Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
![Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/fundamentele-psihologiei-2284-417243.gif "Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [1]")
![Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/fundamentele-psihologiei-mihai-anitei-327255.png "Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [2]")
![Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/fundamentele-psihologiei-2284-417243.gif "Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [0]")
![Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/fundamentele-psihologiei-mihai-anitei-327255.png "Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei [1]")
ISBN: 978-973-749-887-8
Anul publicării: 2010
Ediția: I
Pagini: 490
Editura: Editura Universitară
Autor: Mihai Anitei
Cod Produs:
9789737498878
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
In literatura de specialitate din tara noastra s-a incetatenit treptat, sintagma „fundamentele psihologiei”, ceea ce, in anii anteriori, se numea psihologie generala. Apoi s-a constatat o desprindere a psihologiei personalitatii de acest cadru. S-au incercat diferite teoretizari prin care sa se justifice o varianta sau alta. Cert este ca volumul de informatie a crescut exponential si, orice tentativa de a scrie fundamentele psihologiei sau psihologie generala sau oricum s-ar numi, se loveste de dificultati majore. In primul rand, se impune o selectie, organizare si sistematizare a materialului dupa criterii bine stabilite si apoi „umplerea” acestui cadru.
Adevarul este ca aceasta carte s-a nascut pe masura ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) si Fundamentele psihologiei (Psihologia stimularii si reglarii comportamentului). Am renuntat insa la ordinea capitolelor de la curs intrucat am apreciat ca aceasta ordine este mai logica. Astfel, dupa cum era si normal, am atasat capitolul despre atentie imediat dupa procesele senzorial-perceptive si inaintea celor de procesare secundara a informatiilor (reprezentarea si gandirea) datorita raporturilor evidente ale atentiei cu aceasta zona a vietii psihice. Apoi am plasat comunicarea si limbajul imediat dupa gandire tot datorita realei prezente a limbajului in zona procesarii cognitive a informatiei. Am lasat la urma vointa intrucat, dupa opinia mea, face legatura cu personalitatea si se implica profund in structura acesteia.
Daca unele capitole au o configuratie clasica si ma refer aici la senzatie, perceptie, reprezentare, gandire, memorie, imaginatie, alte capitole, cum sunt comunicarea si limbajul, motivatia, afectivitatea, vointa aduc o noua formula de prezentare, noi continuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale si le face mai atractive. Am in vedere aspecte precum: motivarea actiunii personale, modelul celor patru sisteme motivational-afective, robotii si emotiile sau relatia dintre vointa si liberul-arbitru. Desigur, si celelalte capitole prezinta o informatie actualizata in raport cu ultimele modele de abordare in psihologie.
Revenind la partea de inceput a cartii, capitolul introductiv „Psihologia ca stiinta” propune o abordare diferita si mai accesibila studentilor. Am evitat sa fac filosofia psihologiei pentru ca este o problematica arida ce poate fi accesata si inteleasa mai tarziu decat in anul I de facultate. Am incercat sa prezint o noua perspectiva de abordare a psihologiei prin care sa argumentez pozitia ei de stiinta autonoma. Consider neproductive si inactuale dezbaterile in care sa ne intrebam daca psihologia este sau nu este stiinta. Sunt lucruri clarificate si azi nimeni nu se mai intreaba retoric asupra acestui aspect.
Poate ar fi o problema terminologica legata de disputa proces, mecanism, functie, activitate. Apreciem ca psihologia cognitiva a impus termenul de procesare, de „tratare” a informatiei si, desigur, putem vorbi si de „mecanisme” fara sa gresim cu nimic. Oricum, aceste dispute sunt, de la un punct incolo, sterile, pentru ca se ajunge ca atentia sa fie definita drept ”fenomen” psihic, ceea ce este deja mult prea vag. Pana la urma, aceste etichete sunt mai putin importante; important este ca studentul sa inteleaga – din continut – specificul manifestarilor psiho-comportamentale puse in discutie.
Capitolul despre organizarea vietii psihice ofera o perspectiva mai moderna – mai ales in ceea ce priveste constiinta. Terenul pe care il castiga viziunea transpersonala, cuantica, asupra starilor de constiinta merita o atentie deosebita.
