Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
TERRA. Casa vietii
![TERRA. Casa vietii [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/terra-casa-vietii-1367-600704.jpg "TERRA. Casa vietii [1]")
ISBN: 978-606-591-636-4
DOI: 10.5682/9786065916364
Anul publicării: 2013
Editia: I
Pagini: 216
Editura: Editura Universitara
Autor: Ildiko Ioan, Florina Bran
Cod Produs:
9786065916364
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Activitatile social-economice formeaza universul antropic, definesc reperele fiecarui individ si a societatii in ansamblul ei. Ceea ce ramane in afara acestui „cerc” a fost mult timp privit ca un dat, aflat dincolo de posibilitatile umane de a-i influenta evolutia intr-un sens sau altul. Prin urmare, evenimentele si procesele „externe” au fost subiectul a doua moduri de abordare: adaptare si control. Proportiile relative ale celor doua strategii au variat de-a lungul timpului si continua sa fie foarte diferite si in prezent, de la o tara la alta.
Actualitatea ramane in planul perceptiilor sub imperiul adaptarii, supunerii, acceptarii naturii ca o forta superioara, capabila sa-si gestioneze propriile echilibre. O abordare realista releva insa faptul ca situatia este cu totul diferita. Capacitatea societatii, a mecanismelor economice pe care le gestioneaza, sa influenteze mediul si sistemele in care se organizeaza acesta a crescut enorm in ultimele decenii. Influenta este dorita, sub imperiul nevoii de a controla factorii nefavorabili, dar si nedorita, manifestata ca efect secundar al activitatilor social-economice. Astfel de evolutii au adus in atentia opiniei publice problematica mediului inconjurator.
Abordarea problemelor ecologice a demarat prin constatari si observatii asupra unor procese considerate negative. Nevoia de a adopta decizii in vederea eliminarii sau a prevenirii acestora a motivat investigatii aprofundate, desfasurate in plan teoretic si practic, disponibilizandu-se astfel un volum impresionant de informatii referitoare la functionarea sistemelor naturale, la modul cum se coreleaza procesele din natura si particularitatile „ intersectiilor” cu activitatile umane.
Investigarea cauzalitatii proceselor, demers inerent in procesul analizei stiintifice, a evidentiat convergenta liniilor motivationale spre economie, spre modul in care omul gestioneaza „zestrea naturala de resurse” a planetei.
Ecologia este o stiinta bazata pe cunoasterea multidisciplinara, continutul sau fiind opera unor specialisti din cele mai diverse profesii. Rezultatele cercetarilor ecologice trebuie sa faca parte, in mod obligatoriu, din continutul deciziilor economice la nivel de firma, economie nationala sau economie mondiala. Marile probleme ale omenirii s-au completat cu inca una, problema sistemelor ecologice.
In acest context, cartea „Terra – Casa Vietii” isi propune sa puna la dispozitia viitorilor specialisti in eco-economie, publicului interesat, celor implicati direct in actiunile de protectie a mediului si de reconstructie ecologica informatii relevante privitoare la modul in care se organizeaza sistemele ecologice, factorii care conditioneaza mentinerea sau, dimpotriva, distrugerea echilibrelor.
Actualitatea ramane in planul perceptiilor sub imperiul adaptarii, supunerii, acceptarii naturii ca o forta superioara, capabila sa-si gestioneze propriile echilibre. O abordare realista releva insa faptul ca situatia este cu totul diferita. Capacitatea societatii, a mecanismelor economice pe care le gestioneaza, sa influenteze mediul si sistemele in care se organizeaza acesta a crescut enorm in ultimele decenii. Influenta este dorita, sub imperiul nevoii de a controla factorii nefavorabili, dar si nedorita, manifestata ca efect secundar al activitatilor social-economice. Astfel de evolutii au adus in atentia opiniei publice problematica mediului inconjurator.
Abordarea problemelor ecologice a demarat prin constatari si observatii asupra unor procese considerate negative. Nevoia de a adopta decizii in vederea eliminarii sau a prevenirii acestora a motivat investigatii aprofundate, desfasurate in plan teoretic si practic, disponibilizandu-se astfel un volum impresionant de informatii referitoare la functionarea sistemelor naturale, la modul cum se coreleaza procesele din natura si particularitatile „ intersectiilor” cu activitatile umane.
Investigarea cauzalitatii proceselor, demers inerent in procesul analizei stiintifice, a evidentiat convergenta liniilor motivationale spre economie, spre modul in care omul gestioneaza „zestrea naturala de resurse” a planetei.
Ecologia este o stiinta bazata pe cunoasterea multidisciplinara, continutul sau fiind opera unor specialisti din cele mai diverse profesii. Rezultatele cercetarilor ecologice trebuie sa faca parte, in mod obligatoriu, din continutul deciziilor economice la nivel de firma, economie nationala sau economie mondiala. Marile probleme ale omenirii s-au completat cu inca una, problema sistemelor ecologice.
In acest context, cartea „Terra – Casa Vietii” isi propune sa puna la dispozitia viitorilor specialisti in eco-economie, publicului interesat, celor implicati direct in actiunile de protectie a mediului si de reconstructie ecologica informatii relevante privitoare la modul in care se organizeaza sistemele ecologice, factorii care conditioneaza mentinerea sau, dimpotriva, distrugerea echilibrelor.
-
TERRA. Casa vietii
Descarca
FLORINA BRAN
ILDIKO IOAN
ILDIKO IOAN
PREFATA / 9
1. STIINTA ECOLOGIE / 11
1.1 Continut si obiect de studiu / 11
1.2 Relatia cu alte stiinte / 14
1.3 Scurt istoric / 18
1.4 Metoda de studiu / 20
2. GANDIREA SISTEMICA / 23
2.1 Termodinamica sistemelor deschise / 23
2.2 Evolutia modelelor de interpretare in cercetarea ecologica / 26
3. FENOMENUL ECOLOGIC / 31
3.1 Mediul – concept si tipologie / 31
3.2 Principiile proceselor ecologice / 34
3.3 Factorii ecologici – legi de actiune / 38
4. ECONOMIA BIOSFEREI / 46
4.1 Continutul biosferei ca sistem ecologic / 46
4.2 Biosfera – componenta a mediului / 47
4.3 Structura biosferei / 50
4.4 Ciclurile biogeochimice / 55
4.5 Circulatia energiei in biosfera / 65
4.6 Mecanismul informational / 69
5. STRUCTURA ECOSISTEMULUI / 75
5.1 Conceptul de ecosistem / 75
5.2 Structura functionala / 77
5.2.1 Biotopul / 77
5.2.2 Biocenoza / 80
5.2.3 Ecologia populatiei / 92
5.3 Structura spatiala / 97
5.3.1 Structura orizontala / 97
5.3.2 Structura verticala / 98
5.4 Limitele ecosistemului / 100
6. FUNCTIILE ECOSISTEMULUI / 102
6.1 Productivitatea biologica / 102
6.1.1 Valoarea energetica a biomasei / 102
6.1.2 Categorii de productivitate / 105
6.1.3 Eficienta ecologica / 106
6.1.4 Factori de influenta / 107
6.1.5 Fluxul de energie / 110
6.2 Circulatia substantei / 111
6.2.1 Circuitul substantelor in ecosistemele terestre / 112
6.2.2 Circuitul substantelor in lacuri / 113
6.3 Echilibrul ecologic / 113
7. MODIFICAREA ECOSISTEMELOR IN TIMP / 117
7.1 Dinamica ecosistemelor / 117
7.2 Succesiunea ecologica / 119
7.3 Clasificarea ecosistemelor / 120
8. ECOSISTEME NATURALE / 126
8.1 Origine si evolutie / 126
8.2 Ecosistemele terestre / 127
8.2.1 Padurea / 127
8.2.2 Functiile ecologice ale padurii / 131
8.2.3 Situatia padurilor in Romania / 136
8.2.4 Alte ecosisteme terestre / 136
8.3 Ecosisteme acvatice / 138
8.3.1 Ecosisteme lentice / 138
8.3.2 Marea Neagra / 139
8.3.3 Ecosisteme lotice / 140
8.3.4 Delta Dunarii / 141
8.4 Efecte ale activitatii social-economice / 143
