Editura Universitara Geografia turismului. Metode de analiza in turism

-27%
41,43 Lei 30,24 Lei

ISBN: 978-606-28-0065-9

DOI: 10.5682/9786062800659

Anul publicării: 2014

Editia: III, revizuita

Pagini: 356

Editura: Universitară

Autor: Aurel Gheorghilas

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062800659 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Ca domeniu relativ nou de cercetare, turismul prezinta o complexitate in continua crestere, in plan economic sintetizand rezultatele unui mare numar de activitati, iar in plan psiho-social constituindu-se ca modalitate superioara de organizare a timpului liber. Ritmurile inalte de dezvoltare pe care le-a cunoscut turismul incepand cu a doua parte a secolului XX, sunt consecinta directa a dezvoltarii celorlalte sectoare economice. Astfel, dezvoltarea muncii si a productiei a impulsionat cresterea veniturilor si a puterii de cumparare. Acestea, corelate cu cresterea bugetului de timp liber, prin reducerea saptamanii si a zilei de lucru, au creat premise viabile pentru desfasurarea actului turistic.
Turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice din lume, in derularea sa fiind implicata intreaga societate. In acelasi timp, turismul reflecta intreaga societate si poate fi considerat un adevarat barometru al acesteia. Turismul valorifica superior potentialul natural si antropic al unei tari, imbogatindu-le continuu, satisfacand multiple motivatii umane. Are un efect multiplicator, introducand in circuitul economic laturi inedite cum sunt: peisajul (pentru „consumarea” caruia este necesara deplasarea la fata locului), ospitalitatea, solicitudinea si informatia (geografica, cultural-istorica, gastronomica, artistica etc). Din punct de vedere economic, dezvoltarea turismului se concretizeaza prin cererea unei game sporite de servicii si bunuri de consum, cerere care stimuleaza sectoarele producatoare si prestatoare de servicii, antrenand o crestere a activitatilor economice si a consumului.
Cercetarea fenomenului turistic a captat atentia unui volum impresionant de institutii si specialisti din cele mai diferite domenii (geografi, economisti, psihologi, arhitecti, istorici etc). Geografii, avand la baza o disciplina cu un caracter extrem de dinamic si complex, in speta Geografia, au fost cei care au reusit sa analizeze fenomenul turistic prin prisma complexitatii potentialului turistic si a fenomenelor social- economice conditionate de valorificarea acestuia. S-a nascut astfel un obiect indispensabil in facultatile de profil – Geografia Turismului - disciplina integratoare ce consolideaza relatii cu principalele stiinte geografice: Geografia Fizica prin intermediul potentialului natural de atractivitate si Geografia Umana, turismul fiind o activitate specific umana.
Obiectul de studiu al geografiei turismului este reprezentat de fenomenul turistic cu toata complexitatea sa, respectiv deplasarea persoanelor catre obiectivele cu functie atractiva, din zona emitenta catre zona receptoare, acolo unde are loc consumul produsului turistic si valorificarea elementelor de infrastructura.

 
  • GEOGRAFIA TURISMULUI – METODE DE ANALIZĂ ÎN TURISM

    Descarca

AUREL GHEORGHILAS

PARTEA  I - a   NOTIUNI GENERALE DE GEOGRAFIA TURISMULUI 

Capitolul 1. ASPECTE GENERALE, CONTINUT, TERMINOLOGIE / 11

1.1. Geografia turismului – obiect interdisciplinar de studiu / 11
1.2. Concepte si definiri in Geografia turismului / 15
1.3. Organizatii internationale cu responsabilitati in domeniul turismului / 25

Capitolul 2. SCURT ISTORIC AL APARITIEI SI EVOLUTIEI  CALATORIILOR TURISTICE / 30

2.1. Perioada antica / 30
2.2. Perioada evului mediu pana in secolul al XVII-lea / 35
2.3. Perioada engleza – secolele XVII-XVIII / 38
2.4. Perioada moderna – secolul XIX - inceputul secolului XX / 41

Capitolul 3. DIMENSIUNEA FENOMENULUI TURISTIC IN  PERIOADA CONTEMPORANA / 45

3.1. Consolidarea turismului ca fenomen de masa / 45
3.2. Dimensiunea actuala a circulatiei turistice internationale / 50
3.3. Turismul si dezvoltarea durabila / 59

Capitolul 4. TIPURI SI FORME DE / 65

4.1. Criterii de clasificare si particularitati / 65
4.2. Noi tipuri si forme de turism / 82

Capitolul 5. BAZINELE TURISTICE ALE TERREI / 91

5.1. Bazinul turistic al Europei / 92
5.1.1. Exploatarea turistica a zonelor de litoral / 92
5.1.2. Amenajarea si valorificarea turistica a Muntilor Alpi / 100
5.1.3. Elementele componente si valorificarea spatiului turistic cultural  european / 105
5.2. Bazinul turistic al Americii si zonelor sale adiacente / 135
5.2.1. Oferta pentru turism litoral / 137
5.2.2. Obiective si zone consacrate pentru turismul cultural / 141
5.3. Bazinul turistic al Asiei, Australiei si Oceaniei / 148
5.3.1. Complexitatea obiectivelor turistice cultural-istorice / 151
5.3.2. Turismul de lux. Studiu de caz – Dubai – Emiratele Arabe Unite / 165
5.3.3. Turismul de pionierat. Studiu de caz – Muntii Himalaya / 168
5.4. Bazinul turistic al Africii / 170


PARTEA a II-a   METODE SI INDICATORI DE ANALIZA PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICA

Capitolul 6. SISTEME STATISTICE UTILIZATE IN INDUSTRIA TURISMULUI / 177

6.1. Metode de obtinere a informatiei statistice / 177
6.2. Tipuri de indicatori turistici – criterii de clasificare / 181

Capitolul 7. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE TRANSPORT TURISTIC / 186

7.1. Transporturile turistice aeriene / 187
7.2. Transporturile turistice terestre / 193
7.3. Transporturile turistice navale / 199

Capitolul 8. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA / 201

8.1. Structuri de cazare /201
8.2. Unitatile si serviciile de alimentatie publica / 211
8.3. Structuri si servicii de agrement / 215
8.4. Forta de munca din turism / 221

Capitolul 9. PIATA TURISTICA – CARACTERISTICI SI INDICATORI DE EVALUARE / 224

9.1. Particularitatile pietei turistice / 224
9.2. Cererea turistica si factorii determinanti ai consumului turistic / 227
9.2.1. Motivatia turistica / 228
9.2.2. Factorii sociali si economici / 231
9.3. Oferta turistica si comercializarea produselor / 234
9.3.1. Politici destinate organizarii si lansarii ofertei turistice / 235
9.3.2. Comercializarea ofertei pe piata turistica / 239


PARTEA a III-a   METODE SI INSTRUMENTE DE EVALUARE A  CUNOSTINTELOR

Capitolul 10. EVALUAREA SEMESTRIALA LA NIVELUL ORELOR DE CURS / 247

10.1. Proiectarea demersului de evaluare si examinare / 247
10.2. Tipuri de itemi. Recapitulare / 259
10.2.1. Itemi cu alegere multipla / 259
10.2.2. Itemi de completare a spatiilor libere / 270
10.2.3. Itemi de asociere / selectie / 276
10.2.4. Itemi pe baza de suport cartografic / 281
10.2.5. Itemi subiectivi (care solicita un raspuns deschis) / 287

Capitolul 11. METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE SPECIFICE  ORELOR DE SEMINAR / 289

11.1. Obiectivele seminarului de Geografia turismului / 289
11.2. Proiectul semestrial / 291
11.2.1. Organizarea si valorificarea spatiului turistic in (…tara sau regiunea turistica X…) / 293
11.2.2. Analiza indicatorilor de performanta turistica in regiunea geografica X / 300

BIBLIOGRAFIE / 305

ANEXA 1. Clasamentul mondial dupa indicatorii de performanta turistica – TOP 100 / 310
ANEXA 2. Indicatorii de performanta turistica pentru principalele regiuni geografice ale Terrei / 313
ANEXA 3. Lista monumentelor inscrise in Patrimoniul Mondial U.N.E.S.C.O. / 331

Ca domeniu relativ nou de cercetare, turismul prezinta o complexitate in continua crestere, in plan economic sintetizand rezultatele unui mare numar de activitati, iar in plan psiho-social constituindu-se ca modalitate superioara de organizare a timpului liber. Ritmurile inalte de dezvoltare pe care le-a cunoscut turismul incepand cu a doua parte a secolului XX, sunt consecinta directa a dezvoltarii celorlalte sectoare economice. Astfel, dezvoltarea muncii si a productiei a impulsionat cresterea veniturilor si a puterii de cumparare. Acestea, corelate cu cresterea bugetului de timp liber, prin reducerea saptamanii si a zilei de lucru, au creat premise viabile pentru desfasurarea actului turistic.
Turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice din lume, in derularea sa fiind implicata intreaga societate. In acelasi timp, turismul reflecta intreaga societate si poate fi considerat un adevarat barometru al acesteia. Turismul valorifica superior potentialul natural si antropic al unei tari, imbogatindu-le continuu, satisfacand multiple motivatii umane. Are un efect multiplicator, introducand in circuitul economic laturi inedite cum sunt: peisajul (pentru „consumarea” caruia este necesara deplasarea la fata locului), ospitalitatea, solicitudinea si informatia (geografica, cultural-istorica, gastronomica, artistica etc). Din punct de vedere economic, dezvoltarea turismului se concretizeaza prin cererea unei game sporite de servicii si bunuri de consum, cerere care stimuleaza sectoarele producatoare si prestatoare de servicii, antrenand o crestere a activitatilor economice si a consumului.
Cercetarea fenomenului turistic a captat atentia unui volum impresionant de institutii si specialisti din cele mai diferite domenii (geografi, economisti, psihologi, arhitecti, istorici etc). Geografii, avand la baza o disciplina cu un caracter extrem de dinamic si complex, in speta Geografia, au fost cei care au reusit sa analizeze fenomenul turistic prin prisma complexitatii potentialului turistic si a fenomenelor social- economice conditionate de valorificarea acestuia. S-a nascut astfel un obiect indispensabil in facultatile de profil – Geografia Turismului - disciplina integratoare ce consolideaza relatii cu principalele stiinte geografice: Geografia Fizica prin intermediul potentialului natural de atractivitate si Geografia Umana, turismul fiind o activitate specific umana.
Obiectul de studiu al geografiei turismului este reprezentat de fenomenul turistic cu toata complexitatea sa, respectiv deplasarea persoanelor catre obiectivele cu functie atractiva, din zona emitenta catre zona receptoare, acolo unde are loc consumul produsului turistic si valorificarea elementelor de infrastructura.
Fenomenul turistic este conditionat de trei mari categorii de premise care influenteaza circulatia turistica:
a) fondul turistic – format din totalitatea factorilor de atractie dintr-un teritoriu, respectiv: obiective ale fondului turistic natural care apartin reliefului, climei, apelor, invelisului biogeografic si obiective ale fondului turistic antropic, care pot fi cultural – istorice, obiective economice, vestigii arheologice, monumente istorice sau arhitectonice, colectii de arta, colectii stiintifice, valori etnografice si folclorice, obiective stiintifice si religioase etc.
b) factorul uman – care isi exprima cerinta pentru o forma de turism in functie de nevoile socio-culturale si posibilitatile materiale individuale. De exemplu, populatia urbana isi manifesta nevoia de echilibru, de refacere fizica si nervoasa la care se asociaza nevoia de divertisment si de largire a orizontului spiritual. Toate aceste nevoi sunt rodul modului de viata urban in care ritmurile cotidiene au creat o noua psihologie si noi necesitati de valorificare a timpului liber.
c) baza tehnico - materiala – care vine in intampinarea doleantelor turistice, atat ale rezidentilor cat si ale non-rezidentilor – reprezinta totalitatea amenajarilor realizate, aici fiind incluse dotarile si serviciile turistice pentru cazare, alimentatie publica, sport, distractie, recreere, dotarile comerciale si alte servicii publice, precum si transporturile ce fac legatura intre zona rezidentiala si zona de agrement. Prin acest ansamblul de amenajari este valorificat, la parametrii optimi, fondul turistic natural si antropic.
Ca efect al tendintei generale de evolutie a societatii omenesti, fenomenul turistic a intrat intr-o faza accelerata de crestere, producand o interactiune complexa, specifica, la nivelul mediului geografic. In acest context, geografia turismului trebuie sa beneficieze de o informatie conforma cu stadiul atins de fenomenul turistic, precum si cu tendinta sa de evolutie, fapt pentru care subliniem legaturile acestei discipline cu celelalte ramuri ale geografiei.
De altfel, geografia turismului are un caracter puternic integrator, fiind considerata pe buna dreptate o disciplina de sinteza geografica. Acest lucru este subliniat si de catre dl. Pompei Cocean (Geografia Turismului, 1996) care arata ca domeniul sau de studiu – mediu geografic – prin prisma activitatii sale si a fenomenelor social – economice conditionate de valorificarea acestuia, se suprapune tuturor celor trei ramuri ale geografiei – fizica, umana si economica.
Functionalitatea fenomenului turistic este de neconceput fara aportul factorului uman. Turismul, in ansamblu, este o activitate specific umana, fapt pentru care este bine de stiut si inteles toate mecanismele care genereaza aceasta activitate. In clarificarea acestor probleme un rol hotarator il are: geografia populatiei (diferentierea populatiei pe grupe de varste si conditii sociale), geografia asezarilor (diferentierea localitatilor turistice dupa structura si functionalitate) si geografia culturala (definirea potentialului antropic al turismului).
Totodata, subliniem relatiile geografiei turismului cu principalele ramuri ale Geografiei Economice, in special cu geografia transporturilor (caile si mijloacele de transport turistic), geografia schimburilor internationale (schimbul international de valori materiale si spirituale) sau geografia agriculturii (produsele agro-alimentare specifice oferite in procesul consumului turistic) etc.
Legatura cu geografia fizica se realizeaza prin intermediul resurselor turistice naturale oferite de cadrul natural (relieful, clima, apele, vegetatia si fauna). Desi, teoretic, aceste elemente ofera un potential turistic inepuizabil, trebuie bine cunoscuta limita optima pana la care exploatarea turistica nu afecteaza trasaturile si structura peisajului geografic (atentia fiind concentrata asupra elementelor de vegetatie si fauna – componente epuizabile in decursul timpului).
Deloc de neglijat este caracterul interdisciplinar al geografiei turismului, mentionand in acest sens legaturile sale cu istoria, biologia sau geologia care, prin domeniul lor de studiu, intregesc potentialul de atractivitate a unor regiuni. De exemplu, in criteriile de identificare a potentialului cultural – istoric de mare relevanta este pozitia etnologica (porneste de la origini, pana in contemporaneitate), precum si subiectul sau tema culturala (se refera la sursele de inspiratie care au stat la baza multor bunuri culturale si care poate caracteriza o anumita cultura, in anumite perioade de evolutie istorica).
Pe de alta parte, fiind o ramura economica de prim rang, valorificand o serie de resurse si comercializand pe piata produse turistice foarte diverse, turismul este de neconceput in afara limitelor de rentabilitate economica. Astfel, devine clara legatura intre geografia turismului, care studiaza intreaga dimensiune a fenomenului turistic, si disciplinele economice care dicteaza normele unei bune functionari economice, respectiv: economia turismului, statistica, marketingul si managementul turistic.

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!