1. Prima intrebare: Ce nu este lucrarea noastra? Cateva raspunsuri succinte:
i. Nu este un manual conceput si redactat pentru a oferi prea multe din ce ar trebui stiut si practicat de un cadru didactic aflat pe functia de director competent de gradinita. Dar spera sa fie si o introducere in !
ii. Nu este o lucrare orientata multiplu spre si despre constiinta total activa necesara unui manager si lider aflat intr‑un consens deplin cu indatoririle si directivele superiorilor lui. Dar spera sa‑l apropie de o medie rezonabila!
iii. Nu este o intreprindere pedagogica despre ce inseamna mintea functionala a unui director/manager ‑ lider functionala total in exercitiul functiunii, ci trezita abia dupa ce a plecat din functie. Dar spera la o intampinare mai vremelnica!
iv. Nu este turnul de control al vulnerabilitatilor si evolutiilor criticabile ale conduitelor manageriale, compensate de cautarile orientate spre rezolvari relational‑inteligente cu lumea actorilor din prescolaritate si educatia timpurie. Dar spera la optima constientizare a micilor avertismente de tip experiential, relativ discret prezentate si interpretate in paginile autorilor.
v. Nu este cel mai la indemana soft al solutiilor inteligent identificatoare de initiative in patrunderea labirinturilor conducerii institutiilor destinate educatiei timpurii/ ante‑ si prescolaritatii, cu reusite si cu nereusite contextuale, cum le‑am parcurs invatand recent cu totii, mai ales parintii. Dar vom avea ragaz, speram, a le gasi rosturile si solutiile mai la indemana celor din multele zone vulnerabile ale Romaniei rurale!
vi. Nu este cel mai simplu model de cercetare ales si prezentat, punand cap la cap ipoteze si investigatii privind probleme esentiale ale managementului practicat si leadershipului implicate frecvent in rezolvarea unor obiective prioritare ale gradinitei, precum si examinarii atente a unor greseli/erori relational ‑manageriale asociate, tintind insa esential aplicarea reusitei principiului win‑win !
vii. Nu este o reflectare proportional‑comparativa a valorilor din trecut si prezent in materie de conducere a relatiilor profesionale cadre didactice - parinti - copii. Dar spera ca cel putin in viitor sa se produca reforme tintind o educatie in natura mult mai extinsa, mai putin hiperprotectiva, mai libera in inventivitate, in asigurarea rezilientei, sanatatii si evolutiei copiilor intr‑un mediu plin de provocari!
viii. Nu este nici primul, nici ultimul laborator cu usa deschisa crearii unei alchimii a emotionalitatii/sufletului si inovarii cum am fi dorit, mai integrate managementului si masinariei timpului, prea plin de nanotehnologii si de labirinturi ludice departate de mecanismele timpului alocat invatarii prin joc, prin actiune explorativa, prin abateri de la regulile prea algoritmice ale programelor prescolaritatii.
ix. Nu este decat in mica masura un proiect‑destinat reorganizarii conexiunii solidaritatii sinapselor neuronale (peste 150.000 miliarde), destinat recuperarii din pierderile datorate managementului educatiei gresite, dependentelor stresante cronice rezultate partial ale saraciei mentale, neconsiliate profesionist de influenta negativului practicilor mediului familial, nerecuperate functional in timp, cu evaluari de pierderi la peste 85.000 neuroni/zi, potrivit lui Marco Magrini (2021). Dar, mesajul nostru poate fi un semnal al posibilei alerte tarzii, generand un impuls necesar reformelor manageriale si mentalului guvernantei neprofesioniste.
2. A doua intrebare: Putem construi insa alternative teoretice mentale, interpretative sau practic‑inovative utile pentru a genera o mai mare eficienta a managementului si leadershipului in institutiile prescolare? Iata cateva raspunsuri posibile:
i. Ordinea spiritului creativ in educatia inceputurilor indeamna la o miscare necontenita a optiunilor pentru actiuni multiple in cautarea identitatii, a unor conditii de depasire a contextului adesea plin de cautari ale cauzalitatii reale si solutiilor rezonabile. Sigur vom gasi contexte favorabile, explicative si aplicative pentru reformarea structurilor manageriale, intelectual-metodologice, a unor mijloace stimulative pregatitoare pentru a raspunde rational la nelinisti afective ale actorilor, unele naturale, firesti, altele amplificate subiectiv.
ii. Constiinta constient activa si responsabila a ultimilor ani de educatie timpurie a copiilor a identificat suficiente probleme cu implicatii si statut critic in respectarea logicii psihoeducationale directe a educatiei prescolare, fara masuri destinate rezolvarii avertizarilor privind lipsa de experienta parentala si didactica a parintilor, a investitiilor financiare, a neputintei depasirii nevoilor de pregatire profesionala la timpul oportun, de reducerea precaritatilor materiale, de largire a zonelor libertatii deciziilor manageriale asumate prea greoi. Guvernantii au raspuns cu prea multa putere de impunere decizional‑ actionala, fara apelul la posibile solutii de acceptare a increderii introducerii imaginativului si inventivului spirit al cadrelor didactice, producator de cunoastere si actiune originala, de transfer in pregatirea cuplului copil ‑parinte. Managementul formal n‑a devenit solidar cu opinia publica privind leadershipul creativ salvator, nu a dat relief doctrinei pedagogice istoriceste probate de istoria educatiei timpurii destul de vechi in Romania, care a cunoscut nu putine dificultati social‑comunitare.
iii. Semnalele pe care le avem permit imbinarea informalului cu nonformalul si formalul standardelor, statornicind metodologii de analiza inventiva intru cunoasterea de practici manageriale inteligente, in formarea didactica eficace de prime deprinderi si abilitati empirice, prin antrenament dirijat, direct sau se poate satisface astfel progresul in realizarea misiunilor prescolaritatii, se poate reduce din riscul scolastic al manifestarilor functiei directorului de gradinita, se promoveaza virtutile eliberarii de constrangeri, se motiveaza descoperirea intrarii in pozitivul logicii rigorilor manageriale, in logica flexibila a logicii creativ‑didactice a progresului cognitiv, metacognitiv si emotional.
iv. Gandirea manageriala, asa cum este proiectata/dorita a fi specifica directorului de institutie prescolara, va fi dependenta de drumul combinatoricii imaginativului cu nonimaginativul necesar in depasirea regulilor birocratiei administrative, uneori oscilante decizional, prea staruitoare in reguli (algoritmi) noncreative, consumatoare de timp si efort uman nenecesare.
v. Intuitia pedagogic‑manageriala isi poate face loc si in zona managementului formal, in leadershipul asociat formativului util si frumos prezentat in intentionalitatea programelor scolare, intregitoare de motivatie pozitiva, de extensie aplicativa, de stil original aplicativ. Raman in asteptare multe din interventiile specialistilor domeniului, experiente multiple vizand unitatea, durabilitatea si sustenabilitatea aplicatiilor in zona actiunii managerilor institutiilor prescolare. Se doreste public o consultativitate largita, apelul la rationamente analogice, inductive, deductive sau comparative, imbogatirea gandirii stiintific, metodologic‑investigative, sociopsihologice si pedagogice, integrate armonios domeniului, deloc simplu in fundamentele lui.
vi. Sigur, se cer reflexii staruitoare asupra sistemului de cunostinte calificate in domeniul formarii specialistilor, unele depasind sensul lor natural, de simple invatari ale epistemologiei si regulilor de conduita civila, greu insa de aplicat, si de inteles ca mecanisme explicative pentru determinatiile si conditionarile educatiei timpurii, precum si ale unor factorilor experientiali cu statut de influenceri asupra calitatii educatiei timpurii.
vii. Vom da crezare la aceasta varsta calitatii substantei educationale, fara a nesocoti cantitatea explorativului definit de continuturile deja sintetizate in lucrare, fara a neglija forma, stilul creativ, dam crezare actiunilor concrete fara a omite sa adaugam potentialul relatiilor psihoafective/inteligentei socio‑emotionale nou aparute intre actorii principali ai educatiei timpurii, dam crezare contextului favorizant, fara a uita vreun moment de puterea rationalului, a imaginativului si neurostiintei inca fluidizante in intelegerea matricei progresive a emotionalului prea apropiat de radacinile si izvoarele antropologice ale fiintei copilului.
viii. Ordine si masura lucrurilor din prezenta contributie stiintifico-didactica pot parea ca ascund sau ecraneaza uneori din spiritul creativ al ideilor autorilor prin umbra creata de proportionalitatea mai mare a valorilor statisticului, desi subiacenta aparenta a calitativului este dupa opinia noastra explicit lamuritoare, dezvoltanta ideatic si promotoare a nevoii de mai multa literatura destinata educatiei si actorilor educatiei timpurii din Romania.
3. A treia intrebare plina de realism vizeaza: Ce percepem informational si ce vom invata din continutul dezvoltat al lucrarii, urmand regulile detaliului narativ, investigativ, interpretativ si formativ consacrat in cuprinsul programului amintit.
i. Studiul nostru este focalizat pe importanta pe care o joaca managementul si leadershipul educational in functionarea invatamantului preuniversitar, in special in primii ani ai institutionalizarii educatiei, in institutiile numite gradinite, completate in ultimul timp cu structuri interne ale anteprescolaritatii. Domeniul stiintific, formativ consacrat, este numit psihopedagogia dezvoltarii sustenabile in perioada educatiei timpurii.
Scopul central, simplificat, este circumscris ideii forta: facilitarea succesului unitatilor de invatamant amintite, firesc in Romania de azi. Se contureaza astfel un nou domeniu ‑cel al pedagogiei primei copilarii, plin de nuante, plin de controverse, de refundamentari ale politicilor publice si nu mai putin de aspiratiile generatiilor adulte.
ii. Contextul este dat si de necesitatea construirii unui educatii moderne, de calitate, adaptate standardelor din tarile Uniunii Europene, fara esecuri si fara riscuri asumate, ceea ce obliga la noi fundamentari si cercetari stiintifice bazate, in special, pe stiinta, tehnica si arta leadershipului educational. Lucrarea este justificata prin faptul ca vine in sprijinul managerilor din invatamantul prescolar, cuprinzand strategii inovativ motivationale, teorii, metode, tehnici utile atingerii tintelor stabilite prin PDI‑urile din unitatile scolare.
iii. Argumentul cercetarii este construit pe ideea promovata fara rezerve ca toti managerii scolari ar trebui sa cunoasca fundamentele managementului si principiile leadershipului educational inainte de ocuparea functiei de mare responsabilitate social‑formativa, chemata sa realizeze o educatie de calitate in unitatea scolara coordonata.
iv. Sistemul de invatamant romanesc are ca prima forma de educatie timpurie ‑ anteprescolaritatea si prescolaritatea, asigurand dezvoltarea deplina a celor primiti in acest serviciu public, viabil pentru varstele 1‑3, 3‑6 ani, armonizand particularitatile biofizice, sociopsihologice si emotionale ale acestora, in vederea pregatirii pentru scoala de maine si socialul cerut de standardele unui viitor reusit, plin de succes, de well being personal.
Educatoarea pune bazele educatiei oricarui copil, urmareste, observa si intelege cum acesta creste si evolueaza, fiind in continua schimbare intr‑o lume moderna, inalt solicitanta.
v. Abordarea interdisciplinara a continuturilor fundamentale necesare, utile si utilizabile la aceste varste devine o necesitatea a cunoasterii profesionale a mediilor existentiale. Acesta este si statutul carierei profesionale care defineste si motiveaza eforturile actorilor participanti. Experienta ca manager de gradinita, sau cea de leardership integrator al unor sarcini destinate formarii, dezvoltarii, monitorizarii si evolutiei profesionale, precum si unele preocupari personale ne‑au permis sa observam atent invatamantul ante si prescolar, devenind tot mai interesati de influenta pe care o are in special directorul in gradinita din perspectiva realizarii performantelor la standardele asteptate.
vi. Studiul de fata sintetizeaza contributiile personale originale aduse la dezvoltarea managementului educational si leadershipului educational in institutiile de invatamant prescolar, la cresterea calitatii procesului instructiv educativ, la colaborarea cu familia si cu cei din comunitate.
vii. Am reflectat la schimbarile leadershipului pe plan national si international, analizand situatia actuala din gradinite privind activitatea concreta a managerilor si urmarind eficientizarea acesteia. Managementul educational de succes depinde in mare masura de motivarea tuturor factorilor implicati in educatie, astfel ca tintele propuse au urmarit cresterea reala a acesteia si dezvoltarea unor strategii inovativ‑motivationale. De asemenea, sunt luate in considerare informatiile necesare privind formarea, selectia si evaluarea managerilor de gradinita, precum si a managerilor de scoala sau liceu, care au arondate, ca structuri, gradinite, pentru atingerea unui management educational performant. Astfel, s‑au identificat solutii pentru imbunatatirea managementului in invatamantul prescolar pentru ca prescolarii sa fie educati in asa fel incat acestia pot privi cu bucurie si mandrie in ochii viitorului adult carte ii formeaza.
viii. Cercetarea subiectului permite cunoasterea gradului de multumire al parintilor si comunitatii locale cu privire la: activitatea din gradinita, la progresul real al prescolarilor, la conduita si nivelul de implicare a directorilor si intregului personal din gradinita, formarea si perfectionarea acestora, precum si capacitatea adaptarii la schimbarile percepute ca fiind relativ permanenta. Am observat evolutia managerilor din invatamantul rural si din invatamantul urban, diferentele intre calitatea educatiei realizate in gradinitele cu personalitate juridica, sau cele care au arondate alte gradinite si gradinitele care sunt structuri integrate ale unor scoli gimnaziale sau licee. In urma analizei rezultatelor, am identificat factorii care influenteaza si conditioneaza realizarea unui invatamant performant si propunem un program de formare continua pentru cresterea performantelor care sa vina in sprijinul evaluarii contributiilor leadershipului educational in aceste institutii.