Astfel, cartea ofera deschideri spre variate orizonturi ale psihologiei actuale, fara a face abstractie de contributia marilor personalitati ale psihologiei romanesti care au marcat acest domeniu si care mi-au fost profesori si inaintasi: Paul-Popescu Neveanu, Mielu Zlate si Mihai Golu. Le aduc pe aceasta cale prinosul meu de recunostinta.
In incheiere, voi aminti persoanele fara de care nu as fi putut finaliza aceasta carte si carora le prezint aprecierea si multumirile mele profunde: Ion Bucur, Elena Buzea, Mihaela Chraif, Catalina Cicei, Andreea Dirzu, Bogdana Huma, Ioana Iftime, Andreea Matauan, Sandra Spighel, Elena Stoica si Alexandru Vochita.
Autorul
Bucuresti,
23 aprilie 2010
Adevarul este ca aceasta carte s-a nascut pe masura ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) si Fundamentele psihologiei (Psihologia stimularii si reglarii comportamentului). Am renuntat insa la ordinea capitolelor de la curs intrucat am apreciat ca aceasta ordine este mai logica. Astfel, dupa cum era si normal, am atasat capitolul despre atentie imediat dupa procesele senzorial-perceptive si inaintea celor de procesare secundara a informatiilor (reprezentarea si gandirea) datorita raporturilor evidente ale atentiei cu aceasta zona a vietii psihice. Apoi am plasat comunicarea si limbajul imediat dupa gandire tot datorita realei prezente a limbajului in zona procesarii cognitive a informatiei. Am lasat la urma vointa intrucat, dupa opinia mea, face legatura cu personalitatea si se implica profund in structura acesteia.
Daca unele capitole au o configuratie clasica si ma refer aici la senzatie, perceptie, reprezentare, gandire, memorie, imaginatie, alte capitole, cum sunt comunicarea si limbajul, motivatia, afectivitatea, vointa aduc o noua formula de prezentare, noi continuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale si le face mai atractive. Am in vedere aspecte precum: motivarea actiunii personale, modelul celor patru sisteme motivational-afective, robotii si emotiile sau relatia dintre vointa si liberul-arbitru. Desigur, si celelalte capitole prezinta o informatie actualizata in raport cu ultimele modele de abordare in psihologie.
Revenind la partea de inceput a cartii, capitolul introductiv „Psihologia ca stiinta” propune o abordare diferita si mai accesibila studentilor. Am evitat sa fac filosofia psihologiei pentru ca este o problematica arida ce poate fi accesata si inteleasa mai tarziu decat in anul I de facultate. Am incercat sa prezint o noua perspectiva de abordare a psihologiei prin care sa argumentez pozitia ei de stiinta autonoma. Consider neproductive si inactuale dezbaterile in care sa ne intrebam daca psihologia este sau nu este stiinta. Sunt lucruri clarificate si azi nimeni nu se mai intreaba retoric asupra acestui aspect.
Poate ar fi o problema terminologica legata de disputa proces, mecanism, functie, activitate. Apreciem ca psihologia cognitiva a impus termenul de procesare, de „tratare” a informatiei si, desigur, putem vorbi si de „mecanisme” fara sa gresim cu nimic. Oricum, aceste dispute sunt, de la un punct incolo, sterile, pentru ca se ajunge ca atentia sa fie definita drept ”fenomen” psihic, ceea ce este deja mult prea vag. Pana la urma, aceste etichete sunt mai putin importante; important este ca studentul sa inteleaga – din continut – specificul manifestarilor psiho-comportamentale puse in discutie.
Capitolul despre organizarea vietii psihice ofera o perspectiva mai moderna – mai ales in ceea ce priveste constiinta. Terenul pe care il castiga viziunea transpersonala, cuantica, asupra starilor de constiinta merita o atentie deosebita.
Astfel, cartea ofera deschideri spre variate orizonturi ale psihologiei actuale, fara a face abstractie de contributia marilor personalitati ale psihologiei romanesti care au marcat acest domeniu si care mi-au fost profesori si inaintasi: Paul-Popescu Neveanu, Mielu Zlate si Mihai Golu. Le aduc pe aceasta cale prinosul meu de recunostinta.
In incheiere, voi aminti persoanele fara de care nu as fi putut finaliza aceasta carte si carora le prezint aprecierea si multumirile mele profunde: Ion Bucur, Elena Buzea, Mihaela Chraif, Catalina Cicei, Andreea Dirzu, Bogdana Huma, Ioana Iftime, Andreea Matauan, Sandra Spighel, Elena Stoica si Alexandru Vochita.
Autorul
Bucuresti,
23 aprilie 2010
-
Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
Descarcă
MIHAI ANITEI este profesor universitar doctor, conducator de doctorat in cadrul Scolii Doctorale a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatrea din Bucuresti; profesor asociat la Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Psihologie; presedintele Colegiului psihologilor din Romania; psiholog practician cu experienta de peste 40 de ani in domeniu, psiholog principal si supervizor in psihologia muncii, transporturilor si serviciilor, judiciara si educationala.
Autor sau coautor a nnumeroase lucrari, dintre care amintim:
Psihologie experimentala, Editura Polirom, 2007
Istoria psihologiei, Editura Psihomedia, 2007
Ghid de practica psihologica pentru studenti, coautori Mihaela Chraif si Simona Trifu, Editura Universitara, 2010
Metoda interviului in psihologia organizationala si resurse umane, autor principal Mihaela Chraif, Editura Polirom, 2011
Psihologia in transporturi, autor principal Mihaela Chraif, Editura Universitara, 2013
Tratat de psihologia personalitatii, coautori Mihaela Chraif, Vlad Burtaverde si Teodor Mihaila, Editura Trei, 2016
Prefata / 13
Capitolul 1. PSIHOLOGIA CA STIINTA / 15
1.1. Fenomenele psihice si obiectul psihologiei / 17
1.2. Comportamentul si experienta subiectiva / 20
1.3. Statutul psihologiei ca stiinta / 23
1.4. Rolurile si semnificatia psihologiei / 26
1.5. Modele structurale ale psihologiei / 29
1.6. Locul psihologiei in stiintele umaniste / 31
1.7. Domenii profesionale ale psihologiei / 39
1.8. Ramurile psihologiei / 42
Capitolul 2. ORGANIZAREA PSIHICULUI UMAN / 52
2.1. Constientul / 52
2.1.1. Preliminarii din filozofia stiintei / 52
2.1.2. Paradigme ale cercetarilor despre constiinta / 56
2.1.3. Dificultati si solutii in abordarea stiintifica a constiintei. / 59
2.1.4. Argumente pentru o teorie integrativa asupra constiintei / 64
2.1.5. Modele de abordare ale constiintei / 76
2.1.6. Psihicul uman si constiinta / 81
2.1.7. Constiinta ca nivel superior de organizare a psihicului / 84
2.1.8. Controverse actuale in jurul constiintei / 86
2.2. Inconstientul / 96
2.2.1. Definire / 98
2.2.2. Continuturi / 100
2.2.3. Functii / 102
2.2.4. Relatii / 104
2.2.5. Rolul in viata psihica / 107
Capitolul 3. SENZATIA / 110
3.1. De la excitabilitate la sensibilitate / 110
3.2. Definirea si specificul psihologic al senzatiilor / 111
3.3. Calitatile senzatiilor / 114
3.4. Legile sensibilitatii / 115
3.5. Senzatiile vizuale / 120
3.6. Senzatiile auditive / 123
3.7. Senzatiile gustative / 126
3.8. Senzatiile olfactive / 130
3.9. Senzatiile cutanate / 134
3.10. Senzatiile proprioceptiv-kinestezice si de echilibru / 138
Capitolul 4. PERCEPTIA / 143
4.1. Teorii ale perceptiei / 143
4.2. Definire si specific psihologic / 146
4.3. Fazele procesului perceptiv / 149
4.4. Rolurile perceptiei / 152
4.5. Factorii determinanti ai perceptiei / 153
4.6. Legile perceptiei / 157
4.7. Formele complexe ale perceptiei / 163
4.8. Iluziile perceptive / 171
Capitolul 5. ATENTIA / 176
5.1. Modele si perspective actuale in abordarea atentiei / 176
5.2. Reactia de orientare / 185
5.3. Vigilenta / 186
5.4. Mecanismele atentiei / 187
5.5. Caracterizarea psihologica a atentiei / 191
5.6. Atentie si comportament / 194
5.7. Formele atentiei / 196
5.8. Calitatile atentiei / 198
Capitolul 6. REPREZENTAREA / 200
6.1. Perspective in abordarea reprezentarii / 200
6.2. Geneza reprezentarii / 202
6.3. Definirea si specificul reprezentarii / 204
6.4. Mecanismele reprezentarii / 205
6.5. Calitatile reprezentarii / 207
6.6. Clasificarea reprezentarilor / 208
Capitolul 7. GANDIREA / 212
7.1. Perspective in abordarea gandirii / 212
7.2. Gandirea ca proces cognitiv superior / 219
7.3. Operatiile gandirii / 221
7.4. Categorizarea – concept si prototip / 224
7.5. Rationamentul / 231
7.6. Intelegerea / 233
7.7. Rezolvarea de probleme / 234
Capitolul 8. COMUNICARE SI LIMBAJ / 243
8.1. Definitie si modele explicative ale comunicarii / 243
8.2. Limba si limbajul / 253
8.3. Bazele neurofiziologice ale limbajului / 256
8.4. Producerea si intelegerea limbajului / 259
8.5. Structura si componentele vorbirii / 263
8.6. Geneza limbajului / 266
8.7. Dezvoltarea limbajului / 270
8.8. Functiile limbajului / 273
8.9. Formele limbajului / 278
8.9.1. Limbajul oral / 279
8.9.2. Limbajul scris / 281
8.9.3. Limbajul intern / 284
8.10. Relatia dintre gandire si limbaj / 286
8.11. Comunicarea nonverbala / 288
8.11.1.Kinezica sau studiul miscarilor corpului / 290
8.11.2. Proxemica sau perceptia si utilizarea spatiului / 291
8.11.3. Cronemica / 292
8.11.4. Postura / 293
8.11.5. Gesturile / 293
8.11.6. Haptica / 294
8.11.7. Oculezica / 294
8.11.8. Paralimbajul / 294
Capitolul 9. MEMORIA / 296
9.1. Modele de abordare / 296
9.2. Definire si caracterizare / 300
9.3. Procesele memoriei / 303
9.3.1. Encodarea / 303
9.3.2. Stocarea / 306
9.3.3. Reactualizarea / 308
9.4. Formele memoriei / 311
9.4.1. Memoria senzoriala / 311
9.4.2. Memoria de scurta durata / 313
9.4.3. Memoria de lunga durata / 317
9.5. Uitarea / 320
Capitolul 10. IMAGINATIA / 323
10.1. Aspecte controversate in abordarea imaginatiei / 323
10.2. Definirea si caracterizarea imaginatiei / 325
10.3. Mecanismele imaginatiei / 328
10.4. Formele imaginatiei / 336
10.5. Procedeele imaginatiei / 344
Capitolul 11. MOTIVATIA / 347
11.1. Teorii ale motivatiei / 347
11.2. Conceptul de trebuinta / 358
11.3. Conceptul de motiv / 365
11.4. Formele motivatiei / 367
11.5. Functiile motivatiei / 373
11.6. Motivarea actiunii personale / 374
11.6.1. Locul controlului / 374
11.6.2. Constiinta propriei eficiente / 376
11.6.3. Teoria neajutorarii dobandite / 378
11.6.4. Teoria atribuirii / 381
11.7. Optimumul motivational si performanta / 383
11.8. Aspiratie si expectanta / 385
11.9. Frustrare, agresivitate si stres / 387
11.9.1. Frustrarea / 387
11.9.2. Agresivitatea / 389
11.9.3. Stresul / 391
Capitolul 12. AFECTIVITATEA / 393
12.1. Teoriile afectivitatii / 393
12.1.1. Teoriile mecaniciste / 394
12.1.2. Teoriile cognitiviste / 396
12.1.3. Teoriile pragmaticii emotionale (teoriile functionaliste) / 399
12.2. Modelul celor patru sisteme motivational-afective: furia, bucuria, tristetea si frica / 401
12.2.1. Furia / 402
12.2.2. Bucuria / 407
12.2.3. Tristetea / 411
12.2.4. Frica / 415
12.3. Afectivitate si comportament / 420
12.3.1. Anxietatea / 420
12.3.2. Stresul / 422
12.4. Clasificarea emotiilor / 425
12.5. Rolul afectivitatii in activitatea umana / 429
Capitolul 13. VOINTA / 435
13.1. Modele de abordare si dispute legate de locul vointei in psihologie / 435
13.2. Nivele de integrare si evolutia formelor de reglaj / 442
13.3. Geneza vointei / 446
13.4. Definire si caracterizare psihologica / 449
13.5. Structura si fazele actului voluntar / 454
13.6. Vointa si gandire / 459
13.7. Actele postvoluntare / 468
13.6. Calitatile vointei / 470
BIBLIOGRAFIE / 472
Capitolul 1. PSIHOLOGIA CA STIINTA / 15
1.1. Fenomenele psihice si obiectul psihologiei / 17
1.2. Comportamentul si experienta subiectiva / 20
1.3. Statutul psihologiei ca stiinta / 23
1.4. Rolurile si semnificatia psihologiei / 26
1.5. Modele structurale ale psihologiei / 29
1.6. Locul psihologiei in stiintele umaniste / 31
1.7. Domenii profesionale ale psihologiei / 39
1.8. Ramurile psihologiei / 42
Capitolul 2. ORGANIZAREA PSIHICULUI UMAN / 52
2.1. Constientul / 52
2.1.1. Preliminarii din filozofia stiintei / 52
2.1.2. Paradigme ale cercetarilor despre constiinta / 56
2.1.3. Dificultati si solutii in abordarea stiintifica a constiintei. / 59
2.1.4. Argumente pentru o teorie integrativa asupra constiintei / 64
2.1.5. Modele de abordare ale constiintei / 76
2.1.6. Psihicul uman si constiinta / 81
2.1.7. Constiinta ca nivel superior de organizare a psihicului / 84
2.1.8. Controverse actuale in jurul constiintei / 86
2.2. Inconstientul / 96
2.2.1. Definire / 98
2.2.2. Continuturi / 100
2.2.3. Functii / 102
2.2.4. Relatii / 104
2.2.5. Rolul in viata psihica / 107
Capitolul 3. SENZATIA / 110
3.1. De la excitabilitate la sensibilitate / 110
3.2. Definirea si specificul psihologic al senzatiilor / 111
3.3. Calitatile senzatiilor / 114
3.4. Legile sensibilitatii / 115
3.5. Senzatiile vizuale / 120
3.6. Senzatiile auditive / 123
3.7. Senzatiile gustative / 126
3.8. Senzatiile olfactive / 130
3.9. Senzatiile cutanate / 134
3.10. Senzatiile proprioceptiv-kinestezice si de echilibru / 138
Capitolul 4. PERCEPTIA / 143
4.1. Teorii ale perceptiei / 143
4.2. Definire si specific psihologic / 146
4.3. Fazele procesului perceptiv / 149
4.4. Rolurile perceptiei / 152
4.5. Factorii determinanti ai perceptiei / 153
4.6. Legile perceptiei / 157
4.7. Formele complexe ale perceptiei / 163
4.8. Iluziile perceptive / 171
Capitolul 5. ATENTIA / 176
5.1. Modele si perspective actuale in abordarea atentiei / 176
5.2. Reactia de orientare / 185
5.3. Vigilenta / 186
5.4. Mecanismele atentiei / 187
5.5. Caracterizarea psihologica a atentiei / 191
5.6. Atentie si comportament / 194
5.7. Formele atentiei / 196
5.8. Calitatile atentiei / 198
Capitolul 6. REPREZENTAREA / 200
6.1. Perspective in abordarea reprezentarii / 200
6.2. Geneza reprezentarii / 202
6.3. Definirea si specificul reprezentarii / 204
6.4. Mecanismele reprezentarii / 205
6.5. Calitatile reprezentarii / 207
6.6. Clasificarea reprezentarilor / 208
Capitolul 7. GANDIREA / 212
7.1. Perspective in abordarea gandirii / 212
7.2. Gandirea ca proces cognitiv superior / 219
7.3. Operatiile gandirii / 221
7.4. Categorizarea – concept si prototip / 224
7.5. Rationamentul / 231
7.6. Intelegerea / 233
7.7. Rezolvarea de probleme / 234
Capitolul 8. COMUNICARE SI LIMBAJ / 243
8.1. Definitie si modele explicative ale comunicarii / 243
8.2. Limba si limbajul / 253
8.3. Bazele neurofiziologice ale limbajului / 256
8.4. Producerea si intelegerea limbajului / 259
8.5. Structura si componentele vorbirii / 263
8.6. Geneza limbajului / 266
8.7. Dezvoltarea limbajului / 270
8.8. Functiile limbajului / 273
8.9. Formele limbajului / 278
8.9.1. Limbajul oral / 279
8.9.2. Limbajul scris / 281
8.9.3. Limbajul intern / 284
8.10. Relatia dintre gandire si limbaj / 286
8.11. Comunicarea nonverbala / 288
8.11.1.Kinezica sau studiul miscarilor corpului / 290
8.11.2. Proxemica sau perceptia si utilizarea spatiului / 291
8.11.3. Cronemica / 292
8.11.4. Postura / 293
8.11.5. Gesturile / 293
8.11.6. Haptica / 294
8.11.7. Oculezica / 294
8.11.8. Paralimbajul / 294
Capitolul 9. MEMORIA / 296
9.1. Modele de abordare / 296
9.2. Definire si caracterizare / 300
9.3. Procesele memoriei / 303
9.3.1. Encodarea / 303
9.3.2. Stocarea / 306
9.3.3. Reactualizarea / 308
9.4. Formele memoriei / 311
9.4.1. Memoria senzoriala / 311
9.4.2. Memoria de scurta durata / 313
9.4.3. Memoria de lunga durata / 317
9.5. Uitarea / 320
Capitolul 10. IMAGINATIA / 323
10.1. Aspecte controversate in abordarea imaginatiei / 323
10.2. Definirea si caracterizarea imaginatiei / 325
10.3. Mecanismele imaginatiei / 328
10.4. Formele imaginatiei / 336
10.5. Procedeele imaginatiei / 344
Capitolul 11. MOTIVATIA / 347
11.1. Teorii ale motivatiei / 347
11.2. Conceptul de trebuinta / 358
11.3. Conceptul de motiv / 365
11.4. Formele motivatiei / 367
11.5. Functiile motivatiei / 373
11.6. Motivarea actiunii personale / 374
11.6.1. Locul controlului / 374
11.6.2. Constiinta propriei eficiente / 376
11.6.3. Teoria neajutorarii dobandite / 378
11.6.4. Teoria atribuirii / 381
11.7. Optimumul motivational si performanta / 383
11.8. Aspiratie si expectanta / 385
11.9. Frustrare, agresivitate si stres / 387
11.9.1. Frustrarea / 387
11.9.2. Agresivitatea / 389
11.9.3. Stresul / 391
Capitolul 12. AFECTIVITATEA / 393
12.1. Teoriile afectivitatii / 393
12.1.1. Teoriile mecaniciste / 394
12.1.2. Teoriile cognitiviste / 396
12.1.3. Teoriile pragmaticii emotionale (teoriile functionaliste) / 399
12.2. Modelul celor patru sisteme motivational-afective: furia, bucuria, tristetea si frica / 401
12.2.1. Furia / 402
12.2.2. Bucuria / 407
12.2.3. Tristetea / 411
12.2.4. Frica / 415
12.3. Afectivitate si comportament / 420
12.3.1. Anxietatea / 420
12.3.2. Stresul / 422
12.4. Clasificarea emotiilor / 425
12.5. Rolul afectivitatii in activitatea umana / 429
Capitolul 13. VOINTA / 435
13.1. Modele de abordare si dispute legate de locul vointei in psihologie / 435
13.2. Nivele de integrare si evolutia formelor de reglaj / 442
13.3. Geneza vointei / 446
13.4. Definire si caracterizare psihologica / 449
13.5. Structura si fazele actului voluntar / 454
13.6. Vointa si gandire / 459
13.7. Actele postvoluntare / 468
13.6. Calitatile vointei / 470
BIBLIOGRAFIE / 472
In literatura de specialitate din tara noastra s-a incetatenit treptat, sintagma „fundamentele psihologiei”, ceea ce, in anii anteriori, se numea psihologie generala. Apoi s-a constatat o desprindere a psihologiei personalitatii de acest cadru. S-au incercat diferite teoretizari prin care sa se justifice o varianta sau alta. Cert este ca volumul de informatie a crescut exponential si, orice tentativa de a scrie fundamentele psihologiei sau psihologie generala sau oricum s-ar numi, se loveste de dificultati majore. In primul rand, se impune o selectie, organizare si sistematizare a materialului dupa criterii bine stabilite si apoi „umplerea” acestui cadru.
Adevarul este ca aceasta carte s-a nascut pe masura ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) si Fundamentele psihologiei (Psihologia stimularii si reglarii comportamentului). Am renuntat insa la ordinea capitolelor de la curs intrucat am apreciat ca aceasta ordine este mai logica. Astfel, dupa cum era si normal, am atasat capitolul despre atentie imediat dupa procesele senzorial-perceptive si inaintea celor de procesare secundara a informatiilor (reprezentarea si gandirea) datorita raporturilor evidente ale atentiei cu aceasta zona a vietii psihice. Apoi am plasat comunicarea si limbajul imediat dupa gandire tot datorita realei prezente a limbajului in zona procesarii cognitive a informatiei. Am lasat la urma vointa intrucat, dupa opinia mea, face legatura cu personalitatea si se implica profund in structura acesteia.
Daca unele capitole au o configuratie clasica si ma refer aici la senzatie, perceptie, reprezentare, gandire, memorie, imaginatie, alte capitole, cum sunt comunicarea si limbajul, motivatia, afectivitatea, vointa aduc o noua formula de prezentare, noi continuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale si le face mai atractive. Am in vedere aspecte precum: motivarea actiunii personale, modelul celor patru sisteme motivational-afective, robotii si emotiile sau relatia dintre vointa si liberul-arbitru. Desigur, si celelalte capitole prezinta o informatie actualizata in raport cu ultimele modele de abordare in psihologie.
Revenind la partea de inceput a cartii, capitolul introductiv „Psihologia ca stiinta” propune o abordare diferita si mai accesibila studentilor. Am evitat sa fac filosofia psihologiei pentru ca este o problematica arida ce poate fi accesata si inteleasa mai tarziu decat in anul I de facultate. Am incercat sa prezint o noua perspectiva de abordare a psihologiei prin care sa argumentez pozitia ei de stiinta autonoma. Consider neproductive si inactuale dezbaterile in care sa ne intrebam daca psihologia este sau nu este stiinta. Sunt lucruri clarificate si azi nimeni nu se mai intreaba retoric asupra acestui aspect.
Poate ar fi o problema terminologica legata de disputa proces, mecanism, functie, activitate. Apreciem ca psihologia cognitiva a impus termenul de procesare, de „tratare” a informatiei si, desigur, putem vorbi si de „mecanisme” fara sa gresim cu nimic. Oricum, aceste dispute sunt, de la un punct incolo, sterile, pentru ca se ajunge ca atentia sa fie definita drept ”fenomen” psihic, ceea ce este deja mult prea vag. Pana la urma, aceste etichete sunt mai putin importante; important este ca studentul sa inteleaga – din continut – specificul manifestarilor psiho-comportamentale puse in discutie.
Capitolul despre organizarea vietii psihice ofera o perspectiva mai moderna – mai ales in ceea ce priveste constiinta. Terenul pe care il castiga viziunea transpersonala, cuantica, asupra starilor de constiinta merita o atentie deosebita.
Astfel, cartea ofera deschideri spre variate orizonturi ale psihologiei actuale, fara a face abstractie de contributia marilor personalitati ale psihologiei romanesti care au marcat acest domeniu si care mi-au fost profesori si inaintasi: Paul-Popescu Neveanu, Mielu Zlate si Mihai Golu. Le aduc pe aceasta cale prinosul meu de recunostinta.
In incheiere, voi aminti persoanele fara de care nu as fi putut finaliza aceasta carte si carora le prezint aprecierea si multumirile mele profunde: Ion Bucur, Elena Buzea, Mihaela Chraif, Catalina Cicei, Andreea Dirzu, Bogdana Huma, Ioana Iftime, Andreea Matauan, Sandra Spighel, Elena Stoica si Alexandru Vochita.
Autorul
Bucuresti,
23 aprilie 2010
Adevarul este ca aceasta carte s-a nascut pe masura ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) si Fundamentele psihologiei (Psihologia stimularii si reglarii comportamentului). Am renuntat insa la ordinea capitolelor de la curs intrucat am apreciat ca aceasta ordine este mai logica. Astfel, dupa cum era si normal, am atasat capitolul despre atentie imediat dupa procesele senzorial-perceptive si inaintea celor de procesare secundara a informatiilor (reprezentarea si gandirea) datorita raporturilor evidente ale atentiei cu aceasta zona a vietii psihice. Apoi am plasat comunicarea si limbajul imediat dupa gandire tot datorita realei prezente a limbajului in zona procesarii cognitive a informatiei. Am lasat la urma vointa intrucat, dupa opinia mea, face legatura cu personalitatea si se implica profund in structura acesteia.
Daca unele capitole au o configuratie clasica si ma refer aici la senzatie, perceptie, reprezentare, gandire, memorie, imaginatie, alte capitole, cum sunt comunicarea si limbajul, motivatia, afectivitatea, vointa aduc o noua formula de prezentare, noi continuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale si le face mai atractive. Am in vedere aspecte precum: motivarea actiunii personale, modelul celor patru sisteme motivational-afective, robotii si emotiile sau relatia dintre vointa si liberul-arbitru. Desigur, si celelalte capitole prezinta o informatie actualizata in raport cu ultimele modele de abordare in psihologie.
Revenind la partea de inceput a cartii, capitolul introductiv „Psihologia ca stiinta” propune o abordare diferita si mai accesibila studentilor. Am evitat sa fac filosofia psihologiei pentru ca este o problematica arida ce poate fi accesata si inteleasa mai tarziu decat in anul I de facultate. Am incercat sa prezint o noua perspectiva de abordare a psihologiei prin care sa argumentez pozitia ei de stiinta autonoma. Consider neproductive si inactuale dezbaterile in care sa ne intrebam daca psihologia este sau nu este stiinta. Sunt lucruri clarificate si azi nimeni nu se mai intreaba retoric asupra acestui aspect.
Poate ar fi o problema terminologica legata de disputa proces, mecanism, functie, activitate. Apreciem ca psihologia cognitiva a impus termenul de procesare, de „tratare” a informatiei si, desigur, putem vorbi si de „mecanisme” fara sa gresim cu nimic. Oricum, aceste dispute sunt, de la un punct incolo, sterile, pentru ca se ajunge ca atentia sa fie definita drept ”fenomen” psihic, ceea ce este deja mult prea vag. Pana la urma, aceste etichete sunt mai putin importante; important este ca studentul sa inteleaga – din continut – specificul manifestarilor psiho-comportamentale puse in discutie.
Capitolul despre organizarea vietii psihice ofera o perspectiva mai moderna – mai ales in ceea ce priveste constiinta. Terenul pe care il castiga viziunea transpersonala, cuantica, asupra starilor de constiinta merita o atentie deosebita.
Astfel, cartea ofera deschideri spre variate orizonturi ale psihologiei actuale, fara a face abstractie de contributia marilor personalitati ale psihologiei romanesti care au marcat acest domeniu si care mi-au fost profesori si inaintasi: Paul-Popescu Neveanu, Mielu Zlate si Mihai Golu. Le aduc pe aceasta cale prinosul meu de recunostinta.
In incheiere, voi aminti persoanele fara de care nu as fi putut finaliza aceasta carte si carora le prezint aprecierea si multumirile mele profunde: Ion Bucur, Elena Buzea, Mihaela Chraif, Catalina Cicei, Andreea Dirzu, Bogdana Huma, Ioana Iftime, Andreea Matauan, Sandra Spighel, Elena Stoica si Alexandru Vochita.
Autorul
Bucuresti,
23 aprilie 2010
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Tulburarile de personalitate. Modalitati de diagnostic si tratament
Evaluare clinica si psihoterapie. Studii de caz - Steliana Rizeanu
Creativitatea copiilor. O abordare psihopedagogica - Eugenia Enachescu
Psihologia educatiei. De la teorie la practica - Elena Stanculescu
Cercetari actuale in psihologia personalitatii - Romeo Zeno Cretu
Psihologia dezvoltarii umane - Florinda Golu
Consiliere psihologica
Introducere in psihiatrie. Semiologia psihiatrica pentru psihologi
Suport clienți Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro