STENDHAL (1783–1842), nom de plume adoptat de Marie-Henri Beyle, unul dintre marii romancieri francezi ai literaturii universale, se numara si printre primii scriitori de expresie realista, apreciat si astazi pentru profunzimea psihologica prin care si-a redat personajele.
Publicat in 1839, romanul Manastirea din Parma urmareste viata tanarului aristocrat italian Fabrizio del Dongo, de la implicarea lui in Batalia de la Waterloo, ca adept al lui Napoleon, pana la pasiunile amoroase si intrigile politice de la curte, in care joaca un rol hotarator.
Romanul a fost adaptat pentru cinematografie, televiziune si opera.
Informatii conformitate produs
STENDHAL, pe numele sau adevarat Marie-Henri Beyle, s-a nascut la 23 ianuarie 1783, la Grenoble, intr-o familie burgheza. Urmeaza cursurile Scolii Centrale din Grenoble, apoi se orienteaza spre cariera militara, luand parte la campania din Italia a generalului Bonaparte (1800–1801). Intors la Paris, incearca sa se impuna in domeniul comercial si literar, iar acesti ani vor constitui sursa de inspiratie pentru personajul lui Julien Sorel din Rosu si Negru. In 1810 este numit auditor in cadrul Consiliului de Stat, va participa la razboaiele napoleoniene, iar in 1814 pleaca in Italia. Dupa decesul tatalui sau, Stendhal se reintoarce la Paris, incepe sa frecventeze saloanele literare si isi infiinteaza propriul cenaclu. Opera sa cuprinde scrieri de istoria artei si muzicii (Viata lui Rossini, 1823), scrieri de teorie literara (Racine si Shakespeare, 1823, 1825), un eseu filosofic celebru (Despre iubire, 1822), si romane, cronici ale vietii si moravurilor contemporane (Armance, 1827; Rosu si Negru, 1830; Manastirea din Parma, 1839). Lucien Leuwen si Lamiel, ramase neterminate, vor fi tiparite postum. Se stinge din viata la Paris, in ziua de 23 martie 1842, in urma unui atac cerebral, si este inmormantat in Cimitirul Montmartre.
Un roman al pasiunilor devenit astăzi clasic, dar care, în epocă, sfida toate convențiile sociale ori narative.