Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Managementul inovativ al afacerilor in domeniul juridic - Petrut Cristian Vasilache
![Managementul inovativ al afacerilor in domeniul juridic - Petrut Cristian Vasilache [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/managementul-inovativ-al-afacerilor-in-domeniul-juridic-petrut-cristian-vasilache-253414.jpg "Managementul inovativ al afacerilor in domeniul juridic - Petrut Cristian Vasilache [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Petrut Cristian Vasilache
Editia: I
Pagini: 206
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1739-8
DOI: 10.5682/9786062817398
Cod Produs:
9786062817398
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Traim intr-o lume globala, in care economiile si societatile sunt construite pe fundamentele economiei si societatii bazate pe cunoastere. Aici, inovarea este esentiala ca forta motrice pentru expansiune si crestere si reprezinta structura pentru dezvoltarea viitoare si un precursor al progreselor tehnologice.
Aceasta carte contine elemente esentiale in ceea ce priveste modul in care managementul inovativ, inovatia, conceptele de inteligenta aplicata, progresul tehnologic si sustenabilitatea sunt elementele care ne ofera o imputernicire avansata a afacerilor si consolidarea ideii de intreprindere dezvoltata, bazata pe temelia economiei secolului XXI si pe legaturile puternice dintre om - intreprindere - natiune - progres universal.
Aceasta carte contine elemente esentiale in ceea ce priveste modul in care managementul inovativ, inovatia, conceptele de inteligenta aplicata, progresul tehnologic si sustenabilitatea sunt elementele care ne ofera o imputernicire avansata a afacerilor si consolidarea ideii de intreprindere dezvoltata, bazata pe temelia economiei secolului XXI si pe legaturile puternice dintre om - intreprindere - natiune - progres universal.
-
Managementul inovativ al afacerilor in domeniul juridic - Petrut Cristian Vasilache
Descarca
Petrut Cristian Vasilache
INTRODUCERE / 7
CAPITOLUL 1. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT / 15
1.1. EVOLUTIA MODELELOR DE MANAGEMENT / 16
1.1.1. Tipuri de modele de management / 17
1.1.2. Fundamentele conceptualizarii neo-schumpeteriene / 19
1.2. IDENTIFICAREA TENDINTELOR TEORETICE INTERNATIONALE PENTRU ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT INOVATIV AL AFACERILOR / 24
1.2.1. Dileme manageriale si paradigme dezvoltate / 25
1.2.2. Pionieratul inovatiei in management / 29
1.3. INTRODUCEREA STRATEGIEI CA PARTE COMPONENTA A MANAGEMENTULUI / 30
1.3.1. Conceptul de pattern strategic / 30
1.3.2. Planificarea strategica / 32
1.4. DEZVOLTAREA CUNOASTERII CA ELEMENT INTEGRANT AL EVOLUTIEI MANAGEMENTULUI / 38
1.4.1. Emergenta valorificarii resurselor disponibile / 42
CAPITOLUL 2. INOVATIA CA MECANSIM PRIMORDIAL EVOLUTIV / 46
2.1. IMPORTANTA ECONOMICA A INOVATIEI / 48
2.1.1. Conceptualizarea politicilor publice dedicate inovarii / 50
2.2. INOVATIA DE ECOSISTEM – O PERSPECTIVA INTELIGENTA A MODELELOR DE TIP HELIX / 51
2.2.1. Rolul guvernantei in cadrul ecosistemelor inteligente / 54
2.2.2. Modelul inovational Triplu Helix si derivatele acestuia, Cvadruplu si Cvintuplu Helix / 59
2.3. ROLUL SI STRATEGIA AFACERILOR INOVATIVE / 62
2.3.1. Strategii de inovare in afacerile moderne / 64
2.3.2. Relatia dintre strategie si functionalitatile afacerilor inovative / 68
2.4. MANAGEMENTUL INOVATIONAL AL VIITORULUI / 69
2.4.1. Avansul obtinut prin management inovational ca mecanism administrativ / 70
2.4.2. Cercetarile in management inovational scalate la rang de stiinta / 74
CAPITOLUL 3. CONSULTANTA IN MANAGEMENT – VIZIUNEA ASUPRA AFACERILOR INOVATIVE SI CARACTERUL STRATEGIC / 78
3.1. CONSTRUCTIA FENOMENULUI CUNOSCUT CA MANAGEMENT CONSULTING / 78
3.1.1. Dezvoltarea industriei de consultanta / 81
3.1.2. Critica adusa fenomenului de business numit consultanta / 82
3.1.3. Schimbarea generata de tendintele transformationale regasite in domeniul consultantei / 86
3.2. MANAGEMENTUL STRATEGIC – SOLUTIE DE DIAGNOSTICARE A NEVOII DE SCHIMBARE IN CADRUL UNEI COMPANII / 92
3.2.1. Managementul strategic optimizat – calea spre inovatie continua / 93
3.2.2. Componentele managementului strategic / 96
3.2.3. Nivelurile de inovare regasite in cadrul managementului strategic / 99
3.3. MANAGEMENTUL STRATEGIC REGASIT IN CADRUL INOVATIEI DESCHISE / 102
3.3.1. Asumarea deciziilor strategice in cadrul inovatiei deschise / 105
3.3.2. Controlul inovatiei deschise cu capacitati dinamice / 109
3.3.3. Limitarile inovatiei deschise / 113
3.4. MODELUL DE CAUZALITATE DINTRE PERFORMANTA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT INOVATIV SI REZULTATELE ECONOMICE ALE UNEI COMPANII DIN DOMENIUL LEGAL – INFLUENTA AUTOMATIZARII SI A MACHINE LEARNING / 116
3.5. MANAGEMENTUL INOVATIV IN MODERNIZAREA ECONOMIEI ROMANESTI / 119
3.5.1. Managementul inovativ al lantului de aprovizionare si utilizarea Big Data Analytics – cazul Romaniei / 121
CAPITOLUL 4. PRINCIPII SI REGULI DE URMAT PENTRU EFICIENTIZAREA MANAGEMENTULUI INOVATIV AL AFACERILOR / 125
4.1. CONSTRUCTIA AFACERILOR INOVATIVE AVAND LA BAZA MODELUL DEMOCRATIC CORPORATIV / 126
4.1.1. Stiinta inovativa a sistemelor aplicate / 131
4.1.2. Filosofia aplicata ca mecanism de lucru al managementului inovativ / 133
4.2. ANALIZA COMPARATIVA DINTRE MANAGEMENTUL INOVATIEI SI INOVATIA TEHNOLOGICA / 139
4.2.1. Performanta organizatiilor si inovarea in management / 142
4.2.2. Performanta organizationala si inovatia tehnologica / 143
4.2.3. Unelte si reguli pentru un management inovational in cadrul organizatiilor / 147
CONCLUZII SI PROPUNERI / 155
BIBLIOGRAFIE / 166
CAPITOLUL 1. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT / 15
1.1. EVOLUTIA MODELELOR DE MANAGEMENT / 16
1.1.1. Tipuri de modele de management / 17
1.1.2. Fundamentele conceptualizarii neo-schumpeteriene / 19
1.2. IDENTIFICAREA TENDINTELOR TEORETICE INTERNATIONALE PENTRU ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT INOVATIV AL AFACERILOR / 24
1.2.1. Dileme manageriale si paradigme dezvoltate / 25
1.2.2. Pionieratul inovatiei in management / 29
1.3. INTRODUCEREA STRATEGIEI CA PARTE COMPONENTA A MANAGEMENTULUI / 30
1.3.1. Conceptul de pattern strategic / 30
1.3.2. Planificarea strategica / 32
1.4. DEZVOLTAREA CUNOASTERII CA ELEMENT INTEGRANT AL EVOLUTIEI MANAGEMENTULUI / 38
1.4.1. Emergenta valorificarii resurselor disponibile / 42
CAPITOLUL 2. INOVATIA CA MECANSIM PRIMORDIAL EVOLUTIV / 46
2.1. IMPORTANTA ECONOMICA A INOVATIEI / 48
2.1.1. Conceptualizarea politicilor publice dedicate inovarii / 50
2.2. INOVATIA DE ECOSISTEM – O PERSPECTIVA INTELIGENTA A MODELELOR DE TIP HELIX / 51
2.2.1. Rolul guvernantei in cadrul ecosistemelor inteligente / 54
2.2.2. Modelul inovational Triplu Helix si derivatele acestuia, Cvadruplu si Cvintuplu Helix / 59
2.3. ROLUL SI STRATEGIA AFACERILOR INOVATIVE / 62
2.3.1. Strategii de inovare in afacerile moderne / 64
2.3.2. Relatia dintre strategie si functionalitatile afacerilor inovative / 68
2.4. MANAGEMENTUL INOVATIONAL AL VIITORULUI / 69
2.4.1. Avansul obtinut prin management inovational ca mecanism administrativ / 70
2.4.2. Cercetarile in management inovational scalate la rang de stiinta / 74
CAPITOLUL 3. CONSULTANTA IN MANAGEMENT – VIZIUNEA ASUPRA AFACERILOR INOVATIVE SI CARACTERUL STRATEGIC / 78
3.1. CONSTRUCTIA FENOMENULUI CUNOSCUT CA MANAGEMENT CONSULTING / 78
3.1.1. Dezvoltarea industriei de consultanta / 81
3.1.2. Critica adusa fenomenului de business numit consultanta / 82
3.1.3. Schimbarea generata de tendintele transformationale regasite in domeniul consultantei / 86
3.2. MANAGEMENTUL STRATEGIC – SOLUTIE DE DIAGNOSTICARE A NEVOII DE SCHIMBARE IN CADRUL UNEI COMPANII / 92
3.2.1. Managementul strategic optimizat – calea spre inovatie continua / 93
3.2.2. Componentele managementului strategic / 96
3.2.3. Nivelurile de inovare regasite in cadrul managementului strategic / 99
3.3. MANAGEMENTUL STRATEGIC REGASIT IN CADRUL INOVATIEI DESCHISE / 102
3.3.1. Asumarea deciziilor strategice in cadrul inovatiei deschise / 105
3.3.2. Controlul inovatiei deschise cu capacitati dinamice / 109
3.3.3. Limitarile inovatiei deschise / 113
3.4. MODELUL DE CAUZALITATE DINTRE PERFORMANTA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT INOVATIV SI REZULTATELE ECONOMICE ALE UNEI COMPANII DIN DOMENIUL LEGAL – INFLUENTA AUTOMATIZARII SI A MACHINE LEARNING / 116
3.5. MANAGEMENTUL INOVATIV IN MODERNIZAREA ECONOMIEI ROMANESTI / 119
3.5.1. Managementul inovativ al lantului de aprovizionare si utilizarea Big Data Analytics – cazul Romaniei / 121
CAPITOLUL 4. PRINCIPII SI REGULI DE URMAT PENTRU EFICIENTIZAREA MANAGEMENTULUI INOVATIV AL AFACERILOR / 125
4.1. CONSTRUCTIA AFACERILOR INOVATIVE AVAND LA BAZA MODELUL DEMOCRATIC CORPORATIV / 126
4.1.1. Stiinta inovativa a sistemelor aplicate / 131
4.1.2. Filosofia aplicata ca mecanism de lucru al managementului inovativ / 133
4.2. ANALIZA COMPARATIVA DINTRE MANAGEMENTUL INOVATIEI SI INOVATIA TEHNOLOGICA / 139
4.2.1. Performanta organizatiilor si inovarea in management / 142
4.2.2. Performanta organizationala si inovatia tehnologica / 143
4.2.3. Unelte si reguli pentru un management inovational in cadrul organizatiilor / 147
CONCLUZII SI PROPUNERI / 155
BIBLIOGRAFIE / 166
Culturile institutionale ale tuturor actorilor economici si sociali, in special ale companiilor, universitatilor si guvernelor, trebuie sa se adapteze ca urmare a globalizarii. Companiile au fost fortate sa se angajeze in Cercetare, Dezvoltare si Inovare in sensul cel mai larg ca urmare a deschiderii tot mai mari a pietelor interne la concurenta straina. In caz contrar, acestea risca sa devina invechite si pur si simplu sa dispara. Ca rezultat, a putea concura in acest nou mediu competitiv, deschis si globalizat reprezinta cel mai important factor pentru succesul corporativ.
Cu toate acestea, in zilele noastre, inovatia reprezinta o componenta cruciala a competitivitatii. Este bine stabilit faptul ca productivitatea si competitivitatea sunt influentate de o varietate de factori care se aplica tuturor institutiilor sociale, nu doar companiilor. Aceste consideratii de top nu ar trebui sa se limiteze doar la ceea ce este tangibil, ci ar trebui sa sustina, de asemenea, progresiv in considerare imaterialul, elementele care fac diferenta in managementul inovativ al companiilor moderne. Este evidenta necesitatea stabilirii unei strategii integrate pentru a stimula inovarea intr-o perioada de tranzitie catre o economie bazata pe cunoastere si pe inovare, o astfel de politica este vazuta ca dezvoltarea sau utilizarea/ adoptarea de noi cunostinte ca elemente competitive fundamentale. Aceasta perspectiva asupra inovatiei pune un accent egal pe aspectele intangibile ale cunostintelor si informatiilor, precum si pe aspectele tangibile ale proceselor, produselor si serviciilor, stiintei si tehnologiei, organizatiei si managementului, implicand in primul rand o schimbare a atitudinilor, comportamentelor si chiar a valorilor si miscarilor sociale si nu in ultimul a relatiilor generate. Inovatia economica, care nu cuprinde doar intreprinderi, ci o gama larga de institutii, este, prin urmare, legata intrinsec de inovarea sociala si organizationala. Firmele sunt, totusi, forta motrice din spatele acestui proces, iar strategiile integrate de inovare ar trebui sa se axeze pe promovarea propriei capacitati de initiativa.
Prin eforturile inventive care se produc in interiorul societatii si economiei, cu implicarea diversilor actori, inovatia evolueaza. Aceste eforturi pot fi publice sau private si includ companii, statul, institutii de invatamant si organizatii non-profit. Pentru a face modelele de inovare mai usor de inteles, este util sa se stabileasca cateva principii cheie. In mod principal trebuie facuta o distinctie intre conceptele de tehnologie si inovatie, care sunt adesea folosite in mod interschimbabil.
Majoritatea inovatiei ca functie si managementului inovational ca proces in multe companii acestea iau forma unor mici imbunatatiri interne aduse bunurilor si procedurilor curente, mai degraba decat o schimbare drastica care rastoarna status quo-ul. Caracteristica cheie care caracterizeaza inovatia, este incertitudinea, care rezulta din natura tehnologiei relevante si din fezabilitatea sa comerciala. Deoarece informatiile despre ceea ce se doreste a se realiza sunt dificil de obtinut, problemele tehnologice si de management inovational care sunt dificil de rezolvat si factorii care afecteaza performanta inovatiei sau inventiei pe piata, toate acestea insumandu-se si contribuind la caracterul imprevizibil al inovatiei. Ca urmare, capacitatea companiei de a oferi rezultatele dorite va fi influentata semnificativ de experienta si expertiza pe care le-a acumulat anterior prin procesele parcurse, oamenii recrutati si modul de evolutie adoptat.
Accentul pus pe natura cumulativa a tehnologiei subliniaza, de asemenea, importanta invatarii in procesul de creare si utilizare a noilor tehnologii, atat in afacerile care sunt pioniere in inovare prin in produse sau procese noi, cat si in cele care castiga din aceasta inovatie doar in stadiile incipiente ale procesului de difuzie si diseminare. Invatarea unui proces implica „invatarea prin practica”, care imbunatateste eficienta operatiunilor de productie, urmat de „invatarea prin folosire”, care imbunatateste eficienta utilizarii sistemelor complexe, completat de „invatarea prin interactiune”, care implica utilizatorii si producatorii intr-o interactiune care duce la inovarea produselor si in final prin „invatarea prin invatare”, in care capacitatea unei companii de a adopta inovatii create in alta parte (fie intr-o subsidiara sau din sursa complet externa) depinde de experienta sa de invatare, care este sustinuta de Cercetare si Dezvoltare.
