Edificarea unei societati depinde de formarea oamenilor care o constituie, de cunostintele pe care si le insuseste, de nivelul de cultura pe care il au, de modul in care au stiut sa-si educe si sa-si modeleze sensibilitatea. In acest proces, instruirea scolara are o functie fundamentala, de unde interesul oricarei societati pentru organizarea unui sistem de invatamant cat mai eficace. In formarea omului modern, scoala reprezinta o treapta hotaratoare, cadrul institutional de baza al pregatirii lui.
Statutul de obiectiv central al scolii trebuie pus in legatura cu puterea lui de formare, cu marile lui capacitati de influentare, pe scurt, prin rolul social deosebit.
Cercetarea este dedicata analizei formarii valorilor si inteligentelor educationale la elevii cu dizabilitati prin metoda teatrului de papusi, a deprinderilor si obisnuintelor de exprimare corecta, clara, nuantata, in scris si oral. In consecinta, tot ceea ce se efectueaza in clasa trebuie sa fie subordonat acestui scop.
Cercetarea isi propune sa utilizeze metoda teatrului de papusi pentru a da finalitate procesului educativ integrativ, urmarindu-se esenta spectacolului ca element intrinsec al perceperii de sine si de autocunoastere.
Lucrarea cuprinde aspecte teoretice privind procesualitatea metodei teatrului de papusi, fundamentele metodei si elementele subordonatoare ale teoriei aplicate.
Se va analiza tematica procesului creativ, marioneta, papusa, grupul tinta, formarea autonomiei pe scena, transformarile suferite in cadrul grupului.
Se va concluziona cu impartasirea experientei, care va reuni toate elementele procesului integrativ alternativ ale metodei propuse, avand ca finalitate spectacolul.
Lucrarea se inscrie in tendinta de schimbare pedagogica, de imbunatatire a practicii educationale, abordand metoda alternativ- integrativa a teatrului de papusi.
Obiectul cercetarii l-a constituit urmarirea procesului de formare si recuperare a inteligentei cognitive si estetice la elevii cu dizabilitati, prin marcarea nivelului relativ al progresului scolar, a realizarii si nerealizarii, a reusitei sau nereusitei scolare, recurgand la o notatie paralela intre nivelul de inteligenta si rezultatele obtinute pe parcursul anilor de scolarizare.
Scopul investigatiei s-a constituit in stabilirea reperelor pedagogice de formare si recuperare a inteligentei cognitive si estetice la elevii cu dizabilitati.
Ipoteza cercetarii a fost nu numai de natura pedagogica tehnica, ci si de natura educativa, experimentala sau pozitiva in ceea ce priveste metodele de lucru si practica, deoarece se urmareste o finalitate dinainte conturata, anume determinarea nivelului de inteligenta inainte si dupa aplicarea metodei teatrului de papusi. Formarea si recuperarea inteligentei cognitive si estetice la elevii cu dizabilitati va corespunde demersului educational, daca se va intemeia pe ansamblul principiilor pedagogice si psihopedagogice speciale, pe valentele educative ale teatrului de papusi, pe sistemul de activitati educationale la nivel formal si nonformal si pe marcarea nivelului relativ al progresului scolar, a realizarii sau nerealizarii, a reusitei sau nereusitei scolare.
Obiectivele cercetarii presupun analiza problemei inteligentei cognitive si estetice la elevii cu dizabilitati in literatura de specialitate, identificarea sistemului de inteligente cognitive si estetice in vederea recuperarii elevilor cu dizabilitati, elaborarea modelului pedagogic de formare a inteligentelor educationale la elevii cu dificultati de invatare si validarea experimentala a modelului pedagogic de formare a valorilor si inteligentelor educationale la elevii cu dificultati de invatare.
Metodele aplicate in cercetare au fost: documentarea prin cercetarea literaturii de specialitate, observatia, convorbirile individuale si frontale, chestionarele, experimentul pedagogic si nu in ultimul rand spectacolul artistic.
Inovatia teoretica si valoarea stiintifica a cercetarii reiese din aplicarea teoriei inteligentelor cognitive si estetice ca mediator al educatiei copilului cu dizabilitati, pe baza teatrului de papusi, privit ca metoda nonformala, alternativ integrativa, prin elaborarea si argumentarea reperelor si conditiilor pentru formarea inteligentelor cognitive si estetice, prin determinarea inteligentelor cognitiv estetice si rolul acestora in orientarea integrativ educativa, precum si din elaborarea modelului pedagogic de formare a orientarilor inteligentelor cognitiv estetice la elevii cu CES.
Valoarea practica a investigatiei
Rezultatele obtinute prin cercetare vor spori interesul si preocuparile pentru o valorificare eficienta a potentialului utilizarii acestei metode, pornind de la cunoasterea de sine si continuand cu valorificarea experientei obtinute ulterior, avand ca finalitate recuperarea si integrarea in societate.
Consideratiile teoretice si concluziile obtinute prin cercetarea problemei vor putea fi utilizate ca punct de plecare in cercetari ulterioare. In planul practicii educationale, procesul de valorificare a metodei teatrului de papusi poate fi continuat pe tot parcursul formarii elevului cu CES.
Tezele inaintate pentru sustinere sunt urmatoarele: teoria inteligentelor cognitiv-estetice, baza metodologiei educatiei elevilor CES, care determina constientizarea finalitatii procesului de formare, ca element ulterior al integrarii; modalitatile de transmitere la elevii CES a inteligentelor cognitiv-estetice; teatrul de papusi si teoretizarea valentelor recuperatorii ale metodei propuse; aprofundarea si valorificarea tematicii esentiale ale creatiei: persoana dizabila ca papusa, autonomia dobandita pe scena, timpul, metamorfozarea grupului; grupul - ca factor de transmitere a procesului creator si spectacolul, prin punerea in practica a procesului de recuperare a elevului CES, avand ca finalitate integrarea copilului in realitatea materiala si sociala, dar si sensibilizarea acestora si introducerea lor intr-o forma accesibila in lumea inteligentelor cognitiv estetice, prin intermediul creatiei si a jocului.
Aplicarea modelului pedagogic de formare a inteligentelor cognitiv estetice ale elevilor CES, prin metoda teatrului de papusi, raspunde necesitatii de ancorare a demersului educativ abordat in activitatea instructiv – educativa.
Etapele cercetarii:
Etapa I: explorarea cadrului conceptual teoretic al cercetarii
Etapa a II-a: experimentul constatativ si ameliorativ
Etapa a III-a: elaborarea modelului teoretic si validarea lui experimentala
Structura tezei:
Teza cuprinde preliminarii, patru capitole, concluzii, surse bibliografice, anexe.
Capitolul I trateaza conceptele metodologice si efectele psiho-educative ale dramaterapiei, nevoia de poveste a copilului, precum si abordarea textului literar din perspectiva recuperarii cognitiv-estetice a elevului cu cerinte educative speciale.
Capitolul al II lea dezvolta ideea ca metoda teatrului de papusi este vazuta ca premisa a formarii inteligentelor cognitiv-estetice si a cunoasterii de sine la copiii cu dizabilitati, in detaliu se explica importanta teatrului de papusi, raporturile sale cu persoana dizabila, influentele asupra imaginatiei, a corporalitatii, a limbajului si a timpului, precum si instrumentele de lucru folosite.
Capitolul al III lea analizeaza metodologia recuperarii cognitive si estetice a elevilor cu dizabilitati, stabilirea grupului tinta, materialele si metodele, lotul de subiecti testati, materialele necesare experimentului, corectarea testelor, felul in care se pot interpreta rezultatele inainte si dupa aplicarea metodei teatrului de papusi, interpretarea rezultatelor cu ajutorul metodei graficelor.
In ultimul capitol am oferit indicatii specifice referitoare la papusa, tipurile de papusi, structura acesteia, modalitatea de constructie pentru diferite spectacole, imagini relevante cu etapele construirii papusii, precum si scenarii originale.
Anexele contin testele aplicate subiectilor, schitele de lucru, precum si desenele care ilustreaza diferite personaje din folclor.