Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Pilduitoare vieti de eremiti - Sfantul Ieronim
![Pilduitoare vieti de eremiti - Sfantul Ieronim [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/875787.jpg "Pilduitoare vieti de eremiti - Sfantul Ieronim [1]")
Editura: Paideia
Autor: Sfantul Ieronim
Pagini: 110
Anul publicării: 2021
ISBN: 978-606-748-480-9
Cod Produs:
9786067484809
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Niciunde nu se manifesta mai pregnant talentul descriptiv si narativ al lui Ieronim decat in epistole. Dintre perlele scrisului ieronimian se cuvin aduse la lumina, fara indoiala, opusculele referitoare la vietile primilor sihastri, printre acestia intaietatea detinand-o, conform traditiei, Pavel Tebeanul. Textul lui Ieronim, plin de savoare, este in fapt o epistola adresata distinsei Fabiola, una dintre doamnele romane ce-i frecventau invataturile. Talentul de povestitor, dovedit in general si in epistole, reprezinta inca un argument in aprecierea acestui carturar ce a zidit enorm la fundatia Europei.
Una din cele mai frumoase pagini din proza patristica de limba latina, si nu numai, ramane descrierea inmormantarii lui Pavel: „Leii insa, venind drept inainte, s-au oprit la trupul neinsufletit al fericitului batran si, gudurandu-se cu cozile, s-au culcat la picioarele lui; rageau in mare freamat spre a se intelege ca plangeau in felul in care puteau ei s-o faca. Apoi, nu departe de acel loc, au inceput sa racaie pamantul cu ghearele; dand la o parte nisipul, au sapat o groapa de marimea unui om. Mai apoi, deodata, ca si cum si-ar cere rasplata pentru lucrare, cu o miscare a urechilor si dandu-si capetele in jos, au venit la Antonie si au inceput sa-i linga mainile si picioarele. Ci a inteles ca ii cer binecuvantare. Fara a zabovi, darnic intru lauda lui Hristos, caci si fiintele necuvantatoare simt ca Dumnezeu exista, a spus: «Doamne, fara a carui incuviintare nici frunza copacului nu cade, nici pasarea nu ajunge pe pamant, da-le acestora dupa cum stii Tu»”. Este, fara indoiala, o dovada a credintei in puterea cuvantului si o rabufnire a marelui talent.
„Prin gandirea sa, ca produs al Imperiului, Ieronim este inainte de toate roman. De altfel crestinismul, in intinderea sa tentaculara, este de neimaginat in afara lumii create de paganii romani. Citind insemnarile ieronimiene despre cei 135 de barbati ilustri, observam lesne ca toate peregrinarile acestora, din Britania in Palestina, din Pannonia in Italia, din Gallia in Siria, din Grecia in India, au fost posibile tocmai in contextul generozitatii Imperiului Roman. Ceea ce le este comun tuturor celor catalogati de Ieronim (inclusiv autorului) e in mai mica masura credinta (nici nu erau toti crestini) si in mai mare – Imperiul care, de la Caracalla pornind isi definea locuitorii prin datatoarea de siguranta formula, oriunde si oricand, Civis Romanus sum.”
Una din cele mai frumoase pagini din proza patristica de limba latina, si nu numai, ramane descrierea inmormantarii lui Pavel: „Leii insa, venind drept inainte, s-au oprit la trupul neinsufletit al fericitului batran si, gudurandu-se cu cozile, s-au culcat la picioarele lui; rageau in mare freamat spre a se intelege ca plangeau in felul in care puteau ei s-o faca. Apoi, nu departe de acel loc, au inceput sa racaie pamantul cu ghearele; dand la o parte nisipul, au sapat o groapa de marimea unui om. Mai apoi, deodata, ca si cum si-ar cere rasplata pentru lucrare, cu o miscare a urechilor si dandu-si capetele in jos, au venit la Antonie si au inceput sa-i linga mainile si picioarele. Ci a inteles ca ii cer binecuvantare. Fara a zabovi, darnic intru lauda lui Hristos, caci si fiintele necuvantatoare simt ca Dumnezeu exista, a spus: «Doamne, fara a carui incuviintare nici frunza copacului nu cade, nici pasarea nu ajunge pe pamant, da-le acestora dupa cum stii Tu»”. Este, fara indoiala, o dovada a credintei in puterea cuvantului si o rabufnire a marelui talent.
„Prin gandirea sa, ca produs al Imperiului, Ieronim este inainte de toate roman. De altfel crestinismul, in intinderea sa tentaculara, este de neimaginat in afara lumii create de paganii romani. Citind insemnarile ieronimiene despre cei 135 de barbati ilustri, observam lesne ca toate peregrinarile acestora, din Britania in Palestina, din Pannonia in Italia, din Gallia in Siria, din Grecia in India, au fost posibile tocmai in contextul generozitatii Imperiului Roman. Ceea ce le este comun tuturor celor catalogati de Ieronim (inclusiv autorului) e in mai mica masura credinta (nici nu erau toti crestini) si in mai mare – Imperiul care, de la Caracalla pornind isi definea locuitorii prin datatoarea de siguranta formula, oriunde si oricand, Civis Romanus sum.”
-
Pilduitoare vieti de eremiti - Sfantul Ieronim
Descarca
Ieronim, nascut Sophronius Eusebius Hieronymus, (n. cca. 347, Stridon, Dalmatia - d. 30 septembrie 420, Betleem, in Palestina), a fost un important teolog crestin, considerat unul din cei patru parinti ai Bisericii de Apus, doctor al Bisericii.
Este bine cunoscut ca traducator al Bibliei din limba greaca, ebraica si aramaica in limba latina la cererea Papei Damasus I de revizuire a traducerilor vechi a Sfintei Scripturi. Ieronim a fost sanctificat in Biserica Romano - Catolica si recunoscut ca Doctor al Bisericii. De asemenea, Ieronim a fost sanctificat si de Biserica Ortodoxa, fiind numit Fericitul Ieronim.
Pe langa traducerea Bibliei, Ieronim a scris comentarii teologice, expuneri istorice si dogmatice. Ieronim ne vorbeste astfel despre Papa Anastasie I ca fiind un barbat de o mare sfintenie, a carei avere era saracia. Printre Scrisorile Papei Inocentiu I, este una adresata catre Sf. Ieronim si Ioan, Episcop al Ierusalimului, care are ca subiect condamnarea actiunilor ereziei numite Pelagianism in Betleem.
In traditia artistica a Bisericii Romano-Catolice, se obisnuieste ca Ieronim, patronul eruditiei teologice, sa fie reprezentat in calitate de cardinal langa episcopul Augustin, arhiepiscopul Ambrozie si papa Grigore I cel Mare Dialogul. In picturile din secolele ulterioare, Ieronim este infatisat ca un pustnic sumar imbracat, avand in chilia sa numai crucea, craniul si Biblia. Palaria rosie de cardinal din pictura lui Rubens indica rangul acordat de Biserica Romano-Catolica.
Este bine cunoscut ca traducator al Bibliei din limba greaca, ebraica si aramaica in limba latina la cererea Papei Damasus I de revizuire a traducerilor vechi a Sfintei Scripturi. Ieronim a fost sanctificat in Biserica Romano - Catolica si recunoscut ca Doctor al Bisericii. De asemenea, Ieronim a fost sanctificat si de Biserica Ortodoxa, fiind numit Fericitul Ieronim.
Pe langa traducerea Bibliei, Ieronim a scris comentarii teologice, expuneri istorice si dogmatice. Ieronim ne vorbeste astfel despre Papa Anastasie I ca fiind un barbat de o mare sfintenie, a carei avere era saracia. Printre Scrisorile Papei Inocentiu I, este una adresata catre Sf. Ieronim si Ioan, Episcop al Ierusalimului, care are ca subiect condamnarea actiunilor ereziei numite Pelagianism in Betleem.
In traditia artistica a Bisericii Romano-Catolice, se obisnuieste ca Ieronim, patronul eruditiei teologice, sa fie reprezentat in calitate de cardinal langa episcopul Augustin, arhiepiscopul Ambrozie si papa Grigore I cel Mare Dialogul. In picturile din secolele ulterioare, Ieronim este infatisat ca un pustnic sumar imbracat, avand in chilia sa numai crucea, craniul si Biblia. Palaria rosie de cardinal din pictura lui Rubens indica rangul acordat de Biserica Romano-Catolica.
Niciunde nu se manifesta mai pregnant talentul descriptiv si narativ al lui Ieronim decat in epistole. Dintre perlele scrisului ieronimian se cuvin aduse la lumina, fara indoiala, opusculele referitoare la vietile primilor sihastri, printre acestia intaietatea detinand-o, conform traditiei, Pavel Tebeanul. Textul lui Ieronim, plin de savoare, este in fapt o epistola adresata distinsei Fabiola, una dintre doamnele romane ce-i frecventau invataturile. Talentul de povestitor, dovedit in general si in epistole, reprezinta inca un argument in aprecierea acestui carturar ce a zidit enorm la fundatia Europei.
Una din cele mai frumoase pagini din proza patristica de limba latina, si nu numai, ramane descrierea inmormantarii lui Pavel: „Leii insa, venind drept inainte, s-au oprit la trupul neinsufletit al fericitului batran si, gudurandu-se cu cozile, s-au culcat la picioarele lui; rageau in mare freamat spre a se intelege ca plangeau in felul in care puteau ei s-o faca. Apoi, nu departe de acel loc, au inceput sa racaie pamantul cu ghearele; dand la o parte nisipul, au sapat o groapa de marimea unui om. Mai apoi, deodata, ca si cum si-ar cere rasplata pentru lucrare, cu o miscare a urechilor si dandu-si capetele in jos, au venit la Antonie si au inceput sa-i linga mainile si picioarele. Ci a inteles ca ii cer binecuvantare. Fara a zabovi, darnic intru lauda lui Hristos, caci si fiintele necuvantatoare simt ca Dumnezeu exista, a spus: «Doamne, fara a carui incuviintare nici frunza copacului nu cade, nici pasarea nu ajunge pe pamant, da-le acestora dupa cum stii Tu»”. Este, fara indoiala, o dovada a credintei in puterea cuvantului si o rabufnire a marelui talent.
„Prin gandirea sa, ca produs al Imperiului, Ieronim este inainte de toate roman. De altfel crestinismul, in intinderea sa tentaculara, este de neimaginat in afara lumii create de paganii romani. Citind insemnarile ieronimiene despre cei 135 de barbati ilustri, observam lesne ca toate peregrinarile acestora, din Britania in Palestina, din Pannonia in Italia, din Gallia in Siria, din Grecia in India, au fost posibile tocmai in contextul generozitatii Imperiului Roman. Ceea ce le este comun tuturor celor catalogati de Ieronim (inclusiv autorului) e in mai mica masura credinta (nici nu erau toti crestini) si in mai mare – Imperiul care, de la Caracalla pornind isi definea locuitorii prin datatoarea de siguranta formula, oriunde si oricand, Civis Romanus sum.”
Una din cele mai frumoase pagini din proza patristica de limba latina, si nu numai, ramane descrierea inmormantarii lui Pavel: „Leii insa, venind drept inainte, s-au oprit la trupul neinsufletit al fericitului batran si, gudurandu-se cu cozile, s-au culcat la picioarele lui; rageau in mare freamat spre a se intelege ca plangeau in felul in care puteau ei s-o faca. Apoi, nu departe de acel loc, au inceput sa racaie pamantul cu ghearele; dand la o parte nisipul, au sapat o groapa de marimea unui om. Mai apoi, deodata, ca si cum si-ar cere rasplata pentru lucrare, cu o miscare a urechilor si dandu-si capetele in jos, au venit la Antonie si au inceput sa-i linga mainile si picioarele. Ci a inteles ca ii cer binecuvantare. Fara a zabovi, darnic intru lauda lui Hristos, caci si fiintele necuvantatoare simt ca Dumnezeu exista, a spus: «Doamne, fara a carui incuviintare nici frunza copacului nu cade, nici pasarea nu ajunge pe pamant, da-le acestora dupa cum stii Tu»”. Este, fara indoiala, o dovada a credintei in puterea cuvantului si o rabufnire a marelui talent.
„Prin gandirea sa, ca produs al Imperiului, Ieronim este inainte de toate roman. De altfel crestinismul, in intinderea sa tentaculara, este de neimaginat in afara lumii create de paganii romani. Citind insemnarile ieronimiene despre cei 135 de barbati ilustri, observam lesne ca toate peregrinarile acestora, din Britania in Palestina, din Pannonia in Italia, din Gallia in Siria, din Grecia in India, au fost posibile tocmai in contextul generozitatii Imperiului Roman. Ceea ce le este comun tuturor celor catalogati de Ieronim (inclusiv autorului) e in mai mica masura credinta (nici nu erau toti crestini) si in mai mare – Imperiul care, de la Caracalla pornind isi definea locuitorii prin datatoarea de siguranta formula, oriunde si oricand, Civis Romanus sum.”
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Despre interpretare - Aristotel
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro