Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Universitara Hidrologie

-35%
45,00 Lei 29,25 Lei

ISBN: 978-606-591-046-1

Anul publicării: 2010

Editia: II

Pagini: 256

Editura: Editura Universitara

Autor: Ion Pişota, Liliana Zaharia, Daniel Constantin Diaconu

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786065910461 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
Lucrarea de fata se adreseaza, in principal, studentilor de la diferitele domenii si specializari din cadrul Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, ce urmeaza atat cursurile la zi, cat si formele de Invatamant Deschis la Distanta (IDD) organizat de CREDIS si de Invatamant cu Frecventa Redusa (IFR). In acelasi timp, lucrarea poate fi utila profesorilor de geografie din invatamantul preuniversitar in vederea pregatirii pentru obtinerea diferitelor grade didactice, precum si tuturor celor interesati de domeniul hidrologiei. 
Cursul este structurat in patru parti principale, care acopera problematica esentiala a hidrologiei continentale: I. Probleme generale de hidrologie; II. Apele subterane (Hidrogeologie); III. Hidrologia raurilor (Potamologie); IV. Notiuni de limnologie, telmatologie si glaciologie. Capitolele au fost prevazute la final cu intrebari recapitulative de autoevaluare, care sa permita studentilor pe de o parte sa-si verifice modul in care au inteles si si-au insusit informatiile de baza cuprinse in capitolul respectiv, iar pe de alta parte, sa-si fixeze aceste informatii. In scopul evidentierii termenilor importanti, de retinut, ei au fost redactati cu caractere diferite (aldine, italice, aldine italice). De asemenea, la sfarsitul fiecareia dintre cele patru parti majore au fost realizate sinteze ale notiunilor si termenilor importanti, care sa permita o data in plus studentilor recapitularea si fixarea lor si in final, insusirea lor temeinica.
Intrucat activitatea proprie de investigare este deosebit de importanta in dobandirea si intelegerea cunostintelor, iar hidrologia presupune numeroase activitati practice, in cadrul cursului sunt propuse unele teme de control. Acestea ii pun pe studenti in situatia fie de a dezvolta problematica prezentata in curs prin consultarea unor materiale suplimentare, fie de a aplica concret unele cunostinte teoretice expuse in curs, prin rezolvarea unor probleme ce presupun calcule si masuratori asupra unor parametri morfohidrologici. Realizarea temelor de control este bazata in mare masura pe consultarea lucrarilor practice  incluse la sfarsitul temelor majore ale cursului, lucrari ce contin exemple detaliate de rezolvare a unor probleme practice. 

 
ION PISOTA
LILIANA ZAHARIA 
DANIEL DIACONU

 

Introducere / 7

PARTEA INTAI 
PROBLEME GENERALE DE HIDROLOGIE


1. Notiuni generale de hidrologie. Raspandirea si circulatia apei pe glob (I.P., L.Z.) / 9
1.1. Obiectul si problemele hidrologiei / 9
1.2. Legatura hidrologiei cu alte stiinte si domeniile de aplicare ale hidrologiei / 10
1.3. Metode de cercetare in hidrologie / 11
1.4. Repartiþia apei pe glob / 11
1.5. Circuitul apei in natura si bilantul hidrologic / 14
1.5.1. Circuitul local al apei / 14
1.5.2. Circuitul universal al apei. Bilantul hidrologic / 15
1.5.3. Principalele procese si componente ale circuitului apei in natura / 17
2. Apa si proprietatile ei generale. Poluarea si protectia apelor (L.Z.) / 22
2.1. Proprietatile generale ale apei lichide / 22
2.1.1. Proprietatile fizice si organoleptice / 22
2.1.2. Proprietatile chimice / 25
2.1.3. Proprietatile biologice si bacteriologice / 28
2.2. Poluarea apelor si actiuni privind protectia si conservarea calitatii lor / 28
2.2.1. Poluarea apelor / 28
2.2.2. Actiuni privind protectia si conservarea resurselor de apa / 29
2.2.3. Calitatea si protectia apelor in Romania / 30
3. Importanta apei in natura si pentru activitatile social-economice (I.P., L.Z.) / 33
3.1. Rolul apei in procesele naturale / 33
3.1.1. Rolul apei in procesele geochimice si geofizice / 33
3.1.2. Rolul apei in procesele biologice / 33
3.1.3. Influenta apei asupra climatului / 34
3.1.4. Rolul apei in modelarea reliefului / 34
3.2. Importanta apei pentru activitatile social-economice / 35
3.2.1. Alimentarea populatiei / 35
3.2.2. Alimentarea industriei / 36
3.2.3. Apa ca mijloc de comunicatie / 36
3.2.4. Apa ca sursa de energie / 37
3.2.5. Importanta apei pentru irigatii / 37
3.2.6. Apa ca sursa de hrana si de materii prime / 38
3.2.7. Rolul apei in activitatile de turism, agrement si ocrotirea sanatatii / 39
4. Resursele de apa si valorificarea lor in turism (L.Z.) / 39
4.1. Unitatile acvatice si potentialul lor turistic / 39
4.2. Tipuri de turism favorizate de valorificarea resurselor acvatice / 42
4.2.1. Turismul litoral maritim / 42
4.2.2. Turismul de cura balneara / 43
4.2.3. Turismul lacustru / 44
4.2.4. Turismul montan / 44
5. Teme de control (L.Z.) / 45

PARTEA A DOUA
APELE SUBTERANE (HIDROGEOLOGIE)


6. Notiuni generale de hidrogeologie (I.P., L.Z.) / 47
6.1. Originea apelor subterane si teorii asupra formarii lor / 47
6.2. Proprietatile hidrogeologice ale rocilor / 48
6.3. Categoriile de apa din  roci / 51
6.4. Distributia apelor subterane pe verticala / 53
6.5. Circulatia apelor subterane / 54
6.5.1. Factorii circulatiei apelor subterane / 54
6.5.2. Miscarea laminara si turbulenta a apei subterane / 55
6.5.3. Principalii parametri ce caracterizeaza scurgerea apei subterane / 56
6.5.4. Directia de scurgere a apei subterane / 58
7. Straturile acvifere (I.P., L.Z.) / 60
7.1. Consideratii generale / 60
7.2. Straturile acvifere libere (freatice) / 62
7.2.1. Caracteristici generale / 62
7.2.2. Alimentarea straturilor acvifere freatice / 62
7.2.3. Tipuri de straturi acvifere freatice / 64
7.3. Straturile acvifere captive (de adancime) si tipologia lor / 67
7.4. Nivelul piezometric si regimul sau de variatie / 68
7.4.1. Factorii care influenteaza oscilatia nivelului piezometric / 68
7.4.2. Regimul oscilatiilor nivelului piezometric / 69
7.5. Resursele de apa subterana ale Romaniei si calitatea lor / 70
8. Izvoarele  (I.P.) / 72
8.1. Clasificarea izvoarelor / 72
8.1.1. Clasificarea izvoarelor dupa situatia geologica / 72
8.1.2. Clasificarea izvoarelor dupa temperatura / 77
8.1.3. Apele minerale / 78
8.1.3.1. Definitie, geneza, tipologie / 78
8.1.3.2. Raspandirea geografica a izvoarelor minerale din Romania / 79
8.1.4. Apa plata / 82
9. Lucrari practice si teme de control (D.D., L.Z.) / 84
9.1. Intocmirea hartilor tematice privind apele subterane cu hidroizohipse si hidroizobate / 84
9.1.1. Intocmirea hartii cu hidroizohipse / 84
9.1.2. Determinarea directiei de curgere a apelor subterane / 88
9.2. Teme de control / 90

PARTEA A TREIA
HIDROLOGIA RAURILOR (POTAMOLOGIE)

10. Bazinul hidrografic si elementele sale caracteristice (L.Z.) / 93
10.1. Cumpana de ape / 93
10.2. Elementele ce caracterizeaza bazinul hidrografic / 94
11. Reteaua hidrografica (I.P.) / 101
11.1. Principalele forme de scurgere a apei / 101
11.1.1. Apele cu scurgere temporara / 101
11.1.2. Apele cu scurgere permanenta / 102
11.2. Ierarhizarea retelei hidrografice / 104
11.3. Elemente ce caracterizeaza reteaua hidrografica / 104
12. Vaile raurilor (I.P.) / 106
12.1. Geneza si elementele vailor / 106
12.2. Profilul longitudinal si transversal al albiei / 110
12.2.1.    Profilul longitudinal / 110
12.2.2. Profilul transversal al raului si elementele lui hidraulice / 112
13. Dinamica apei raurilor  (I.P., L.Z.) / 114
13.1. Viteza apei raurilor / 115
13.1.1. Consideratii generale / 115
13.1.2.    Dispozitive de masurare a vitezei apelor curgatoare / 117
13.2.3. Determinarea vitezei medii a apei / 119
14. Nivelul apei raurilor  (I.P., L.Z.) / 121
14.1. Dispozitive de determinare a nivelului apei raurilor / 121
14.2. Masurarea nivelului apei / 124
14.3. Prelucrarea nivelurilor / 125
15. Debitul de apa  (I.P., L.Z.) / 128
15.1. Metode de determinare a debitului de apa / 128
15.1.1.    Determinarea debitului de apa prin metoda sectiune-viteza, utilizand morisca hidrometrica / 129
15.1.2. Metode directe de determinare a debitului de apa / 131
15.1.2.1. Metoda volumetrica / 131
15.1.2.2. Metoda chimica (a dilutiei) / 131
15.1.2.3. Metoda deversorilor hidrometrici si a canalelor calibrate / 132
15.1.3. Determinarea debitelor de apa cu ajutorul cheii limnimetrice / 133
15.2. Prelucrarea debitelor de apa / 135
15.2.1. Debite caracteristice / 135
15.2.2. Metode grafice de prelucrare a debitelor lichide / 136
16. Scurgerea apei raurilor  (I.P., L.Z.) / 138
16.1. Alimentarea raurilor / 139
16.2. Factorii scurgerii raurilor / 139
16.3. Modalitati de exprimare a scurgerii apei raurilor / 141
16.4. Principalele tipuri de scurgere / 142
16.4.1. Scurgerea medie / 143
16.4.2. Scurgerea maxima / 144
16.4.3.    Scurgerea minima / 144
16.5. Fenomene hidrologice extreme / 145
16.5.1. Viiturile / 145
16.5.2. Etiajul si secarea raurilor / 147
16.6. Regimul hidrologic al raurilor / 148
16.7. Bilantul hidrologic al raurilor    / 149
17. Scurgerea de aluviuni (scurgerea solida) (L.Z.) / 151
17.1. Formarea aluviunilor si factorii care o influenteaza / 151
17.2. Aluviunile in suspensie / 152
17.2.1. Modalitati de exprimare a scurgerii de aluviuni in suspensie / 152
17.2.2. Determinarea debitului de aluviuni in suspensie / 153
17.2.2.1. Colectarea si filtrarea probelor de aluviuni in suspensie / 154
17.2.2.2. Calcularea debitului de aluviuni in suspensie / 154
17.2.3. Prelucrarea debitelor de aluviuni in suspensie / 156
17.3. Aluviunile tarate si sedimentate / 157
18. Regimul termic si de inghet al raurilor  (I.P., L.Z.) / 158
18.1. Temperatura apei raurilor / 158
18.2. Regimul de inghet al raurilor / 160
19. Chimismul apei raurilor (L.Z.) / 162
20. Lucrari practice si teme de control (D.D., L.Z.) / 165
20.1. Caracteristicile morfometrice ale bazinului hidrografic / 165
20.1.1. Delimitarea bazinului hidrografic prin trasarea cumpenei de ape / 167
20.1.2. Determinarea suprafetei bazinului hidrografic / 167
20.1.3. Caracteristici morfometrice ale bazinului hidrografic / 171
20.2. Caracteristici morfometrice ale retelei hidrografice / 179
20.3. Masurarea vitezei apei si a debitului lichid cu ajutorul mioristii hidrometrice / 184
20.4. Tema de control / 188

PARTEA A PATRA
NOTIUNI DE LIMNOLOGIE, TELMATOLOGIE SI GLACIOLOGIE


21. Lacurile si clasificarea lor dupa originea cuvetelor lacustre (I.P., L.Z.) / 190
21.1. Consideratii generale / 190
21.2. Originea lacurilor si clasificarea lor dupa geneza cuvetei / 191
21.2.1. Lacurile rezultate din actiunea factorilor interni / 191
21.2.2. Lacurile rezultate din actiunea factorilor externi / 194
22. Principalele elemente morfologice si morfometrice ale lacurilor  (I.P., L.Z.) / 201
22.1. Principalele elemente morfologice / 201
22.2. Principalele elemente morfometrice / 202
23. Dinamica apelor din lacuri  (I.P.) / 205
23.1. Miscarile permanente / 205
23.2. Miscarile periodice / 206
24. Bilantul apei din lacuri si regimul variatiilor de nivel (I.P.) / 209
24.1. Bilantul apei din lacuri / 209
24.2. Regimul variatiilor de nivel / 210
25. Temperatura apei lacurilor  (I.P., L.Z.) / 212
25.1. Consideratii generale / 212
25.2. Tipuri de stratificatie termica a lacurilor / 213
25.3. Tipologia lacurilor in functie de stratificatia termica / 214
25.3.1. Lacurile holomictice / 214
25.3.2. Lacurile meromictice / 216
25.4. Regimul de inghet si de dezghet al lacurilor / 217
26. Caracteristici fizice si chimice ale apei lacurilor (I.P.) / 218
26.1. Transparenta si culoarea apei din lacuri / 218
26.2. Compozitia chimica a lacurilor si clasificarea acestora dupa gradul de mineralizare / 218
26.3. Gazele din apa lacurilor / 220
27. Viata din apa lacurilor  (I.P., L.Z.) / 221
28. Elemente de hidrometria lacurilor  (L.Z.) / 222
29. Notiuni de telmatologie  (I.P.) / 225
29.1. Geneza si tipologia mlastinilor    / 225
29.2. Regimul hidrologic al mlastinilor / 226
29.3. Raspandirea mlastinilor si importanta lor economica / 226
30. Notiuni de glaciologie  (I.P., L.Z.) / 227
30.1. Limita climatica a zapezilor permanente si formarea ghetarilor / 227
30.2. Miscarea ghetarilor / 229
30.3. Tipuri de ghetari / 229
30.4. Procesele exercitare de ghetari / 231
30.5. Raspandirea geografica a ghetarilor si importanta lor hidrologica / 233
31. Lucrari practice si teme de control  (D.D., L.Z.) / 234
31.1. Elemente de batimetrie a lacurilor / 235
31.2. Elementele de morfometrie lacustra / 238
31.3. Bilantul hidric al lacurilor / 240
31.4. Teme de control / 243

Bibliografie / 244

Imagini fotografice / 246

Apa reprezinta unul din elementele naturale indispensabile existentei lumii vii. Ea are are un rol fundamental in desfasurarea proceselor naturale (fizico-chimice, biologice, climatice, in modelarea reliefului) si a activitatilor social-economice, constituind un mijloc important  de comunicatie si de aparare, o materie prima pentru industrie, o sursa apreciata pentru energie, pentru irigarea culturilor, alimentarea populatiei. 
Prin diferitele ei forme de manifestare si prin larga raspandire pe care o are, apa alcatuieste unul dintre cele mai extinse invelisuri ale Terrei, cunoscut sub numele de HIDROSFERA. Acesta se afla in relatii de interactiune si influenta reciproca cu celelalte sfere ale Pamantului (atmosfera, litosfera si biosfera). 
Stiinta care se ocupa cu studiul diferitelor unitati acvatice, cu fenomenele si procesele dinamice, fizice si chimice specifice acestor unitati, precum si cu modul de folosinta a apelor pentru diferitele necesitati social-economice este HIDROLOGIA. Ea este definita pe scurt stiinta apelor sau stiinta care studiaza hidrosfera.
In cadrul Hidrologiei, pot fi distinse doua mari domenii: hidrologia marilor si oceanelor si hidrologia uscatului sau hidrologia continentala. Prezentul curs, cu exceptia primei parti, se refera la hidrologia continentala si abordeaza probleme specifice pentru cinci dintre subdomeniile sale majore, si anume: potamologia (studiaza apele curgatoare, dinamica lor, regimul scurgerii si parametrii hidrologici care le sunt caracteristici, bazinele hidrografice, proprietatile fizico-chimice ale apei raurilor); limnologia si telmatologia (se ocupa cu studierea genezei si evolutiei unitatilor lacustre, baltilor si mlastinilor, a caracteristicilor fizice si chimice ale apei, precum si a dinamicii si procesele de sedimentare din cuprinsul acestor unitati acvatice); glaciologia (cerceteaza modul de formare a ghetarilor, dinamica, actiunile lor de eroziune, transport, acumulare, tipurile de ghetari si raspandirea lor); hidrogeologia (studiaza caracteristicile straturilor acvifere, evolutia suprafetelor piezometrice, circulatia apelor subterane, modalitatile de explorare si exploatare a acviferelor).    
Lucrarea de fata se adreseaza, in principal, studentilor de la diferitele domenii si specializari din cadrul Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, ce urmeaza atat cursurile la zi, cat si formele de Invatamant Deschis la Distanta (IDD) organizat de CREDIS si de Invatamant cu Frecventa Redusa (IFR). In acelasi timp, lucrarea poate fi utila profesorilor de geografie din invatamantul preuniversitar in vederea pregatirii pentru obtinerea diferitelor grade didactice, precum si tuturor celor interesati de domeniul hidrologiei. 
Prezentul curs constituie o noua editie, revizuita si completata, a lucrarilor anterioare de HIDROLOGIA USCATULUI publicate in anul 2003 de editurile Universitara si Credis. Completarile constau, in principal, in introducerea la sfarsitul partilor majore a unor teme si lucrari practice adecvate anumitor probleme din continutul temei. In acelasi timp, actuala  editie reprezinta o varianta sintetizata a cursului de HIDROLOGIE publicat in 2001 si 2002 de Editura Universitatii din Bucuresti si pe care il recomandam pentru completarea informatiilor. 
Cursul este structurat in patru parti principale, care acopera problematica esentiala a hidrologiei continentale: I. Probleme generale de hidrologie; II. Apele subterane (Hidrogeologie); III. Hidrologia raurilor (Potamologie); IV. Notiuni de limnologie, telmatologie si glaciologie. Capitolele au fost prevazute la final cu intrebari recapitulative de autoevaluare, care sa permita studentilor pe de o parte sa-si verifice modul in care au inteles si si-au insusit informatiile de baza cuprinse in capitolul respectiv, iar pe de alta parte, sa-si fixeze aceste informatii. In scopul evidentierii termenilor importanti, de retinut, ei au fost redactati cu caractere diferite (aldine, italice, aldine italice). De asemenea, la sfarsitul fiecareia dintre cele patru parti majore au fost realizate sinteze ale notiunilor si termenilor importanti, care sa permita o data in plus studentilor recapitularea si fixarea lor si in final, insusirea lor temeinica.
Intrucat activitatea proprie de investigare este deosebit de importanta in dobandirea si intelegerea cunostintelor, iar hidrologia presupune numeroase activitati practice, in cadrul cursului sunt propuse unele teme de control. Acestea ii pun pe studenti in situatia fie de a dezvolta problematica prezentata in curs prin consultarea unor materiale suplimentare, fie de a aplica concret unele cunostinte teoretice expuse in curs, prin rezolvarea unor probleme ce presupun calcule si masuratori asupra unor parametri morfohidrologici. Realizarea temelor de control este bazata in mare masura pe consultarea lucrarilor practice  incluse la sfarsitul temelor majore ale cursului, lucrari ce contin exemple detaliate de rezolvare a unor probleme practice. 
Speram ca parcurgerea acestui curs va permite studentilor sa-si insuseasca in conditii optime cunostintele de baza din domeniul hidrologiei continentale si le va trezi interesul pentru aprofundarea acestui domeniu atat de important pentru existenta umana.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!