9. ECOSISTEME AMENAJATE / 147
9.1 Caractere generale / 147
9.2 Ecosisteme agricole / 148
9.2.1 Evolutie istorica / 148
9.2.2 Structura si functii / 149
9.2.3 Securitatea alimentara / 152
9.3 Ecosisteme urbane / 158
9.4 Ecosisteme rurale / 160
9.5 Ecosisteme industriale / 162
10. POLUAREA SI ECHILIBRUL ECOLOGIC / 165
10.1 Poluare si poluanti / 165
10.1.1 Clasificarea poluantilor / 165
10.1.2 Poluarea si insusirile sistemelor biologice / 167
10.2 Circulatia, dispersarea si concentrarea poluantilor in biosfera / 168
10.3 Sursele de poluare / 169
10.3.1 Industria / 169
10.3.2 Agricultura / 171
10.3.3 Activitatea menajera / 177
10.3.4 Transporturile / 179
11. POLUAREA AERULUI / 180
11.1 Sursele de poluare a aerului / 180
11.2 Poluantii din aer si efectele acestora / 182
11.3 Autoepurarea aerului / 186
11.4 Prevenirea si combaterea poluarii aerului / 187
12. POLUAREA APELOR / 189
12.1 Resursele de apa / 189
12.2 Consumatorii de apa / 191
12.3 Actiunea poluantilor asupra biocenozei apelor de suprafata / 192
12.4 Poluarea apelor subterane / 195
12.5 Autoepurarea apelor / 196
12.6 Procesele biologice si biochimice / 197
12.7 Combaterea poluarii apelor / 198
12.7.1 Metode de epurare a apelor / 199
13. POLUAREA SOLULUI / 203
13.1 Principalele functii ale solului / 203
13.2 Elemente specifice in poluarea solului / 204
13.3 Tipurile de poluare a solului / 205
13.4 Autoepurarea si depoluarea solului / 212
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 214
1. STIINTA ECOLOGIE / 11
1.1 Continut si obiect de studiu / 11
1.2 Relatia cu alte stiinte / 14
1.3 Scurt istoric / 18
1.4 Metoda de studiu / 20
2. GANDIREA SISTEMICA / 23
2.1 Termodinamica sistemelor deschise / 23
2.2 Evolutia modelelor de interpretare in cercetarea ecologica / 26
3. FENOMENUL ECOLOGIC / 31
3.1 Mediul – concept si tipologie / 31
3.2 Principiile proceselor ecologice / 34
3.3 Factorii ecologici – legi de actiune / 38
4. ECONOMIA BIOSFEREI / 46
4.1 Continutul biosferei ca sistem ecologic / 46
4.2 Biosfera – componenta a mediului / 47
4.3 Structura biosferei / 50
4.4 Ciclurile biogeochimice / 55
4.5 Circulatia energiei in biosfera / 65
4.6 Mecanismul informational / 69
5. STRUCTURA ECOSISTEMULUI / 75
5.1 Conceptul de ecosistem / 75
5.2 Structura functionala / 77
5.2.1 Biotopul / 77
5.2.2 Biocenoza / 80
5.2.3 Ecologia populatiei / 92
5.3 Structura spatiala / 97
5.3.1 Structura orizontala / 97
5.3.2 Structura verticala / 98
5.4 Limitele ecosistemului / 100
6. FUNCTIILE ECOSISTEMULUI / 102
6.1 Productivitatea biologica / 102
6.1.1 Valoarea energetica a biomasei / 102
6.1.2 Categorii de productivitate / 105
6.1.3 Eficienta ecologica / 106
6.1.4 Factori de influenta / 107
6.1.5 Fluxul de energie / 110
6.2 Circulatia substantei / 111
6.2.1 Circuitul substantelor in ecosistemele terestre / 112
6.2.2 Circuitul substantelor in lacuri / 113
6.3 Echilibrul ecologic / 113
7. MODIFICAREA ECOSISTEMELOR IN TIMP / 117
7.1 Dinamica ecosistemelor / 117
7.2 Succesiunea ecologica / 119
7.3 Clasificarea ecosistemelor / 120
8. ECOSISTEME NATURALE / 126
8.1 Origine si evolutie / 126
8.2 Ecosistemele terestre / 127
8.2.1 Padurea / 127
8.2.2 Functiile ecologice ale padurii / 131
8.2.3 Situatia padurilor in Romania / 136
8.2.4 Alte ecosisteme terestre / 136
8.3 Ecosisteme acvatice / 138
8.3.1 Ecosisteme lentice / 138
8.3.2 Marea Neagra / 139
8.3.3 Ecosisteme lotice / 140
8.3.4 Delta Dunarii / 141
8.4 Efecte ale activitatii social-economice / 143
9. ECOSISTEME AMENAJATE / 147
9.1 Caractere generale / 147
9.2 Ecosisteme agricole / 148
9.2.1 Evolutie istorica / 148
9.2.2 Structura si functii / 149
9.2.3 Securitatea alimentara / 152
9.3 Ecosisteme urbane / 158
9.4 Ecosisteme rurale / 160
9.5 Ecosisteme industriale / 162
10. POLUAREA SI ECHILIBRUL ECOLOGIC / 165
10.1 Poluare si poluanti / 165
10.1.1 Clasificarea poluantilor / 165
10.1.2 Poluarea si insusirile sistemelor biologice / 167
10.2 Circulatia, dispersarea si concentrarea poluantilor in biosfera / 168
10.3 Sursele de poluare / 169
10.3.1 Industria / 169
10.3.2 Agricultura / 171
10.3.3 Activitatea menajera / 177
10.3.4 Transporturile / 179
11. POLUAREA AERULUI / 180
11.1 Sursele de poluare a aerului / 180
11.2 Poluantii din aer si efectele acestora / 182
11.3 Autoepurarea aerului / 186
11.4 Prevenirea si combaterea poluarii aerului / 187
12. POLUAREA APELOR / 189
12.1 Resursele de apa / 189
12.2 Consumatorii de apa / 191
12.3 Actiunea poluantilor asupra biocenozei apelor de suprafata / 192
12.4 Poluarea apelor subterane / 195
12.5 Autoepurarea apelor / 196
12.6 Procesele biologice si biochimice / 197
12.7 Combaterea poluarii apelor / 198
12.7.1 Metode de epurare a apelor / 199
13. POLUAREA SOLULUI / 203
13.1 Principalele functii ale solului / 203
13.2 Elemente specifice in poluarea solului / 204
13.3 Tipurile de poluare a solului / 205
13.4 Autoepurarea si depoluarea solului / 212
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 214
Activitatile social-economice formeaza universul antropic, definesc reperele fiecarui individ si a societatii in ansamblul ei. Ceea ce ramane in afara acestui „cerc” a fost mult timp privit ca un dat, aflat dincolo de posibilitatile umane de a-i influenta evolutia intr-un sens sau altul. Prin urmare, evenimentele si procesele „externe” au fost subiectul a doua moduri de abordare: adaptare si control. Proportiile relative ale celor doua strategii au variat de-a lungul timpului si continua sa fie foarte diferite si in prezent, de la o tara la alta.
Actualitatea ramane in planul perceptiilor sub imperiul adaptarii, supunerii, acceptarii naturii ca o forta superioara, capabila sa-si gestioneze propriile echilibre. O abordare realista releva insa faptul ca situatia este cu totul diferita. Capacitatea societatii, a mecanismelor economice pe care le gestioneaza, sa influenteze mediul si sistemele in care se organizeaza acesta a crescut enorm in ultimele decenii. Influenta este dorita, sub imperiul nevoii de a controla factorii nefavorabili, dar si nedorita, manifestata ca efect secundar al activitatilor social-economice. Astfel de evolutii au adus in atentia opiniei publice problematica mediului inconjurator.
Abordarea problemelor ecologice a demarat prin constatari si observatii asupra unor procese considerate negative. Nevoia de a adopta decizii in vederea eliminarii sau a prevenirii acestora a motivat investigatii aprofundate, desfasurate in plan teoretic si practic, disponibilizandu-se astfel un volum impresionant de informatii referitoare la functionarea sistemelor naturale, la modul cum se coreleaza procesele din natura si particularitatile „ intersectiilor” cu activitatile umane.
Investigarea cauzalitatii proceselor, demers inerent in procesul analizei stiintifice, a evidentiat convergenta liniilor motivationale spre economie, spre modul in care omul gestioneaza „zestrea naturala de resurse” a planetei.
Ecologia este o stiinta bazata pe cunoasterea multidisciplinara, continutul sau fiind opera unor specialisti din cele mai diverse profesii. Rezultatele cercetarilor ecologice trebuie sa faca parte, in mod obligatoriu, din continutul deciziilor economice la nivel de firma, economie nationala sau economie mondiala. Marile probleme ale omenirii s-au completat cu inca una, problema sistemelor ecologice.
In acest context, cartea „Terra – Casa Vietii” isi propune sa puna la dispozitia viitorilor specialisti in eco-economie, publicului interesat, celor implicati direct in actiunile de protectie a mediului si de reconstructie ecologica informatii relevante privitoare la modul in care se organizeaza sistemele ecologice, factorii care conditioneaza mentinerea sau, dimpotriva, distrugerea echilibrelor.
Materialul informativ accesibil in acest domeniu este deosebit de vast, cu atat mai mult cu cat in ultimele decenii sub presiunea din ce in ce mai intensa a nevoii de a gasi un sprijin obiectiv in litigiile economico-ecologice, desfasurate la nivel local, regional si global, s-au intensificat eforturile stiintifice din acest domeniu. Sarcina de a selecta intre acestea s-a dovedit a fi una extrem de dificila, contactul permanent cu cercetatori si cadre didactice, specialisti aflati in prim-planul activitatilor de protectie a mediului, dar si cu studentii reprezentand contributii indispensabile in acest sens.
Organizarea materialului a fost o alta provocare, avand in vedere numeroasele abordari din literatura de specialitate, precum si obiectivele pe care ni le-am propus in raport cu publicul tinta.
Echilibrul ecologic se infaptuieste prin contributii partiale complex intretesute la nivel planetar si se materializeaza, din punct de vedere al societatii, in ipostaze mai mult sau mai putin favorabile in ceea ce priveste accesibilitatea resurselor si caracteristicile mediului de viata.
Pe masura ce intram in noul mileniu, economia mondiala si lumea naturala sunt in situatii precare, ambele generand teama fata de aparitia la orizont a unei ere de instabilitate globala. Economia mondiala a explodat tinzand sa atinga curand limitele ecologice ale planetei. Acum a venit timpul sa se construiasca structurile de guvernare care sa se asigure de integrarea principiilor ecologice in toate sectoarele de activitate desfasurate la scara locala, regionala sau globala.
Cercetarile recente in variate domenii aduc in zona comerciala numeroase tehnologii, cu beneficii substantiale in ceea ce priveste eficienta economica, dar ale caror implicatii ecologice sunt putin cunoscute si, de multe ori, nu pot fi evaluate suficient de cuprinzator in intervale de timp relevante pentru procesul decizional. Organismele modificate genetic, pesticidele, pulberile fine din aer, metalele grele, deseurile toxice si menajere conduc la efecte negative in viitorul nu asa indepartat pe cat il credem.
Numeroase probleme de mediu sunt suficient de ample pentru a justifica o abordare globala. Astfel, defrisarea padurilor, poluarea apelor oceanice, acumularea dioxidului de carbon sunt fenomene grave care continua sa se deruleze, sfidand eforturile de cateva decenii ale guvernantei globale.
„Casa vietii”, Terra, necesita mai multa atentie si concentrarea eforturilor intregii umanitati in vederea pregatirii si implementarii de instrumente eficace in combaterea cauzelor degradarii mediului, care sa permita depasirea contradictiei de fond dintre finalitatea economica si ecologica, respectiv cresterea nelimitata a consumului si supravietuire in conditiile recunoasterii unor restrictii obiective.
A venit timpul sa ne organizam generand noi provocari in abordarea problematicii atat de complexe despre stiinta ecologica, gandirea sistemica, fenomenele ecologice si economia biosferei. Un economist pregatit trebuie sa isi formeze o baza de cunoastere din care sa nu lipseasca concepte si notiuni de ecologie, caracteristicile si dimensiunea ecosistemelor Terrei, particularitatile ecosistemelor amenajate, posibilitatile si disponibilitatile resurselor naturale, limitele mecanismelor ecologice. Astfel va fi posibil transferul de „know-how” ecologic in procesele economice de productie, consum si distributie. In plus, in mediul de afaceri, exigentele ecologice au crescut in importanta, oportunitatile economiei verzi fiind din ce in ce mai atractive.
In ansamblu, lucrarea de fata incearca sa dea raspunsuri la intrebari cum ar fi: Ce este ecologia? Care sunt raporturile ecologiei cu economia? Ce responsabilitati ne revin ca specialisti in economie si ca membrii ai societatii?
Facand permanent legatura intre ecologie si economie, putem considera ca vom reusi sa facem loc in meseria de economist pentru problematica ecologica. Din aceasta completare a cunostintelor unui economist va avea de castigat atat „casa vietii”, cat si economia.
Autorii
Actualitatea ramane in planul perceptiilor sub imperiul adaptarii, supunerii, acceptarii naturii ca o forta superioara, capabila sa-si gestioneze propriile echilibre. O abordare realista releva insa faptul ca situatia este cu totul diferita. Capacitatea societatii, a mecanismelor economice pe care le gestioneaza, sa influenteze mediul si sistemele in care se organizeaza acesta a crescut enorm in ultimele decenii. Influenta este dorita, sub imperiul nevoii de a controla factorii nefavorabili, dar si nedorita, manifestata ca efect secundar al activitatilor social-economice. Astfel de evolutii au adus in atentia opiniei publice problematica mediului inconjurator.
Abordarea problemelor ecologice a demarat prin constatari si observatii asupra unor procese considerate negative. Nevoia de a adopta decizii in vederea eliminarii sau a prevenirii acestora a motivat investigatii aprofundate, desfasurate in plan teoretic si practic, disponibilizandu-se astfel un volum impresionant de informatii referitoare la functionarea sistemelor naturale, la modul cum se coreleaza procesele din natura si particularitatile „ intersectiilor” cu activitatile umane.
Investigarea cauzalitatii proceselor, demers inerent in procesul analizei stiintifice, a evidentiat convergenta liniilor motivationale spre economie, spre modul in care omul gestioneaza „zestrea naturala de resurse” a planetei.
Ecologia este o stiinta bazata pe cunoasterea multidisciplinara, continutul sau fiind opera unor specialisti din cele mai diverse profesii. Rezultatele cercetarilor ecologice trebuie sa faca parte, in mod obligatoriu, din continutul deciziilor economice la nivel de firma, economie nationala sau economie mondiala. Marile probleme ale omenirii s-au completat cu inca una, problema sistemelor ecologice.
In acest context, cartea „Terra – Casa Vietii” isi propune sa puna la dispozitia viitorilor specialisti in eco-economie, publicului interesat, celor implicati direct in actiunile de protectie a mediului si de reconstructie ecologica informatii relevante privitoare la modul in care se organizeaza sistemele ecologice, factorii care conditioneaza mentinerea sau, dimpotriva, distrugerea echilibrelor.
Materialul informativ accesibil in acest domeniu este deosebit de vast, cu atat mai mult cu cat in ultimele decenii sub presiunea din ce in ce mai intensa a nevoii de a gasi un sprijin obiectiv in litigiile economico-ecologice, desfasurate la nivel local, regional si global, s-au intensificat eforturile stiintifice din acest domeniu. Sarcina de a selecta intre acestea s-a dovedit a fi una extrem de dificila, contactul permanent cu cercetatori si cadre didactice, specialisti aflati in prim-planul activitatilor de protectie a mediului, dar si cu studentii reprezentand contributii indispensabile in acest sens.
Organizarea materialului a fost o alta provocare, avand in vedere numeroasele abordari din literatura de specialitate, precum si obiectivele pe care ni le-am propus in raport cu publicul tinta.
Echilibrul ecologic se infaptuieste prin contributii partiale complex intretesute la nivel planetar si se materializeaza, din punct de vedere al societatii, in ipostaze mai mult sau mai putin favorabile in ceea ce priveste accesibilitatea resurselor si caracteristicile mediului de viata.
Pe masura ce intram in noul mileniu, economia mondiala si lumea naturala sunt in situatii precare, ambele generand teama fata de aparitia la orizont a unei ere de instabilitate globala. Economia mondiala a explodat tinzand sa atinga curand limitele ecologice ale planetei. Acum a venit timpul sa se construiasca structurile de guvernare care sa se asigure de integrarea principiilor ecologice in toate sectoarele de activitate desfasurate la scara locala, regionala sau globala.
Cercetarile recente in variate domenii aduc in zona comerciala numeroase tehnologii, cu beneficii substantiale in ceea ce priveste eficienta economica, dar ale caror implicatii ecologice sunt putin cunoscute si, de multe ori, nu pot fi evaluate suficient de cuprinzator in intervale de timp relevante pentru procesul decizional. Organismele modificate genetic, pesticidele, pulberile fine din aer, metalele grele, deseurile toxice si menajere conduc la efecte negative in viitorul nu asa indepartat pe cat il credem.
Numeroase probleme de mediu sunt suficient de ample pentru a justifica o abordare globala. Astfel, defrisarea padurilor, poluarea apelor oceanice, acumularea dioxidului de carbon sunt fenomene grave care continua sa se deruleze, sfidand eforturile de cateva decenii ale guvernantei globale.
„Casa vietii”, Terra, necesita mai multa atentie si concentrarea eforturilor intregii umanitati in vederea pregatirii si implementarii de instrumente eficace in combaterea cauzelor degradarii mediului, care sa permita depasirea contradictiei de fond dintre finalitatea economica si ecologica, respectiv cresterea nelimitata a consumului si supravietuire in conditiile recunoasterii unor restrictii obiective.
A venit timpul sa ne organizam generand noi provocari in abordarea problematicii atat de complexe despre stiinta ecologica, gandirea sistemica, fenomenele ecologice si economia biosferei. Un economist pregatit trebuie sa isi formeze o baza de cunoastere din care sa nu lipseasca concepte si notiuni de ecologie, caracteristicile si dimensiunea ecosistemelor Terrei, particularitatile ecosistemelor amenajate, posibilitatile si disponibilitatile resurselor naturale, limitele mecanismelor ecologice. Astfel va fi posibil transferul de „know-how” ecologic in procesele economice de productie, consum si distributie. In plus, in mediul de afaceri, exigentele ecologice au crescut in importanta, oportunitatile economiei verzi fiind din ce in ce mai atractive.
In ansamblu, lucrarea de fata incearca sa dea raspunsuri la intrebari cum ar fi: Ce este ecologia? Care sunt raporturile ecologiei cu economia? Ce responsabilitati ne revin ca specialisti in economie si ca membrii ai societatii?
Facand permanent legatura intre ecologie si economie, putem considera ca vom reusi sa facem loc in meseria de economist pentru problematica ecologica. Din aceasta completare a cunostintelor unui economist va avea de castigat atat „casa vietii”, cat si economia.
Autorii
www.editurauniversitara.ro
Produse similare
Hidrologie
Esential in meteorologie si climatologie
Medii si regiuni geografice
Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie
Cartografie geografica - Florin Achim
Fenomene climatice de risc
Hazarde si riscuri naturale
Romania. Geografie fizica. Vol. II - Clima, ape, vegetatie, soluri, mediu
Proiectarea si implementarea Sistemelor Informatice Geografice
Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru
Geografia turismului. Metode de analiza in turism - Aurel Gheorghilas
Dezvoltare si planificare urbana
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
Scrie un review