Astfel, pare sa fie general acceptat faptul ca in sens managerial si inovativ capacitatea unei companii de a absorbi, adica de a acumula experienta derivata din productie, utilizarea inputurilor, interactiunile cu utilizatorii finali si acumularea propriei experiente, mai degraba decat cea derivata din inovatii radicale sau revolutiile tehnologice, este mai importanta pentru cresterea unei companii utilizand procesul de invatare al inovatiei ca functie si ca unealta de management. Prin urmare, companiile care sunt capabile sa construiasca o baza solida de invatare cumulativa prin dobandirea de competente si experienta vor fi mai bine pregatite sa se adapteze la schimbarile tehnologice. Gasirea acestor informatii reprezinta un efort dificil, care vine in majoritatea situatiilor cu o cheltuiala investitionala ridicata (poate fi considerata o cheltuiala investitia pana in momentul in care aceasta nu ofera un randament pozitiv in cadrul afacerii in care aceasta este adoptata si aplicata), in special pentru companiile mici, recent create, carora le lipsesc frecvent cunostintele esentiale si nu pot beneficia de proceduri si norme stabilite care pot accelera luarea deciziilor.
In cadrul studierii literaturii de specialitate pentru fundamentarea acestei carti, se observa ca este nuantat faptul ca, pe langa legatura dintre progresele stiintifice din cercetarea academica si procesul de inovare, invatarea interna a unei firme, legata de practicile sale de „a face” si de „utilizare”, este adesea sursa capacitatii unei imbunatatiri. Mecanica acestei invatari este extrem de importanta pentru ca implica vizualizarea problemelor si diagnosticarea lor in diferite puncte ale procesului de fabricatie, folosind instrumente si tehnologie. Pe langa acestea se poate sublinia valoarea a doua procese interconectate: invatarea interna a fiecarei firme, care rezulta din experiente in „a face”, cum ar fi organizarea procesului de productie, cautarea de solutii la probleme specifice, stabilirea de rutine si proceduri si utilizarea abilitatilor resurselor umane disponibile si invatarea provenita din exterior, care este rezultatul interactiunii cu alte afaceri, furnizori, utilizatori, clienti sau cu alte institutii (filtrate prin procese educationale, de cercetare si dezvoltare, de formare sau finantare).
Drept urmare, partile interesate, mediul academic si sectoarele formate din companii inovative vor avea numeroase oportunitati de a-si creste cunostintele, experienta si abilitatile practice in conformitate cu standardele tehnologice ale fiecarei industrii si cu potentiala dezvoltare a acestora pe masura ce intreprinderile se dezvolta in procesul de invatare. Mai mult, aria comerciala a afacerilor ofera o baza larga de perceptie pentru oportunitatile de inovare, inclusiv oportunitati care decurg dintr-o analiza sistematica a clientului, cu intrebari derivate din consultanta in management si aplicata sistemic si aparte in managementul inovational. Ce primeste consumatorul pentru banii lor? Ce cerinte ale clientilor trebuie sa fie satisfacute? Aceste intrebari au ca rezultat frecvent aparitia de noi metode de marketing, distributie sau productie, precum si progrese evolutioniste si inovative ale produsului sau procesului.
In multe sectoare, inovarea are loc ca urmare a cercetarii incrementale efectuate de companii, atat in ceea ce priveste bunurile, dar si procesele si procedurile de lucru, in timp ce inovatia radicala – care denota o ruptura fundamentala fata de tehnologia actuala – are loc mult mai rar. Prin urmare, preocuparile cu privire la inovare se concentreaza frecvent pe micile progrese realizate, trecand cu vederea influenta pietei asupra operatiunilor unei companii.
Asadar, pentru ca inovatia sa reuseasca, doi factori cruciali trebuie sa avanseze in acelasi timp: cel comercial si cel tehnologic. Aceste doua dinamici fundamentale contribuie la natura foarte imprevizibila a procesului care provine din inovare, care prin definitie presupune dezvoltarea si comercializarea de noi inovatii. Faptul ca dezvoltarea a ceea ce este nou include intotdeauna ceva necunoscut si mai intai insondabil face din aceasta incertitudine principiul organizator al inovatiei. In consecinta, a vedea procesul de inovare ca un efort in managementul si reducerea incertitudinii este vital si valoros.
Daca se analizeaza prin comparatie nivelul de incertitudine din companii sau din piata si stadiul ciclului de viata al produsului, se poate observa mai bine incertitudinea in inovare. Ca urmare, ritmul progresului stiintific si tehnologic influenteaza validarea unei incertitudini substantiale. In fazele incipiente ale curbei ciclului de viata al unui bun sau serviciu, schimbarile in proiectarea produsului au loc rapid, iar organizarea productiei si marketingului, precum si cautarea modelelor dominante de distributie sunt probleme manageriale majore. Pe de alta parte, inovatia in ultimele faze ale curbei ciclului de viata ale bunului sau produsului este de obicei concentrata pe procesul de schimbare, in ceea ce priveste elementele legate de simplificarea proceselor si reducerea costurilor de productie. Intre timp, cresterea curbei experientei este ajutata in mod semnificativ de aceasta scadere a costurilor. Desi este general acceptat ca incertitudinea este un aspect fundamental al oricarei inovatii, exista modalitati de a reduce aceasta incertitudine in toate fazele procesului, in special prin runde repetate de feedback si prin reducerea volumului total de timp petrecut in dezvoltarea procesului care sta la baza managementului inovatiei.
Traim intr-o lume globala care se caracterizeaza printr-o economie si o societate bazate pe cunoastere. Aici, inovatia este esentiala, deoarece este motorul expansiunii si cresterii economice si reprezinta baza pentru evolutiile viitoare si precursorul salturilor tehnologice de succes.
Pornind de la cele prezentate in aceasta Introducere, am abordat tema de cercetare stiintifica „Managementul inovativ al afacerilor”, aceasta fiind o analiza extinsa asupra modului in care managementul inovativ, inovatia, conceptul de inteligenta aplicata, evolutia tehnologica si urmarirea sustenabilitatii sunt elementele care ne ofera o forma avansata de potentare a mediului de afaceri si care intareste ideea de firma dezvoltata bazata pe elementele fundamentale al economiei secolului XXI si a legaturii puternice dintre om – corporatie – stat – avans universal. Prin aceasta abordare s-a dorit indeplinirea obiectivului general al cercetarii intreprinse de autor in ultimul deceniu, respectiv perfectionarea managementului inovativ al afacerilor in contextul nevoii de schimbare strategica si imbunatatire operationala a activitatii companiilor care isi desfasoara activitatea sub presiunea globalizarii. Cartea este construita in baza a patru capitole, fiind construita in ideea de a aduce in prim plan o cercetare calitativa moderna asupra unui domeniu relansat in zilele noastre prin tehnologizare accelerata a managementului inovativ si care indeplineste si rigorile propuse prin obiectivele specifice propuse, respectiv: a) identificarea tendintelor teoretice internationale si a practicilor curente de asigurare a unui management inovativ al afacerilor performant; b) identificarea principalelor sectoare de activitate din Romania care necesita o schimbare rapida, riguroasa si bine structurata; c) proiectarea unei scheme detaliate de diagnostic a nevoii de schimbare, functiunilor si zonelor cheie ale unei companii, precum si procedurile necesare; si d) realizarea unui model de cauzalitate intre performanta unui sistem de management inovativ si performantele economice ale unei companii.
In cadrul capitolului 1, intitulat „Evolutia conceptului de management” se aduce in prim plan modernizarea managementului ca stiinta si ca avantaj competitiv al companiilor. Subcapitolele acestui capitol sunt dedicate modelelor de management generate, tipologia acestora, filtrul macroeconomic si ideologic generat de paralela neo-chumpeteriana adusa subiectului, influentele generate in cadrul modernizarii conceptului de management in secolul XXI, cu tot cu dilemele si paradigmele generate, inclusiv aparitia primelor forme timide asupra inovatiei ca pilon de dezvoltare al companiilor, completat cu intarirea studiului si utilizarii strategiei ca o componenta forte a acestuia, incluzand aici si planificare strategica, dar nu in ultimul rand beneficiile aduse de evolutia rezultata din managementul cunoasterii si optimizarea resurselor disponibile.
In cadrul capitolului 2, intitulat „Identificarea tendintelor teoretice internationale pentru asigurarea unui management inovativ al afacerilor”, s-a adus in discutie conceptul de inovatie ca mecanism primordial evolutiv prin care se intelege componenta economica din cadrul procesului de dezvoltare bazat si pe politici publice sustenabile, insumate in ecosisteme inovative fundamentate prin modele de tip helix, respectiv analiza guvernantei necesare dezvoltarii unui mecanism sau ecosistem inteligent, la care se adauga rolul si strategia necesara crearii de afaceri inovative, totul fiind filtrat prin analiza functionalitatii si profunzimii acestora.
In cadrul capitolului 3, intitulat „Consultanta in management – viziunea asupra afacerilor inovative si caracterul strategic”, s-a adus in prim plan conceptul de consultanta in management, filtrul generat in cadrul afacerilor inovative si caracterul strategic al acestora, observat din mai multe perspective referentiale pentru a putea contura o imagine de tip 360 de grade asupra complexitatii fenomenului. Pe langa componenta pozitiva, s-a adus in prim plan si critica fenomenului numit consultanta si necesitatea mentinerii acestui domeniu intr-un flux de schimbare continua si optimizarea strategiilor de lucru, toate fiind intarite si potentate de ideea de inovatie deschisa. In incheierea acestui capitol s-a adus o completare in baza ideilor generate de introducerea machine learning si a automatizarilor in cadrul companiilor din domeniul legal si ce componente de lucru ale acestor vor fi potentate si care dintre acestea vor fi afectate. O a doua ideea calitativa a fost construita prin analiza asupra modernizarii economiei romanesti utilizand managementul inovativ pe sectoarele din economie care permit optimizarea acestora cu astfel de unelte, la care se adauga si precizia decizionala dobandita prin utilizarea de Big Data Analytics.
In cadrul capitolul 4, intitulat „Principii si reguli de urmat generate pentru eficientizarea managementului inovativ al afacerilor”, s-a mers pe construirea si analizarea unor macro-elemente ce tin de principii, reguli si unelte necesare eficientizarii managementului inovativ al afacerilor care sunt la curent cu noutatile de guvernanta si de democratizarea procesului de crestere corporativa, la care se adauga filtrul de lucru necesar crearii unor cai de parcurs cu veleitati filosofice, creand astfel universalitate prin invatamintele delfice. Pe langa aceste elemente, caracterul inovational a fost filtrat din perspectiva de management (economic), dar si din perspectiva de evolutie tehnologica (ingineresc), iar performantele generate din mixul celor doua reprezentand o solutie eficienta in secolul vitezei si al tehnologizarii.
In cadrul capitolului „Concluzii si propuneri” s-a adus in prim plan accentul pe oameni ca resursa principala a companiilor, pregatirea echipei executive din cadrul companiilor pentru a conduce pentru inovare si pentru a garanta procesul de invatare continua, la care se adauga necesitatea si validarea unei structuri organizatorice adecvate si construirea unei companii care sa fie adepta conceptului de lean innovation si forward thinking in modele de management abordate in organizatia viitorului, inclusiv prin analizarea limitarilor cercetarii desfasurate, dar si prin conturarea unor posibile cai viitoare pentru dezvoltarea managementului inovativ al firmei.
Cu toate acestea, in zilele noastre, inovatia reprezinta o componenta cruciala a competitivitatii. Este bine stabilit faptul ca productivitatea si competitivitatea sunt influentate de o varietate de factori care se aplica tuturor institutiilor sociale, nu doar companiilor. Aceste consideratii de top nu ar trebui sa se limiteze doar la ceea ce este tangibil, ci ar trebui sa sustina, de asemenea, progresiv in considerare imaterialul, elementele care fac diferenta in managementul inovativ al companiilor moderne. Este evidenta necesitatea stabilirii unei strategii integrate pentru a stimula inovarea intr-o perioada de tranzitie catre o economie bazata pe cunoastere si pe inovare, o astfel de politica este vazuta ca dezvoltarea sau utilizarea/ adoptarea de noi cunostinte ca elemente competitive fundamentale. Aceasta perspectiva asupra inovatiei pune un accent egal pe aspectele intangibile ale cunostintelor si informatiilor, precum si pe aspectele tangibile ale proceselor, produselor si serviciilor, stiintei si tehnologiei, organizatiei si managementului, implicand in primul rand o schimbare a atitudinilor, comportamentelor si chiar a valorilor si miscarilor sociale si nu in ultimul a relatiilor generate. Inovatia economica, care nu cuprinde doar intreprinderi, ci o gama larga de institutii, este, prin urmare, legata intrinsec de inovarea sociala si organizationala. Firmele sunt, totusi, forta motrice din spatele acestui proces, iar strategiile integrate de inovare ar trebui sa se axeze pe promovarea propriei capacitati de initiativa.
Prin eforturile inventive care se produc in interiorul societatii si economiei, cu implicarea diversilor actori, inovatia evolueaza. Aceste eforturi pot fi publice sau private si includ companii, statul, institutii de invatamant si organizatii non-profit. Pentru a face modelele de inovare mai usor de inteles, este util sa se stabileasca cateva principii cheie. In mod principal trebuie facuta o distinctie intre conceptele de tehnologie si inovatie, care sunt adesea folosite in mod interschimbabil.
Majoritatea inovatiei ca functie si managementului inovational ca proces in multe companii acestea iau forma unor mici imbunatatiri interne aduse bunurilor si procedurilor curente, mai degraba decat o schimbare drastica care rastoarna status quo-ul. Caracteristica cheie care caracterizeaza inovatia, este incertitudinea, care rezulta din natura tehnologiei relevante si din fezabilitatea sa comerciala. Deoarece informatiile despre ceea ce se doreste a se realiza sunt dificil de obtinut, problemele tehnologice si de management inovational care sunt dificil de rezolvat si factorii care afecteaza performanta inovatiei sau inventiei pe piata, toate acestea insumandu-se si contribuind la caracterul imprevizibil al inovatiei. Ca urmare, capacitatea companiei de a oferi rezultatele dorite va fi influentata semnificativ de experienta si expertiza pe care le-a acumulat anterior prin procesele parcurse, oamenii recrutati si modul de evolutie adoptat.
Accentul pus pe natura cumulativa a tehnologiei subliniaza, de asemenea, importanta invatarii in procesul de creare si utilizare a noilor tehnologii, atat in afacerile care sunt pioniere in inovare prin in produse sau procese noi, cat si in cele care castiga din aceasta inovatie doar in stadiile incipiente ale procesului de difuzie si diseminare. Invatarea unui proces implica „invatarea prin practica”, care imbunatateste eficienta operatiunilor de productie, urmat de „invatarea prin folosire”, care imbunatateste eficienta utilizarii sistemelor complexe, completat de „invatarea prin interactiune”, care implica utilizatorii si producatorii intr-o interactiune care duce la inovarea produselor si in final prin „invatarea prin invatare”, in care capacitatea unei companii de a adopta inovatii create in alta parte (fie intr-o subsidiara sau din sursa complet externa) depinde de experienta sa de invatare, care este sustinuta de Cercetare si Dezvoltare.
Astfel, pare sa fie general acceptat faptul ca in sens managerial si inovativ capacitatea unei companii de a absorbi, adica de a acumula experienta derivata din productie, utilizarea inputurilor, interactiunile cu utilizatorii finali si acumularea propriei experiente, mai degraba decat cea derivata din inovatii radicale sau revolutiile tehnologice, este mai importanta pentru cresterea unei companii utilizand procesul de invatare al inovatiei ca functie si ca unealta de management. Prin urmare, companiile care sunt capabile sa construiasca o baza solida de invatare cumulativa prin dobandirea de competente si experienta vor fi mai bine pregatite sa se adapteze la schimbarile tehnologice. Gasirea acestor informatii reprezinta un efort dificil, care vine in majoritatea situatiilor cu o cheltuiala investitionala ridicata (poate fi considerata o cheltuiala investitia pana in momentul in care aceasta nu ofera un randament pozitiv in cadrul afacerii in care aceasta este adoptata si aplicata), in special pentru companiile mici, recent create, carora le lipsesc frecvent cunostintele esentiale si nu pot beneficia de proceduri si norme stabilite care pot accelera luarea deciziilor.
In cadrul studierii literaturii de specialitate pentru fundamentarea acestei carti, se observa ca este nuantat faptul ca, pe langa legatura dintre progresele stiintifice din cercetarea academica si procesul de inovare, invatarea interna a unei firme, legata de practicile sale de „a face” si de „utilizare”, este adesea sursa capacitatii unei imbunatatiri. Mecanica acestei invatari este extrem de importanta pentru ca implica vizualizarea problemelor si diagnosticarea lor in diferite puncte ale procesului de fabricatie, folosind instrumente si tehnologie. Pe langa acestea se poate sublinia valoarea a doua procese interconectate: invatarea interna a fiecarei firme, care rezulta din experiente in „a face”, cum ar fi organizarea procesului de productie, cautarea de solutii la probleme specifice, stabilirea de rutine si proceduri si utilizarea abilitatilor resurselor umane disponibile si invatarea provenita din exterior, care este rezultatul interactiunii cu alte afaceri, furnizori, utilizatori, clienti sau cu alte institutii (filtrate prin procese educationale, de cercetare si dezvoltare, de formare sau finantare).
Drept urmare, partile interesate, mediul academic si sectoarele formate din companii inovative vor avea numeroase oportunitati de a-si creste cunostintele, experienta si abilitatile practice in conformitate cu standardele tehnologice ale fiecarei industrii si cu potentiala dezvoltare a acestora pe masura ce intreprinderile se dezvolta in procesul de invatare. Mai mult, aria comerciala a afacerilor ofera o baza larga de perceptie pentru oportunitatile de inovare, inclusiv oportunitati care decurg dintr-o analiza sistematica a clientului, cu intrebari derivate din consultanta in management si aplicata sistemic si aparte in managementul inovational. Ce primeste consumatorul pentru banii lor? Ce cerinte ale clientilor trebuie sa fie satisfacute? Aceste intrebari au ca rezultat frecvent aparitia de noi metode de marketing, distributie sau productie, precum si progrese evolutioniste si inovative ale produsului sau procesului.
In multe sectoare, inovarea are loc ca urmare a cercetarii incrementale efectuate de companii, atat in ceea ce priveste bunurile, dar si procesele si procedurile de lucru, in timp ce inovatia radicala – care denota o ruptura fundamentala fata de tehnologia actuala – are loc mult mai rar. Prin urmare, preocuparile cu privire la inovare se concentreaza frecvent pe micile progrese realizate, trecand cu vederea influenta pietei asupra operatiunilor unei companii.
Asadar, pentru ca inovatia sa reuseasca, doi factori cruciali trebuie sa avanseze in acelasi timp: cel comercial si cel tehnologic. Aceste doua dinamici fundamentale contribuie la natura foarte imprevizibila a procesului care provine din inovare, care prin definitie presupune dezvoltarea si comercializarea de noi inovatii. Faptul ca dezvoltarea a ceea ce este nou include intotdeauna ceva necunoscut si mai intai insondabil face din aceasta incertitudine principiul organizator al inovatiei. In consecinta, a vedea procesul de inovare ca un efort in managementul si reducerea incertitudinii este vital si valoros.
Daca se analizeaza prin comparatie nivelul de incertitudine din companii sau din piata si stadiul ciclului de viata al produsului, se poate observa mai bine incertitudinea in inovare. Ca urmare, ritmul progresului stiintific si tehnologic influenteaza validarea unei incertitudini substantiale. In fazele incipiente ale curbei ciclului de viata al unui bun sau serviciu, schimbarile in proiectarea produsului au loc rapid, iar organizarea productiei si marketingului, precum si cautarea modelelor dominante de distributie sunt probleme manageriale majore. Pe de alta parte, inovatia in ultimele faze ale curbei ciclului de viata ale bunului sau produsului este de obicei concentrata pe procesul de schimbare, in ceea ce priveste elementele legate de simplificarea proceselor si reducerea costurilor de productie. Intre timp, cresterea curbei experientei este ajutata in mod semnificativ de aceasta scadere a costurilor. Desi este general acceptat ca incertitudinea este un aspect fundamental al oricarei inovatii, exista modalitati de a reduce aceasta incertitudine in toate fazele procesului, in special prin runde repetate de feedback si prin reducerea volumului total de timp petrecut in dezvoltarea procesului care sta la baza managementului inovatiei.
Traim intr-o lume globala care se caracterizeaza printr-o economie si o societate bazate pe cunoastere. Aici, inovatia este esentiala, deoarece este motorul expansiunii si cresterii economice si reprezinta baza pentru evolutiile viitoare si precursorul salturilor tehnologice de succes.
Pornind de la cele prezentate in aceasta Introducere, am abordat tema de cercetare stiintifica „Managementul inovativ al afacerilor”, aceasta fiind o analiza extinsa asupra modului in care managementul inovativ, inovatia, conceptul de inteligenta aplicata, evolutia tehnologica si urmarirea sustenabilitatii sunt elementele care ne ofera o forma avansata de potentare a mediului de afaceri si care intareste ideea de firma dezvoltata bazata pe elementele fundamentale al economiei secolului XXI si a legaturii puternice dintre om – corporatie – stat – avans universal. Prin aceasta abordare s-a dorit indeplinirea obiectivului general al cercetarii intreprinse de autor in ultimul deceniu, respectiv perfectionarea managementului inovativ al afacerilor in contextul nevoii de schimbare strategica si imbunatatire operationala a activitatii companiilor care isi desfasoara activitatea sub presiunea globalizarii. Cartea este construita in baza a patru capitole, fiind construita in ideea de a aduce in prim plan o cercetare calitativa moderna asupra unui domeniu relansat in zilele noastre prin tehnologizare accelerata a managementului inovativ si care indeplineste si rigorile propuse prin obiectivele specifice propuse, respectiv: a) identificarea tendintelor teoretice internationale si a practicilor curente de asigurare a unui management inovativ al afacerilor performant; b) identificarea principalelor sectoare de activitate din Romania care necesita o schimbare rapida, riguroasa si bine structurata; c) proiectarea unei scheme detaliate de diagnostic a nevoii de schimbare, functiunilor si zonelor cheie ale unei companii, precum si procedurile necesare; si d) realizarea unui model de cauzalitate intre performanta unui sistem de management inovativ si performantele economice ale unei companii.
In cadrul capitolului 1, intitulat „Evolutia conceptului de management” se aduce in prim plan modernizarea managementului ca stiinta si ca avantaj competitiv al companiilor. Subcapitolele acestui capitol sunt dedicate modelelor de management generate, tipologia acestora, filtrul macroeconomic si ideologic generat de paralela neo-chumpeteriana adusa subiectului, influentele generate in cadrul modernizarii conceptului de management in secolul XXI, cu tot cu dilemele si paradigmele generate, inclusiv aparitia primelor forme timide asupra inovatiei ca pilon de dezvoltare al companiilor, completat cu intarirea studiului si utilizarii strategiei ca o componenta forte a acestuia, incluzand aici si planificare strategica, dar nu in ultimul rand beneficiile aduse de evolutia rezultata din managementul cunoasterii si optimizarea resurselor disponibile.
In cadrul capitolului 2, intitulat „Identificarea tendintelor teoretice internationale pentru asigurarea unui management inovativ al afacerilor”, s-a adus in discutie conceptul de inovatie ca mecanism primordial evolutiv prin care se intelege componenta economica din cadrul procesului de dezvoltare bazat si pe politici publice sustenabile, insumate in ecosisteme inovative fundamentate prin modele de tip helix, respectiv analiza guvernantei necesare dezvoltarii unui mecanism sau ecosistem inteligent, la care se adauga rolul si strategia necesara crearii de afaceri inovative, totul fiind filtrat prin analiza functionalitatii si profunzimii acestora.
In cadrul capitolului 3, intitulat „Consultanta in management – viziunea asupra afacerilor inovative si caracterul strategic”, s-a adus in prim plan conceptul de consultanta in management, filtrul generat in cadrul afacerilor inovative si caracterul strategic al acestora, observat din mai multe perspective referentiale pentru a putea contura o imagine de tip 360 de grade asupra complexitatii fenomenului. Pe langa componenta pozitiva, s-a adus in prim plan si critica fenomenului numit consultanta si necesitatea mentinerii acestui domeniu intr-un flux de schimbare continua si optimizarea strategiilor de lucru, toate fiind intarite si potentate de ideea de inovatie deschisa. In incheierea acestui capitol s-a adus o completare in baza ideilor generate de introducerea machine learning si a automatizarilor in cadrul companiilor din domeniul legal si ce componente de lucru ale acestor vor fi potentate si care dintre acestea vor fi afectate. O a doua ideea calitativa a fost construita prin analiza asupra modernizarii economiei romanesti utilizand managementul inovativ pe sectoarele din economie care permit optimizarea acestora cu astfel de unelte, la care se adauga si precizia decizionala dobandita prin utilizarea de Big Data Analytics.
In cadrul capitolul 4, intitulat „Principii si reguli de urmat generate pentru eficientizarea managementului inovativ al afacerilor”, s-a mers pe construirea si analizarea unor macro-elemente ce tin de principii, reguli si unelte necesare eficientizarii managementului inovativ al afacerilor care sunt la curent cu noutatile de guvernanta si de democratizarea procesului de crestere corporativa, la care se adauga filtrul de lucru necesar crearii unor cai de parcurs cu veleitati filosofice, creand astfel universalitate prin invatamintele delfice. Pe langa aceste elemente, caracterul inovational a fost filtrat din perspectiva de management (economic), dar si din perspectiva de evolutie tehnologica (ingineresc), iar performantele generate din mixul celor doua reprezentand o solutie eficienta in secolul vitezei si al tehnologizarii.
In cadrul capitolului „Concluzii si propuneri” s-a adus in prim plan accentul pe oameni ca resursa principala a companiilor, pregatirea echipei executive din cadrul companiilor pentru a conduce pentru inovare si pentru a garanta procesul de invatare continua, la care se adauga necesitatea si validarea unei structuri organizatorice adecvate si construirea unei companii care sa fie adepta conceptului de lean innovation si forward thinking in modele de management abordate in organizatia viitorului, inclusiv prin analizarea limitarilor cercetarii desfasurate, dar si prin conturarea unor posibile cai viitoare pentru dezvoltarea managementului inovativ al firmei.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Managementul comunicarii si relatii publice in afaceri - Vadim Dumitrascu
Managementul costurilor
Managementul calitatii - Mihaela-Mirela Dogaru
Cultura organizationala - Stefan Catalin Popa
Managementul si calculatia costurilor - Ileana-Sorina Rakos
Managementul resurselor umane si munca in echipa
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro