima ediție /29

PARTEA ÎNTÂI
ARIA PROBLEMATICĂ A COMPETENŢEI PARENTALE: PREMISE ŞTIINŢIFICE, MODELE DE CONCEPTUALIZARE ŞI DIAGNOZĂ

Capitolul I
MODELE PARENTALE /33
1. Modelul părinţilor ,,autoritari”/35
2. Modelul părinţilor ,,indulgenţi”/41
3. Modelul părinţilor ,,protectori/hiperprotectori”/47
4. Modelul părinţilor ,,inconsecvenţi”/51
5. Modelul părinţilor ,,indiferenţi”/54
6. Modelul părinţilor ,,agresivi”/58
7. Modelul părinţilor ,,eficienţi”/60

Capitolul II
MEDIUL FAMILIAL ÎN ASISTAREA FORMĂRII ŞI DEZVOLTĂRII COPILULUI /68
1. Rolul familiei în formarea personalităţii /68
            1.1. Componenta afectivă /70
            1.2. Conduita morală /73
            1.3. Integrarea socială /76
            1.4. Devianţa comportamentală /80
2. Interrelaţiile parentale şi dezvoltarea cognitivă /85
3. Reprezentările copilului vizând mediul familial /89

Capitolul III
DEMERSURI EXPLICATIV INTERPRETATIVE ALE COMPETENŢEI PARENTALE /91
1.         Modelul factorial al competenţei parentale /91
2.         Conotaţii psihologice ale modelelor explicativ-interpretative /95
            2.1. Modelul personal sau modelul trăsăturilor /95
            2.1.1.   Competenţa parentală – modul al competenţelor sociale (dimensiuni de personalitate) /96
            2.1.2.   Inteligența emoțională – resursă a competențelor parentale /106
            2.1.3. Alţi factori psihologici individuali ai părinților/116
2.1.3.1. Cogniţia părinţilor /116
2.1.3.2. Rezistenţa la stres/117
2.1.3.3. Tulburările emoţionale /118
2.1.3.4. Tulburările de personalitate şi psihozele /120
2.2. Modelul situaţional sau contingent /122
2.2.1. Particularităţi socio culturale şi socio-economice – vectori mediatori în competenţa parentală /
2.2.2. Amprenta carierei profesionale asupra competenţei parentale/126
2.2.3. Bona – factor modelator în competenţa parentală/129
2.2.4. Competenţă parentală şi tip de familie/130
2.2.4.1. Familia tradiţională/ modernă/130
2.2.4.2. Familia parentală /134
2.2.4.3. Familia monoparentală /138
2.2.4.4. Familia extinsă /142
2.2.4.5. Familia de provenienţă /144
2.3. Modelul interacţionist integrativ/145
2.3.1. Relaţia dintre trăsăturile copilului şi ale părinţilor/146
2.3.2.   Tipologia copilului dificil/151
2.3.3.   Relaţiile dintre fraţi /154

Capitolul IV
MIJLOACE DE DIAGNOZĂ ALE COMPETENŢEI PARENTALE /158
1.         Instrumente de investigare a interrelaţionării în familie – conotaţii pentru evaluarea competenţei parentale /158
2.         Strategia naţională integrată de formare şi dezvoltare a competenţelor parentale /160
3.         Abordări internaţionale contemporane în studiul parenting ului / competenţei parentale /164

PARTEA A DOUA
CERCETARE – COMPETENȚA PARENTALĂ

Capitolul V
METODOLOGIA CERCETĂRII /174
1. Obiective/174
2. Ipoteze /175
3. Subiecţi/176
4. Metode/176
4.1.      Instrumente folosite pentru examinarea părinţilor /176
4.1.1.   Inventarul CCP (S.M. Glăveanu) /176
4.1.2.   Grila de evaluare a percepţiei cadrelor didactice asupra dinamicii competenţei parentale (S.M. Glăveanu)/183
4.1.3. Chestionarul 16 PF (R.B. Cattell) /184
4.1.4. Chestionarul GZ (J. Guilford – W. Zimmerman) /192
4.1.5.   Testul EQ (T. Carabin)/195
4.1.6. Inventarul EMBU (C. Perris et al.) /197
4.1.7. Chestionarul COPE (C.S. Carver et al.)            /200
4.1.8. Chestionarul MRQ (W.E. Snell et al.)/204
4.2.                  Instrumente folosite pentru examinarea copiilor /209
4.2.1. Chestionarul WM (R.S. Woodworth – E. Mathews) /209
4.2.2. Grila de observare şi evaluare a comportamentului copilului la şcoală şi de investigare a evenimentelor familiale din perspectiva cadrelor didactice (S.M. Glăveanu) /214

Capitolul VI
PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR /216
1.         Analiza preliminară a datelor/216
2.         Modelul factorial al competenţei parentale /218
3.         Variaţia competenţei parentale în funcţie de particularităţi socio demografice)/229
4.         Un set de trăsături de personalitate ca predictori ai competenţei parentale/250
5. O serie de variabile psihosociale ale părinţilor în corelaţie cu dimensiunile competenţei parentale /271
5.1. Inteligenţa emoţională /271
5.2.      Modul de percepere a experienţei modelului educativ trăit în familia de origine /274
5.3. Stilul de coping /277
5.4. Particularităţile relaţiei de cuplu /281
6.         Adaptarea şcolară şi socială a copiilor în alternative ce corelează cu atributele competenţei parentale /284

Capitolul VII
CONCLUZII /291

PARTEA A TREIA
DINAMICA GRUPULUI FAMILIAL ÎN CONDIȚII SPECIFICE – COMPETENȚA PARENTALĂ A GRUPURILOR VULNERABILE

Capitolul VIII
GRUPURILE VULNERABILE ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ /302
1.         Abordări conceptuale /302
2.         Tipologii şi particularităţi ale familiilor din categoria grupurilor vulnerabile /305
2.1. Familiile monoparentale /305
2.1.1. Particularităţile familiei monoparentale conduse de mamă/306
2.1.2. Particularităţile familiei monoparentale conduse de tată/309
2.1.3. Efecte ale familiilor monoparentale asupra dezvoltării copilului/311
2.2.      Familiile afectate de violenţa domestică/314
2.3.      Familiile afectate de o situaţie financiară precară / 320
2.4. Familiile de etnie romă/323
2.5. Familiile din mediul rural/327
2.6. Familiile numeroase/330
3.         Studii asupra grupurilor vulnerabile şi demersuri de intervenţie experimentate la nivel naţional şi internaţional /331

PARTEA A PATRA
CERCETARE – COMPETENȚA PARENTALĂ A GRUPURILOR VULNERABILE

Capitolul IX
METODOLOGIA CERCETĂRII /338
1. Obiective /338
2. Ipoteze/338
3. Subiecți /339
4. Metode /342
4.1.      Chestionarul de investigare a competenţei parentale – CCP adaptat grupurilor vulnerabile (Glăveanu, 2015) /342

Capitolul X.
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR /347
1.         Analiza preliminară a datelor/347
2.         Adaptarea chestionarului de investigare a competenţei parentale (CCP) pentru grupurile vulnerabile/349
3.         Particularităţi socio demografice, socio culturale şi economice; competenţa parentală şi factorii predictori ai acesteia/355
4.         Violenţa domestică – factor mediator în competenţa parentală/363
5.         Mediul de rezidenţă – vector al dinamicii competenţei parentale/367

Capitolul XI.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI /373

BIBLIOGRAFIE /384
ANEXE /407
Anexa 1 – Chestionar pentru investigarea atitudinilor parentale (S.M. Glăveanu) /407
Anexa 2 – Grilă de identidicare a copiilor cu dificultăţi şcolare şi familiale, destinată cadrelor didactice (S.M. Glăveanu)/410
Anexa 3 – Inventarul CCP (S.M. Glăveanu) /411
Anexa 4 – Grila de evaluare a percepţiei cadrelor
didactice asupra dinamicii competenţei parentale
(S.M. Glăveanu) /420
Anexa 5 – Grilă de observare şi evaluare a comportamentului copilului la şcoală şi de investigare a evenimentelor familiale (din perspectiva cadrelor didactice) (S.M. Glăveanu) /422
Anexa 6. Analiza preliminară a datelor: Indicatorii statistici ai competenţei parentale a grupurilor vulnerabile /424
Anexa 7. Analiza preliminară a datelor: Valorile reziduale ale competenţei parentale în relaţie cu particularităţile socio demografice, socio culturale şi economice ale părinţilor din grupurile vulnerabile /427

Relația dintre părinți și copii este abordată constant de către cercetători din cele mai variate domenii, dintre care unele sunt interdependente sau se influențează reciproc – precum psihologia, științele educației, sociologia, psihopedagogia specială etc. Practicile parentale ‑ înțelese drept comportamente specifice prin care părinții își îndeplinesc responsabilitățile, au cel mai mare impact imediat asupra sănătății mintale a copiilor. Din perspectiva dezvoltării, parenting‑ul inadecvat constituie un factor de risc în apariția tulburărilor de neurodezvoltare. Importanța practicilor parentale se reflectă în numărul tot mai mare de programe de parenting cu scopul de a asigura o dezvoltare armonioasă a copiilor (Florean et al., 2020). În consecință, este disponibilă o literatură consistentă pe problematica respectivă, existând numeroase lucrări care fac referire la diverse aspecte subsumate acesteia.
Ediția a doua a cărții „Competenţa parentală. Modele de conceptualizare şi diagnoză. Dinamica grupului familial” reprezintă o apariţie editorială relevantă care abordează multidimensional un construct cu implicații critice privind dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cartea fundamentează, prin utilizarea datelor obținute în practică, evaluarea constructului de „competență parentală” prin demersuri și cu instrumente de diagnoză care abordează inovator dimensiunile multiple care îl modelează.
Volumul a vizat planurile teoretic, metodologic şi aplicativ şi cuprinde patru părţi: două teoretice (în care sunt prezentate modele și concepții despre dinamica relațiilor familiale) şi două aplicative (ce abordează competența parentală la nivel general – aspect tratat și în prima ediție și, respectiv, la nivelul grupurilor vulnerabile ale părinților – aspect adăugat în ediția a doua).
Prima parte a cărții este dedicată analizei literaturii de specialitate a inter‑rerelaționării familiale.
În primul capitol, autoarea a analizat, într‑o formă integrativă, concepţiile ştiinţifice existente, perspectiva sa depăşind raportarea doar la stilul educativ (şi, implicit, la evaluarea relaţiei dintre părinți și copii doar pe axa autoritate – afectivitate). De asemenea, a propus şi a definit un nou termen – cel de „model parental”, elaborând șase astfel de modele ce descriu disfuncţii ale tabloului psihocomportamental parental (modelul părintelui autoritar, indulgent, hiperprotector, neglijent, inconsecvent şi agresiv) şi unul care reflectă conduita şi relaţionarea eficientă cu copilul (modelul părintelui competent). Prin această viziune a „modelelor”, parenting‑ul este abordat paradigmatic ca un proces de promovare și susținere a dezvoltării intelectuale, emoționale și sociale cu o complexitate ridicată și care nu se reduce strict la o relație biologică.
Capitolul al doilea se referă la teoriile despre rolul familiei în construirea personalităţii, ataşamentului şi conduitei morale, precum şi în inserţia socială şi în dezvoltarea cognitivă a copilului, fiind destinat integrării informaţiilor în elaborarea modelului structural al competenţei parentale.
În capitolul al treilea este definit conceptul de „competenţă parentală”, abordat din perspectiva a trei modele explicativ‑interpretative: personal, situaţional şi interacţionist. În modelul personal, competenţa parentală a fost asociată şi raportată la caracteristici ale părintelui precum trăsăturile de personalitate, nivelul de competenţe sociale şi de inteligenţă emoţională, rezistenţa la stres, capacitatea de management al conflictelor, tulburările emoţionale/de personalitate, psihozele etc.
Modelul situaţional explică variaţia competenţei parentale în funcţie de vectori mediatori precum particularităţile socio‑culturale şi socio‑economice, tipul de familie, amprenta carierei profesionale asupra relaţiei părinte‑copil, situaţia copilului crescut de bonă, iar modelul interacţionist surprinde efectul întâlnirii dintre trăsăturile copilului, ale părinţilor şi cele ale contextului în determinarea dinamicii competenţei parentale.
Capitolul al patrulea, intitulat Mijloace de diagnoză a competenţei parentale, tratează problematica instrumentelor de investigare a relaţionării în familie şi analizează Strategia naţională integrată de formare şi dezvoltare a competenţei parentale şi abordările internaţionale contemporane în studiul parentingului.
Partea a doua a cărții și cele trei capitole ale acesteia reflectă modul de desfăşurare a cercetării propriu‑zise întreprinse de autoare: capitolul al cincilea descrie metodologia cercetării, în cadrul celui de‑al şaselea sunt prezentate şi interpretate datele, iar în cel de‑al şaptelea capitol sunt exprimate concluziile şi extrapolările.
Valoarea cărţii nu constă doar în structurarea concepţiilor ştiinţifice consacrate şi conceptualizarea teoretică a unor noţiuni, ci şi în design‑ul cercetării. În această parte a lucrării, autoarea răspunde unor necesităţi ale societăţii româneşti prin construirea şi validarea unor instrumente precum Chestionarul de diagnoză a competenţei parentale, Grilele de observare şi evaluare ale dinamicii acesteia şi Grilele de observare şi evaluare ale comportamentului copilului la şcoală (din perspectiva cadrelor didactice) – care, prin scale şi conţinut, reprezintă o noutate în domeniu.
Autoarea atinge un nivel ridicat de analiză şi oferă o perspectivă holistică şi complexă asupra competenţei parentale prin elaborarea unui model structural al competenţei parentale întemeiat pe latura personologică, dar şi pe anumite aspecte psiho‑sociale precum stilul de coping, inteligenţa emoţională, particularităţi ale relaţiei conjugale şi perceperea experienţei modelului educativ trăit în familia de origine. În final, este descrisă relaţia dintre competenţa parentală şi pattern‑urile de conduită ale copiilor pentru identificarea direcţiilor de evoluție a acesteia.
În partea a treia, autoarea analizează particularitățile familiale ale grupurilor vulnerabile. În literatura de specialitate există numeroase studii asupra diferitelor particularităţi ale grupurilor vulnerabile şi asupra caracteristicilor socio‑economice specifice acestora. Apariţia şi existenţa grupurilor vulnerabile par a avea determinante în principal de natură economică, însă grupurile respective sunt definite, în ansamblu, în relaţie cu o varietate largă de indicatori, de la cei ai nivelului de trai, accesului pe piaţa muncii, educaţiei, locuirii, stării de sănătate, tipului de gospodărie (familia monoparentală şi/sau numeroasă) sau comunitate (familia de etnie romă), participării sociale, până la indicatori care delimitează probleme sociale – precum instituţionalizare, exploatare, trafic, violenţă domestică sau consum de droguri. Ca urmare, este evidentă dimensiunea multilaterală pe care o implică definirea grupurilor respective, ce necesită luarea în considerare a mai multor discipline din ariile ştiinţelor psihosociale, economice etc.
Plecând de la analiza diverselor tipuri de familii din grupurile vulnerabile și de la Strategia națională pentru susținerea părinților 2024 – 2030, elaborată de Ministerul Educaţiei, al Sănătății și al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoarea abordează inovator grupurile vulnerabile prin faptul că introduce ca variabilă în analiza acestora conceptul de „competență parenytală” ca factor esențial în formarea unei personalităţi armonioase a copiilor și, implicit, în pregătirea următoarei generaţii pentru integrarea socială.
În partea a patra, autoarea descrie „competența parentală a grupurilor vulnerabile” în funcție de anumite particularităţi socio‑demografice (gen, vârstă, nivel de studii, număr de copii etc.), socio‑culturale (tip de familie, prezența violenței domestice, etnie etc.) şi economice (situație financiară).
Rezultatele obținute de autoare în cadrul cercetărilor sale pe grupuri diverse pot constitui repere pentru elaborarea de strategii și programe de dezvoltare a competenței parentale, special dedicate particularităților acestor grupuri.
În afară de specialiști, această carte poate aduce contribuții relevante și în cazul părinților care învață să devină părinți sau să își consolideze practicile parentale, să își optimizeze autoreglarea de care au nevoie pentru a‑și monitoriza și adapta propriile atribuții și comportamente și să fie independenți în rezolvarea de probleme. Sanders și Turner (2018) definesc 5 elemente cheie în acest sens: autosuficiență, autoeficacitate, autogestionare, angajament personal și rezolvare de probleme.
Recomandăm această carte ca pe o realizare ştiinţifică de referinţă specialiştilor din domeniile psihologiei educaționale, consilierii şcolare şi familiale, care, prin lecturarea sa, pot intra în posesia unor informaţii relevante, dar şi a unor instrumente de investigare a relaţiei părinţi – copii, utile în activitatea de diagnoză şi de evaluare a intervenției.

Prof. univ. dr. Adrian Roșan,
Director al Departamentului de Psihopedagogie Specială
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației,
Universitatea Babeș‑Bolyai, Cluj‑Napoca

Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.

Scrie un review